O nouă zi decisivă la CCR pentru Guvernul Bolojan. Reforma pensiilor magistraţilor s-ar putea amâna din cauza ECOFIN

Curtea Constituţională a României (CCR) reia, miercuri, analiza proiectelor de lege pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament, în pachetul doi de măsuri pentru reducerea deficitului, după ce la şedinţa din 24 septembrie, a amânat o decizie în privinţa a patru dintre proiectele Guvernului, atacate de partidele din Opoziţie şi a proiectului din acelaşi pachet, privind reforma pensiilor magistraţilor, contestat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pe ordinea de zi a CCR de miercuri se află Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, care aduce modificări substanţiale condiţiilor de pensionare pentru magistraţi, obiecţia fiind formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit proiectului adoptat de Guvern, vechimea necesară pensionării magistraților crește de la 25 la 35 de ani, iar pensia se reduce de la 100% la 70% din ultima remunerație netă. Reforma prevede o perioadă de tranziție de 10 ani, după care pensionarea va fi la 65 de ani.

Potrivit surselor, Curtea Constituțională ar putea amâna încă o dată decizia pe reforma pensiilor magistraților până pe 14 sau 16 octombrie, deoarece pe 10 octombrie este şedinţa ECOFIN.

În cadrul acesteia, miniștrii de finanțe europeni vor analiza măsurile de reducere a deficitului bugetar adoptate de România și ar putea discuta inclusiv despre suspendarea fondurilor europene.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat încă de pe 27 august că verdictul CCR pe tema pensiilor magistraților ar putea decide viitorul actualului Guvern.

„Dacă proiectul de modificare a pensiilor magistraţilor va cădea la Curtea Constituţională, e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăţi”, a spus premierul.

Respingerea legii ar crea un impact dublu, atât pe plan intern, cât și extern

În plan intern, Guvernul lui Ilie Bolojan ar fi serios pus sub semnul întrebării, mai ales după declarațiile premierului privind legitimitatea executivului. În plan extern, România ar putea intra în conflict cu partenerii europeni, în contextul în care reforma pensiilor speciale este un jalon esențial din PNRR.

O eventuală decizie negativă a CCR ar putea să cântărească greu în reuniunea ECOFIN din 10 octombrie, unde va fi analizată situația finanțelor publice și ar putea fi discutată chiar suspendarea unor fonduri europene.

Așadar, chiar dacă este amânată, decizia CCR privind pensiile magistraților rămâne una dintre cele mai importante hotărâri din ultima perioadă. Ea poate influența nu doar stabilitatea Guvernului și a coaliției de guvernare, ci și relația României cu Uniunea Europeană, în contextul presiunilor de a reduce deficitul și de a respecta jaloanele din PNRR.

De asemenea, CCR va analiza Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, în ansamblu său, precum şi a dispoziţiilor art.I pct. 5 şi 6, art.III alin.(3), art.IV alin.(1) şi art.V alin.(1) şi (2) din lege, obiecţie formulată de un număr de 28 de senatori aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor şi, respectiv, de un număr de 51 de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Alianţei pentru Unirea Românilor, Partidului Oamenilor Tineri şi S.O.S. România şi obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, obiecţie formulată de un număr de 28 de senatori aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor şi, respectiv, de un număr de 73 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor, Grupului parlamentar S.O.S. România şi al Grupului parlamentar Oamenilor Tineri.

În 24 septembrie, CCR a amânat o decizie privind Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, depusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei şi pe obiecţiile de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, pe Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi cea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, depuse de Opoziţie.

Au fost, în schimb, respinse obiecţiile de neconstituţionalitate a Legii privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome.