Europa trăiește o nouă eră de incertitudine, marcată de atacuri cibernetice, incursiuni ale dronelor și tensiuni crescânde cu Rusia. În timp ce liderii europeni avertizează că „nu mai suntem în pace”, Statele Unite par tot mai deconectate de realitatea de pe continent.
Criza de securitate din Europa se adâncește tot mai mult pe fondul slăbirii încrederii în garanțiile americane oferite NATO, după ce Rusia lui Vladimir Putin pare că testează tot mai mult limitele Alianței, se arată întrr-o analiză CNN.
Europa se teme că a intrat deja în război cu Rusia, dar America pare să nu vadă pericolul
„Nu suntem în război, dar nici nu mai suntem în pace.” Declarația cancelarului german Friedrich Merz, rostită luna trecută, reflectă temerile tot mai mari ale Europei în fața incursiunilor militare, cibernetice și maritime atribuite Rusiei.
După aproape opt decenii de stabilitate, bătrânul continet se confruntă din nou cu o „zonă gri” – un spațiu între război și pace, în care amenințările hibride, sabotajele și atacurile informatice înlocuiesc conflictul deschis.
Fostul secretar general al NATO, George Robertson, avertizează că infrastructura civilă a Europei este complet nepregătită pentru acest tip de agresiune.
„Ne putem imagina că este doar o coincidență că sabotajul are loc în toată Europa? Va fi prea târziu dacă se vor stinge luminile”, a spus el, sugerând că atacurile asupra sistemelor energetice și de comunicații ar putea deveni o realitate.
Seria recentă de încălcări ale spațiului aerian NATO – inclusiv drone suspectate a fi rusești deasupra Poloniei, Danemarcei, Norvegiei și Germaniei – a expus vulnerabilitatea Europei.
Aeroporturi precum cele din Copenhaga, Oslo și München au fost închise temporar din cauza acestor incidente, iar Polonia a invocat articolul 4 al Tratatului NATO pentru consultări de urgență.
Citește și: Dmitri Medvedev amenință Europa: „Riscul unui război nuclear „accidental” este absolut real”
În același timp, crește îngrijorarea față de „flota fantomă” a Rusiei, o rețea de nave și tancuri vechi folosite, potrivit Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington, pentru operațiuni subacvatice de sabotaj asupra cablurilor și infrastructurii critice.
„Nu o voi mai face”, a spus el zâmbind, respingând ideea că dronele rusești ar putea ajunge până în Germania sau Franța.
Totuși, fostul președinte Dmitri Medvedev a transmis un mesaj amenințător: „Europenii trebuie să simtă pericolul războiului pe propria piele. Să se teamă și să tremure ca animalele dintr-o turmă condusă la abator.”
Europa e în alertă
Experții susțin că Rusia încearcă să verifice cât de departe poate merge fără a declanșa o reacție militară din partea NATO.
„Rusia crește treptat temperatura, ca o broască într-o oală care nu își dă seama că fierbe. Testează limitele angajamentului țărilor NATO”, explică Kirsten Fontenrose, expert în securitate la Red Six Solutions.
Potrivit Kristinei Berzina, analistă la German Marshall Fund, obiectivul Moscovei este dublu: „Să testeze cât de protejată este Europa și cât de dispuse sunt Statele Unite să o susțină.”
Această strategie de „război din zona gri” urmărește să slăbească determinarea politică a Occidentului, influențând opinia publică și reducând sprijinul pentru Ucraina.
Liderii europeni au început să reacționeze. Franța și Marea Britanie au trimis avioane de luptă pentru misiuni de patrulare, iar țările de pe flancul estic al NATO au început să discute despre crearea unui „zid de drone” împotriva vehiculelor aeriene rusești.
Totuși, experții avertizează că Europa este încă departe de a fi pregătită. „Faptul că Polonia folosește avioane F-35 pentru a doborî drone rusești foarte ieftine arată nevoia urgentă de a dezvolta o tehnologie mai eficientă și mai ieftină”, a explicat Majda Ruge, analist la Consiliul European pentru Relații Externe.
Reacția ambiguă a Americii
În timp ce Europa se mobilizează, Statele Unite par preocupate de propriile crize interne. Președintele Donald Trump a tratat incidentele din Europa ca pe o „greșeală minoră”, afirmând ulterior că NATO ar trebui „să doboare avioanele rusești doar dacă este necesar”.
Această ambiguitate, spun analiștii, riscă să fie interpretată de Rusia ca un semn de slăbiciune. „Trump adoră incertitudinea ca instrument de guvernare, dar în acest context ea poate fi periculoasă”, avertizează Berzina.
Fostul lider NATO, George Robertson, susține că Europa trebuie să își construiască o reziliență internă împotriva războiului hibrid. „Apărarea nu mai este doar treaba armatei. Toată lumea trebuie să știe ce are de făcut în caz de urgență”, a spus el.
Nicholas Dungan, directorul CogitoPraxis, a adăugat că „adevărata securitate nu este doar militară, ci depinde de cooperarea între stat, industrie și societate”.
În fața unei Rusii tot mai agresive și a unei Americi tot mai imprevizibile, Europa pare prinsă între trecutul său de pace și un viitor care miroase tot mai mult a război.