Banca Mondială a revizuit în scădere prognozele privind evoluția economiei românești, arătând că avansul PIB a fost anul trecut mai slab decât estimările anterioare și că ritmul de creștere va rămâne modest și în anii următori, potrivit celui mai recent raport „Global Economic Prospects”, publicat marți.
Banca Mondială, perspective moderate pentru 2027
Conform raportului, economia României a crescut în anul precedent cu doar 0,8%, sub nivelul de 1,3% prognozat în iunie anul trecut și mult sub estimarea de 2,1% avansată la începutul aceluiași an. Ajustarea reflectă evoluții economice mai slabe decât se anticipa inițial.
Pentru anul în curs, instituția financiară internațională estimează o creștere a PIB de 1,3%, în scădere față de prognoza de 1,9% din vara anului trecut și de 2,6% avansată în ianuarie 2025.
Banca Mondială anticipează o ușoară accelerare a creșterii economice în 2027, când PIB-ul României ar urma să avanseze cu 1,9%. Chiar și așa, nivelul rămâne sub prognoza de 2,5% formulată la mijlocul anului trecut, semn că revenirea economică este mai lentă decât se estima anterior.
Potrivit raportului, „creşterea economică în Europa Centrală ar urma să se îmbunătăţească până la 2,6% în 2026-2027, susţinută de investiţiile puternice, în special în Polonia şi România, graţie majorării finanţării venite de la Uniunea Europeană”. În același timp, instituția avertizează că „provocările fiscale vor persista, în special în România, unde consolidarea fiscală este aşteptată să afecteze creşterea economică”.
x
Economia globală, într-un ritm redus de creștere
La nivel mondial, Banca Mondială mizează pe un avans de 2,6% al economiei globale, un nivel considerat modest, dar interpretat ca un semn de reziliență în contextul tensiunilor comerciale. Raportul arată că PIB-ul global ar urma să încetinească ușor în acest an, la 2,6%, de la 2,7% în 2025, înainte de a reveni la un ritm de 2,7% în 2027.
Cele mai recente estimări pentru 2026 sunt cu două zecimi de punct procentual peste cele publicate în iunie anul trecut, iar prognoza pentru 2025 este mai mare cu patru zecimi de punct procentual.
Banca Mondială subliniază că aproximativ două treimi din revizuirea în sus a perspectivelor globale se datorează performanței mai bune decât se anticipa a economiei Statelor Unite, în pofida perturbărilor comerciale generate de tarifele vamale suplimentare. Instituția estimează că PIB-ul SUA va crește cu 2,2% în 2026, față de 2,1% în 2025, cu un avans de două zecimi și jumătate față de prognozele anterioare.
După ce majorarea importurilor la începutul lui 2025 a frânat creșterea economică, stimulentele fiscale mai consistente sunt așteptate să susțină economia americană în 2026, compensând efectele tarifelor asupra investițiilor și consumului.
Avertisment privind un deceniu slab pentru economia globală
Instituția avertizează însă că, dacă aceste prognoze se vor confirma, perioada 2020–2029 ar putea deveni cel mai slab deceniu pentru creșterea economică globală de după anii 1960, un ritm insuficient pentru a preveni stagnarea și șomajul în economiile emergente și în curs de dezvoltare.
„Cu fiecare an care trece, economia globală a devenit mai puţin capabilă să genereze creştere şi pare mai rezistentă la incertitudinea politică. Însă dinamismul şi rezilienţa economică nu pot diverge mult timp fără a afecta finanţele publice şi pieţele de credit”, a declarat economistul-şef al Băncii Mondiale, Indermit Gill.
Economiile emergente și China, sub presiune
Creșterea în economiile emergente și în curs de dezvoltare este așteptată să încetinească la 4% în 2026, de la 4,2% în 2025, valori totuși mai bune decât cele estimate anterior. Excluzând China, ritmul de creștere pentru acest grup ar urma să rămână la 3,7% în 2026, neschimbat față de anul precedent.
În cazul Chinei, Banca Mondială estimează o încetinire a creșterii economice la 4,4% în 2026, de la 4,9%, ambele prognoze fiind revizuite în sus față de iunie, pe fondul stimulentelor fiscale și al creșterii exporturilor către piețe din afara SUA.
Banca Mondială avertizează că riscurile pentru aceste prognoze rămân orientate în jos, în special din cauza tensiunilor geopolitice persistente legate de invazia Rusiei în Ucraina. Alte riscuri menționate includ o posibilă escaladare a conflictelor comerciale, menținerea unei inflații ridicate și apariția unor tensiuni financiare la nivel global.
