România după ani în care consumul populației a fost principalul motor al economiei, apar primele semnale clare de răcire. Datele analizate de economiștii Erste arată că vânzările din comerțul cu amănuntul au intrat într-o fază de contracție accentuată, iar scăderea din primăvară este cea mai puternică înregistrată după șocul provocat de pandemia de COVID-19.
Datele privind comerțul cu amănuntul confirmă ceea ce economiștii avertizează de luni bune: principalul motor al economiei românești începe să piardă din turație. După ce România a intrat oficial în recesiune tehnică, iar inflația a revenit peste pragul de 10%, analiza Erste arată că vânzările retail au înregistrat cea mai abruptă scădere de după pandemia din 2020. Evoluția consumului devine astfel un indicator-cheie pentru ceea ce urmează în economie, într-un context marcat de austeritate fiscală, costuri ridicate și incertitudine politică.
Erste: Cea mai mare scădere a consumului din ultimii șase ani
Datele analizate de economiștii Erste arată că motorul principal al economiei românești începe să dea semne evidente de oboseală. Volumul vânzărilor din comerțul cu amănuntul a înregistrat în iunie o scădere anuală de 2,7%, cea mai amplă contracție consemnată după perioada pandemiei din 2020. Pentru analiști, semnalul este cu atât mai important cu cât consumul gospodăriilor a reprezentat în ultimii ani principalul factor de creștere economică.
Raportul Erste subliniază că reculul nu reprezintă un accident statistic, ci apare pe fondul unei deteriorări treptate a puterii de cumpărare și al creșterii prudenței în rândul populației. După mai multe valuri de scumpiri, majorări de taxe și costuri ridicate de finanțare, gospodăriile încep să își reducă cheltuielile, în special pentru bunurile neesențiale.
Economiștii băncii atrag atenția că această evoluție vine într-un moment delicat pentru economia românească. Dacă în anii precedenți consumul a compensat slăbiciunile din industrie și investiții, acum și acest pilon începe să își piardă din forță. Cum cheltuielile populației generează aproximativ două treimi din produsul intern brut, orice încetinire semnificativă se transmite rapid în întreaga economie.
Analiza Erste apare la scurt timp după confirmarea oficială a intrării României în recesiune tehnică și oferă o explicație suplimentară pentru deteriorarea activității economice. În evaluarea băncii, reducerea consumului este una dintre principalele cauze care au dus la contracția PIB și reprezintă un risc major pentru evoluția economică din a doua parte a anului.
De asemenea, analiștii observă că efectele consolidării fiscale încep să fie resimțite direct de populație. Creșterea unor taxe și impozite, costurile mai mari cu utilitățile și dobânzile încă ridicate reduc veniturile disponibile pentru consum. În paralel, incertitudinile economice îi determină pe mulți români să fie mai precauți și să amâne achizițiile importante.
Mesajul transmis de Erste este că economia intră într-o etapă în care consumul nu mai poate susține singur creșterea. În lipsa unei accelerări a investițiilor și a unei absorbții mai rapide a fondurilor europene, ritmul economiei ar putea rămâne modest și în trimestrele următoare.
Recesiunea confirmată de INS schimbă complet perspectiva economică
Semnalele din retail vin după ce Institutul Național de Statistică a confirmat oficial intrarea României în recesiune tehnică.
Revizuirea datelor economice a arătat că PIB-ul a continuat să scadă în trimestrul IV din 2025 și în primul trimestru din 2026. Mai exact, economia s-a contractat cu 0,2% în primul trimestru al acestui an față de trimestrul precedent și cu 1,5% comparativ cu aceeași perioadă din 2025.
În paralel, inflația a accelerat la 10,7%, după ce fusese de 9,87% în martie și 9,3% în februarie. Cele mai importante creșteri de preț au fost consemnate la energia electrică (+54,18%), chirii (+44%) și motorină (+32,68%).
Inflația a trecut pragul de 10%. Explozie de prețuri la curent (+54%) și chirii cu 44% mai scumpe în doar un an
Această combinație dintre recesiune și inflație ridicată este una dintre cele mai dificile situații pentru orice economie, deoarece limitează capacitatea autorităților de a interveni eficient atât prin măsuri fiscale, cât și prin politici monetare.
Economiștii: România plătește acum nota de plată a anilor de cheltuieli excesive
Mai mulți economiști au explicat pentru „Adevărul” că actuala situație economică este rezultatul dezechilibrelor acumulate în ultimii ani.
Analistul economic Adrian Negrescu consideră că recesiunea este consecința directă a politicilor bugetare din ultimii ani.
„România este un pacient aflat la terapie intensivă care resimte boala economică pe care o are de atât timp și politicienii nu au rezolvat-o. Este efectul dezmățului bugetar din ultimii 7-8 ani ai celor de la guvernare”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.
Potrivit acestuia, explozia inflației a fost alimentată de liberalizarea pieței energiei pentru companii, de scumpirea carburanților și de efectele majorărilor fiscale.
Negrescu estimează că presiunile inflaționiste ar putea începe să se tempereze în toamnă, însă avertizează că economia va continua să traverseze o perioadă dificilă.
La rândul său, Adrian Codirlașu, președintele CFA România, consideră că recesiunea reprezintă efectul inevitabil al cheltuielilor publice foarte ridicate din 2023 și 2024.
„Suntem în recesiune pentru că am avut cheltuieli mari în 2023 și 2024 care trebuie acoperite. Plus că a scăzut puterea de cumpărare și implicit consumul, care este cea mai importantă parte din PIB”, a declarat Codirlașu pentru „Adevărul”.
Acesta avertizează că asocierea dintre inflația ridicată și scăderea economică reprezintă „cea mai nefericită combinație” pentru economie și limitează opțiunile de intervenție ale autorităților.
UBB estimează o recesiune moderată în 2026, dar șanse de revenire în 2027
O analiză realizată de echipa RoEM-UBB FSEGA arată că perspectivele economiei românești s-au deteriorat semnificativ în ultimele luni.
Economiștii universității estimează acum o contracție economică de 0,5% pentru întregul an 2026, după ce la începutul anului prognozau o creștere de 0,8%.
Potrivit cercetătorului Csaba Bálint, economia României este afectată simultan de șocuri externe și de instabilitate politică internă, ceea ce amplifică vulnerabilitățile existente.
Oficial: România a intrat în recesiune. Economia a scăzut două trimestre la rând, confirmă datele INS
Béla-Gergely Rácz atrage atenția că incertitudinea politică s-a reflectat rapid în piețele financiare, prin deprecierea leului, creșterea costurilor de finanțare și majorarea percepției de risc asupra României.
Totuși, specialiștii UBB văd posibilă o revenire graduală în 2027. Coordonatorul echipei, Levente Szász, estimează că economia ar putea reveni pe creștere anul viitor, cu un avans al PIB de aproximativ 2,2%, dacă procesul de consolidare fiscală continuă și dacă fondurile europene vor fi absorbite într-un ritm mai rapid.
Ce urmează pentru economie
Altfel spus, datele Erste, statisticile INS și evaluările economiștilor arată că economia României traversează cea mai dificilă perioadă de după crizele succesive din pandemie și energie.
Scăderea consumului este probabil cel mai important semnal de alarmă, deoarece afectează direct principalul motor al creșterii economice. În paralel, inflația ridicată continuă să erodeze veniturile populației, iar consolidarea fiscală reduce spațiul de manevră al Guvernului.
În aceste condiții, evoluția următoarelor luni va depinde în mare măsură de capacitatea autorităților de a stabiliza finanțele publice, de ritmul absorbției fondurilor europene și de revenirea încrederii consumatorilor și a investitorilor. Până atunci, datele din retail sugerează că românii au început deja să își restrângă cheltuielile, iar efectele acestei schimbări se văd tot mai clar în întreaga economie.
