Cea mai puternică economie de pe continentul european se clatină din nou. Experții avertizează că Germania se află sub spectrul unei noi recesiuni tehnice, pe fondul tensiunilor geopolitice generate de războiul din Iran și al scumpirilor în lanț de pe piața petrolului, conform DPA.
Analiștii de la Institutul din germania de la cercetare economică (DIW) au reacționat rapid și au tăiat drastic prognoza de creștere economică pentru acest an, reducând-o la numai 0,5%, urmând ca o ușoară revenire, de până la 0,8%, să se înregistreze abia pe parcursul anului viitor.
Germania riscă să intre în recesiune din cauza războiului din Iran și a exploziei prețurilor la petrol
Principalul factor de destabilizare a pieței germane este scumpirea carburanților, fenomen care pune presiune directă pe buzunarele populației și pe capacitatea de producție a companiilor.
„Majorarea preţului petrolului determină creşterea preţurilor de consum, erodând puterea de cumpărare a gospodăriilor şi sporind incertitudinile”, apreciază DIW.
În acest context sumbru, specialiștii estimează că economia germană probabil se va contracta uşor în trimestrele doi şi trei, înainte de a se stabiliza spre finalul anului.
Indicatorii financiari arată că inflația va depăși ținta de 2% stabilită ca prag de siguranță de către Banca Centrală Europeană. Prognozele indică o inflație de 2,9% pentru anul în curs și un procent de 3% pentru anul 2027. Schimbări negative se vor produce și pe piața muncii, unde rata șomajului este estimată să crească la 6,4% în 2026, urmând o ușoară corecție în scădere, până la 6,2%, în 2027.
Cât de gravă este actuala criză energetică
Deși situația actuală generează îngrijorări majore la Berlin, experții subliniază că turbulențele din prezent nu au aceeași magnitudine cu blocajul sever înregistrat în perioada imediat următoare declanșării războiului din Ucraina.
„Germania nu se confruntă cu a doua criză energetică, precum cea provocată de războiul din Ucraina în 2022 – 2023. Şocul este mai puţin sever, aprovizionarea cu energie este asigurată, iar ţara este mai puţin dependentă de importurile de combustibili fosili decât era după invazia rusească”, a afirmat Geraldine Dany-Knedlik, cercetător în cadrul DIW.
În prezent, pilonul care menține economia pe linia de plutire este reprezentat exclusiv de fondurile masive alocate de guvern pentru proiecte de infrastructură și pentru sectorul de apărare. În schimb, apetitul pentru consum al populației și livrările din industria de export își reiau ritmul de creștere mult mai lent decât s-ar fi anticipat.
Start bun la început de an, urmat de incertitudini din Orientul Mijlociu
Primele luni din 2026 au oferit o rază de speranță, însă efectele conflictului din Iran au început să se resimtă mult mai acut în trimestrul aflat în desfășurare. Datele oficiale furnizate de Oficiul Federal de Statistică (Destatis) au confirmat o creștere a Produsului Intern Brut cu 0,3% în intervalul ianuarie-martie 2026 comparativ cu ultimele luni ale anului trecut.
Această performanță a transformat inițial Germania într-un lider de creștere în interiorul zonei euro, în condițiile în care media generală a PIB-ului comunitar a avansat cu un modest 0,1%, conform datelor Eurostat.
„După uşoara creştere înregistrată la sfârşitul anului 2025, economia germană a început şi anul 2026 într-un mod pozitiv”, a comentat Ruth Brand, preşedinta Destatis, într-un comunicat. Creşterea exporturilor a susţinut activitatea economică, a mai afirmat specialista.
Industria auto dă semne de viață, dar consumatorii rămân precauți
Sectorul manufacturier, afectat de o perioadă lungă de declin, a reușit o performanță pozitivă în primul trimestru, bifând un plus de 0,7%. Această evoluție a fost susținută în special de ramura producției de autovehicule și de cea a echipamentelor de transport. Totodată, instituțiile statului au generat cheltuieli publice mai mari cu 1,1%, compensând stagnarea din zona consumului privat, unde cetățenii refuză să facă achiziții majore din cauza climatului instabil.
Deși indicatorul GfK privind moralul consumatorilor arăta semne de ameliorare și o posibilă redresare a puterii de cumpărare, realitatea geopolitică își spune cuvântul. Efectele conflictului din Orientul Mijlociu continuă să „afecteze tendinţa generală şi rămân vizibile în încrederea consumatorilor”, a remarcat Rolf Burkl, expert la GfK.
Din cauza acestor blocaje, Banca Centrală anticipează o perioadă de stagnare economică pentru trimestrul curent. În același timp, Comisia Europeană s-a văzut obligată să își modifice radical estimările pentru Germania, reducând prognoza la un avans de doar 0,6%, o valoare redusă la jumătate față de estimările optimiste din toamna anului trecut. În acord cu aceste date, executivul de la Berlin își menține estimarea de creștere a PIB-ului la pragul de 0,5% pentru acest an.
