CCR analizează legea pensiile speciale. Înalta Curte şi partidele de opoziţie atacă actul normativ

Curtea Constituţională a României (CCR) se reuneşte miercuri, de la ora 10:00, pentru a dezbate nouă sesizări care vizează pachetul legislativ pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament, printre care şi legea ce modifică regimul pensiilor speciale.

Opt dintre contestaţii au fost depuse de AUR, SOS România şi Partidul Oamenilor Tineri (POT) – partide extremiste care, sub pretextul apărării „statului de drept”, se poziţionează astăzi ca avocaţi ai pensiilor speciale.

Formaţiunile acuză Guvernul de „abuz” şi „confiscarea rolului Parlamentului”, însă în realitate mesajul lor apără un sistem de privilegii care a stârnit de ani de zile revolta societăţii.

CCR analizează legea pensiile speciale. Înalta Curte şi partidele de opoziţie atacă actul normativ 

Potrivit documentului citat de partidele extremiste ”invocarea «urgenţei» pentru justificarea procedurii excepţionale reprezintă o minciună instituţională”.

”Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acţioneze pe cale democratică.

Crearea artificială a urgenţei şi folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituţională şi o sfidare a principiului bunei-credinţe”, se mai arată în comunicatul citat.

Formaţiunea speră ca ”judecătorii Curţii Constituţionale să respingă în integralitate aceste proiecte şi să transmită un semnal ferm că democraţia românească nu poate fi desfiinţată prin artificii legislative”.

Cea de-a noua sesizare a venit din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi vizează în mod direct legea pensiilor speciale pentru magistraţi.

Ce pensie vor magistrații?

Judecătorii instanţei supreme au decis în unanimitate să trimită actul normativ la CCR, susţinând că acesta „încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale” şi aduce atingere principiilor fundamentale precum independenţa justiţiei, securitatea juridică şi neretroactivitatea legii.

”Principalele motive de neconstituţionalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securităţii juridice, al legalităţii şi neretroactivităţii legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă”, se arăta în documentul citat.

Noua lege prevede că magistraţii cu cel puţin 35 de ani vechime totală în muncă, dintre care minimum 25 de ani în funcţii de magistrat, se pot pensiona la vârsta standard prevăzută de legislaţia publică.

Pensia specială ar urma să fie de 55% din media veniturilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate.

ICCJ a transmis că statutul constituţional al magistraţilor nu trebuie confundat cu un privilegiu, ci reprezintă o garanţie a statului de drept şi a democraţiei.

CCR urmează să decidă dacă aceste prevederi privind pensiile speciale, precum şi celelalte măsuri adoptate prin asumarea răspunderii Guvernului, respectă sau nu Constituţia.