De Ziua Națională, Fuego spune ce alții nu au curaj: „Țara mea e frumoasă, dar prea des trădată”

De 1 Decembrie, Fuego nu vorbește despre România ca despre o țară. Vorbește ca despre un om pe care îl cunoaște de o viață. Un om pe care îl vede frumos, dar rănit, talentat, dar exploatat, luminos, dar mereu împins în umbră. Un om pentru care simte un amestec de grijă, revoltă și loialitate pe care puțini artiști îl exprimă cu atâta claritate.

În interviul acordat pentru campania noastră „Ce i-ai spune României dacă ar fi om?”, Fuego nu caută neapărat formule elegante și îndulcite, spune fix ce gândește. Așa cum îi stă bine unui artist care și-a construit întreaga carieră pe respect pentru public și pentru locul din care a plecat, scrie wowbiz.ro.

România-OM, în ochii lui Fuego: frumusețe lovită, suflet abandonat, dar regenerare

Dacă România ar fi om, cum ți-ai imagina-o? Cum ar arăta?

„Ar fi ca o mireasă permanent sedusă și mai apoi părăsită. Ar suferi mult, deși frumusețea i-ar putea servi drept armă împotriva celor care nu știu să o prețuiască pe deplin. Ar fi în permanență abandonată, dar s-ar regenera destul de repede. Și cred că i-ar fi mult mai bine singură, ar vindeca și răni și ar avea mult mai multă autenticitate.”

„Mulți oameni m-au rănit” Fuego și-a pus sufletul pe tavă! Artistul, dezamăgit de persoanele în care avea cea mai mare încredere: „N-am așteptat rugăminți sau păreri de rău”

Ce ai simți când ți-ar deschide ușa? Bucurie, frică, emoție?

„Aș simți responsabilitate, sunt sigur de asta. Aș simți că trebuie să o protejez mai mult, că trebuie să lupt mai mult pentru ea și să-i arăt în permanență, că deși mă și dezamăgește, la modul general, am mare drag de ea. Și vreau ca țara mea să fie prețuită, vreau ca ea să ajungă în momentul în care să strălucească, vreau revitalizare pentru ea, vreau să fie vizibilă și să conteze mai mult pe o hartă a celor care au ceva de spus în lumea aceasta. Vreau să nu mai fie păcălită permanent, vândută, trasă în țeapă, luată la mișto ieftin și permanent prăfuită de cei care ar trebui să o curețe și să o lustruiască. Vreau ca țara mea să aibă sens, vreau ca oamenii din ea să înțeleagă că la ei e cheia.

Vreau să nu se mai arunce vina dintr-o parte în alta și cu o ușurință care mă șochează să se dea verdicte cu statut de certitudine. Nimeni nu deține adevărul absolut. Chiar și ce spun eu poate fi greșit, pe alocuri, deși eu în asta cred cu ardoare! Să ne înțelegem. Am nemulțumirile mele, multe, față de țară, de sistem, de oameni, de ceea ce trăim și poate am trăit, dar asta nu înseamnă că dau bir cu fugiții. Chiar și așa, cu dezamăgiri permanente, eu știu că trebuie să existe o linie de plutire, un echilibru. Știu că fiecare clipă trebuie să fie o provocare, să mă schimb pe mine și pe cei din jur, pentru a face bine cumva și țării mele în felul acesta.”

Fugeo, mesaj pentru România: „Ai nevoie să scapi de cei care nu te merită”

Dacă România ar fi în fața ta acum, ce i-ai spune prima propoziție?

„FUGI! Încă mai ai timp! ( glumesc ) …. I-aș spune așa, cu toată sinceritatea la purtător, fără lingușeli – ”Ai nevoie să scapi de cei care nu te merită! Și-s mulți, mulți, mulți, tare mulți! Simbolurile tale ar trebui să fie exemple de căpătâi pentru toți. Ai cu ce să te lauzi, slavă Cerului, Și limba ți-e melodioasă și știu că poate eu sunt prea mic pentru a face ceva pentru tine, dar crede-mă, ai nevoie de răbdare pentru schimbare și pentru ca fii tăi risipitori să-nțeleagă că bucățica aceasta de tărâm e binecuvântată. Ai, buna mea prietenă, forță să reziști. Și i-aș ura, după exemplul lui Mihai Eminescu, să aibă parte de mai multă prețuire, de muzica ce-o merită, de locul potrivit pe hartă, de iubitori de ea, de păstrători ai frumosului, de oameni care să o vrea în primul rând și să nu o vândă, de simplitate și de voință!”
„Îmi place să stau la masă” Fuego a dezvăluit abia acum ce îl bucură cel mai mult, în afara scenei! Îndrăgitul interpret se simte în culmea fericirii, atunci când petrece timp cu familia și prietenii

Care ar fi cel mai mare compliment pe care i l-ai face?

„Acela că ea sunt eu, că e acasă, că e parte din mine, așa cum este parte din toți cei care-i vorbesc limba, care s-au născut aici, care sunt una cu spațiul și tradițiile. Și i-aș mai spune că are un folclor spectaculos și forme interesante ….”

Există un moment în viața ta când ai simțit că România te-a făcut mândru?

„Sunt mereu mândru de România. Chiar și atunci când poate pare că nu e cazul. Dar ca idee, nu aștept să ia cineva vreo medalie ca să mă simt român mândru. Sunt mândru când văd că sunt români care fac performanță aici, muncesc, luptă, vor să construiască. Sunt mândru de cei care muncesc, sunt mândru că a evoluat. Sunt mândru de toate tradițiile sunt mândru de artiștii pe care-i are, de la generații mai vechi, la unele mai noi. Sunt mândru de originea mea și parcă fiecare colț al ei, fiecare gard ruginit de pe ultima uliță, fiecare brad și codru, ori bloc comunist sau stradelă veche, fiecare vârf de munte sau pădure, este pentru mine bucurie, pentru că de-aici sunt. Sunt mândru cu afacerile românești. Sunt mândru cu cei care fac performanță. Sunt mândru de înțelepciunea puținilor țărani bătrâni care au mai rămas. Sunt mândru, așa cum ar trebui să fie toată lumea, de istorie, de actori, de artiști, de ieri până azi!”

Fuego, detalii mai puțin știute din copilărie! Cum a început pasiunea pentru muzică și cine este femeia care l-a inspirat: „Luam tocătorul de usturoi, îi puneam o ață lungă și cântam” | EXCLUSIV

Fuego, scrisoare pentru România: „Uneori îmi pierd vorbele și parcă nici măcar muzica mea nu te mai poate descrie sau mângâia„

Ce te face să zâmbești când te gândești la România, dacă o vezi ca pe o persoană dragă?

„De zâmbit mai multe, dar cred că m-ai interesant ar fi ce m-ar întrista gândindu-mă România… Și i-aș spune așa, parafrazând dintr-o scrisoare de-a mea mai veche către ea – ”Uneori îmi pierd vorbele și parcă nici măcar muzica mea nu te mai poate descrie sau mângâia. Ai o mulțime de nevoi, iar ei, cei mulți, jefuiesc zilnic din strălucirea ta. Te răstălmăcesc și profită, atunci când ai avea cea mai mare nevoie de alinare și de înălțare. Uneori mi se pare că și ție îți este rușine cu noi și crede-mă, tare mi-e teamă că atunci când va fi o zi a judecății, de orice fel, noi vom fi pe locurile de la coadă tocmai pentru că n-am știut cum să ne iubim țara și să luptăm pentru ea.

E ziua ta națională. Din păcate, n-are farmec! Și nu pentru că n-ar însemna ceva sau n-ai merita, ci pentru simplul fapt că nu te merităm. Se zice, într-un fel sau altul, că fiecare individ este parte din țara sa. La noi e pe dos și dacă e să-ți doresc ceva, cu ardoare, cu toată puterea sufletului meu, este ca cei care te populează, nedrept și fără noimă, să te iubească mai mult și să înțeleagă că orice popor are continuitate prin autenticitate și prin felul în care alege să-și prețuiască valorile!

Te vreau mândră și semeață. Nu vreau neapărat să fii plină de autostrăzi. Nu asta te-ar salva. Și nici multinaționalele sau fondurile europene. Mai multă educație pentru fii tăi ar face bine și desigur, o limbă vorbită corect, fluent, fără influențe și fără fițe inutile. Ai tot dreptul să te bucuri de iubire, mai ales c-ai fost încercată peste ani și-ai rezistat, trecând prin războaie, istorie și azi, prin nepăsarea și urâciunea celor care te populează și care se rușinează că-s români.”