Ucraina a deschis un nou front în războiul cu Rusia – unul tăcut, dar devastator: o campanie de atacuri chirurgicale asupra rafinăriilor de petrol, considerate de analiști drept veriga slabă a economiei rusești.
Atacurile repetate asupra infrastructurii energetice din adâncul teritoriului rus, spre Ucraina desfășurate cu ajutorul dronelor cu rază lungă de acțiune, urmăresc un obiectiv clar: subminarea financiară a aparatului de război al președintelui Vladimir Putin.
Petrolul – resursa strategică a Kremlinului
Într-o analiză recentă publicată în seria Battle Plans Exposed, expertul în informații militare Philip Ingram – fost ofițer NATO – susține că această campanie nu este întâmplătoare, ci rezultatul unei strategii bine calibrate.
„Rafinăriile sunt motorul financiar al Kremlinului. Aceste atacuri nu sunt doar simbolice – ele vizează inima unui sistem care finanțează mașinăria de război rusă”, afirmă Ingram.
În ciuda sancțiunilor occidentale impuse după invazia Ucrainei, petrolul și gazele naturale continuă să reprezinte aproape o treime din bugetul de stat al Federației Ruse – o pondere suficientă pentru a susține efortul militar pe termen lung. Iar tocmai această dependență face din infrastructura energetică o țintă strategică.
Dronă cu dronă: un război asimetric pe teritoriu rusesc
Atacurile sunt realizate cu drone capabile să parcurgă peste 1000 de kilometri, ceea ce le permite să atingă rafinării aflate la distanță considerabilă de linia frontului. Nu sunt vizate rezervoarele de stocare – deși imaginile cu explozii masive din aceste zone atrag atenția presei – ci unitățile de procesare, adesea imposibil de înlocuit rapid din cauza tehnologiei occidentale pe care Rusia nu o mai poate importa.
„Este o greșeală să crezi că un rezervor distrus paralizează o rafinărie. Țintele reale sunt unitățile de procesare – costisitoare, complexe, greu de înlocuit. Când acestea sunt afectate, operațiunile sunt blocate pentru luni, uneori ani”, explică Ingram.
Impact economic și psihologic
Consecințele acestor lovituri sunt multiple. Pe plan economic, ele provoacă pierderi de miliarde de dolari și afectează exporturile de combustibil – atât de importante pentru echilibrul bugetar al Rusiei.
Pe plan intern, atacurile au început să modifice percepția publică asupra conflictului. Într-o țară unde propaganda oficială a reușit, până recent, să țină războiul departe de viața cotidiană a majorității cetățenilor, realitatea începe să se resimtă direct: cozi la benzinării, creșteri ale prețurilor la pompă, restricții de export și incertitudine.
„Pentru rușii de rând, războiul nu mai este un subiect de știri filtrate la televizor. Acum e în apropiere, îi afectează la nivelul cel mai concret – buzunarul”, afirmă fostul ofițer NATO.
Reacția Kremlinului: panică și restricții
În fața presiunii crescânde, Kremlinul a fost nevoit să impună, temporar, o interdicție asupra exporturilor de carburant – o măsură excepțională care trădează vulnerabilitatea reală a pieței interne.
„Este poate pentru prima dată în acest conflict când Moscova se confruntă cu un front în care reacția este dificil de calibrat și de gestionat. Nu este vorba doar despre apărare antiaeriană, ci despre vulnerabilități structurale și lipsa de capacitate de a înlocui rapid infrastructura critică”, punctează Ingram.
Război hibrid dus la nivel operațional
Campania ucraineană este, potrivit analizei, un exemplu clasic de război asimetric – unde o parte mai slabă compensează lipsa de resurse prin ingeniozitate, tehnologie și lovituri precise asupra unor ținte vitale.
„Un atac cu o singură dronă, care costă câteva mii de dolari, poate provoca pagube de ordinul miliardelor și poate scoate din funcțiune o rafinărie-cheie. Este definiția eficienței în războiul modern”, conchide expertul britanic.
Această strategie – un amestec de operațiuni militare, tehnologii emergente și culegere de informații – are un mesaj clar pentru Moscova: „Războiul nu se mai duce doar în Ucraina. Se simte și la Moscova, și la Samara, și la Salavat.”
Salavat, simbolul unui nou tip de conflict
Ultimul exemplu notabil a fost atacul asupra rafinăriei de la Salavat – una dintre cele mai importante din Rusia – lovită pentru a doua oară în mai puțin de o săptămână. Filmările apărute miercuri seara arată o explozie puternică, provocată de o dronă navală.
Aceste lovituri repetate demonstrează că Ucraina nu doar că își asumă riscuri, dar reușește să le transforme în presiune reală asupra infrastructurii strategice rusești.
„Bătălia pentru sângele economic al războiului”
În cuvintele lui Ingram, asistăm la o bătălie „la nivel operațional” pentru „sângele economic” care alimentează mașinăria de război a Rusiei.
Deși campania ridică îngrijorări în capitalele occidentale, preocupate de posibile dezechilibre pe piața globală a energiei, pentru Ucraina, miza este existențială.
„Pentru Kiev, aceste lovituri nu sunt opțiuni. Sunt necesare pentru supraviețuire. Sunt acțiuni legitime menite să oprească o agresiune care, altfel, nu ar avea limite”, conchide Ingram.