Purtătorul de cuvânt al Ministerului Rus al Apărării susține că statele de la granița Ucrainei vor fi considerate implicate în conflict dacă vor permite folosirea aeroporturilor pentru avioanele militare ucrainene. Audierile Curții Internaționale de Justiție CJI din 7 și 8 martie vor stabili dacă să dispună „măsuri provizorii” într-un proces intentat de Ucraina împotriva Rusiei pentru a opri acțiunile militare ale Moscovei în Ucraina.
“Ştim sigur că avioane ucrainene de luptă au zburat în România şi în alte ţări învecinate. Folosirea reţelei de aerodromuri din aceste ţări ca bază pentru avioanele militare ucrainene şi folosirea ulterioară a acestora împotriva forţelor armate ale Rusiei se poate considera o implicare a acestor ţări într-un conflict armat”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konachenkov.
Nicolae Ciucă, despre avertismentele Rusiei: Retorică pentru a abate atenția de la ce se întâmplă în Ucraina, unde sunt uciși civili
Nicolae Ciucă a explicat că amenințările Rusiei sunt nefondate pentru că avionul ucrainean care a intrat în spaţiul aerian al României, în prima zi a conflictului militar din Ucraina, a plecat neînarmat.
Premierul spune că nu este cazul să ne simțim amenințați. „Este o retorică folosită în ultima perioadă, prin care se caută să se abată atenţia de la ceea ce se întâmplă real în teren în Ucraina, unde vedem că sunt ucişi civili, unde vedem că nu se respectă absolut deloc legile conflictului armat, şi în felul acesta este mai uşor să spui atenţie la ceilalţi pentru că vă puteţi transforma şi voi în parte a acţiunii beligerante pe care ei o desfăşoară”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.
CJI începe luni audierile
Audierile Curții Internaționale de Justiție (CJI) din zilele de 7 și 8 martie vor stabili dacă să dispună „măsuri provizorii” într-un proces intentat de Ucraina împotriva Rusiei pentru a opri acțiunile militare ale Moscovei în Ucraina.
CIJ, curtea ONU care soluționează litigii între state cu sediul la Haga, a spus într-o declarație că a trimis Rusiei o comunicare urgentă pentru a se pregăti în cazul în care va dispune măsuri provizorii sau măsuri imediate pentru a proteja Ucraina, așa cum a cerut țara reclamantă.
Acțiunea Kievului depusă la 1 martie susține că afirmația Rusiei că a invadat Ucraina pentru a preveni un genocid este falsă. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că a intentat un proces la CIJ pentru acuzațiile de genocid formulate de Moscova.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat în mod repetat că Ucraina a comis „genocid” în regiunea Donbass din estul Ucrainei, fără a prezenta dovezi și a spus că invazia, numită „operațiune specială” de oficialii ruși, este, prin urmare, justificată pentru a-i pune capăt.
Cazul Ucrainei susține că țările au o dispută cu privire la un tratat cunoscut sub numele de Convenția de genocid, pe care ambele l-au semnat. Ucraina susține că în Donbass nu a avut loc niciun genocid și că, în orice caz, tratatul nu dă unei țări dreptul de a invada alta pentru a preveni un genocid.
La audierile din 7-8 martie, judecătorii nu vor lua în considerare chestiunile de competență sau de fond ale cauzei Ucrainei, ci doar dacă chestiunea este atât de urgentă încât trebuie să dispună o măsură imediată în interesul justiției înainte ca acest caz să poată fi judecat în totalitate.
În paralel, CPI, instanța care are jurisdicție crimele de război cu sediul tot la Haga, investighează o plângeri împotriva Rusiei, făcute de 39 de state printre care și România cu privire la crime de război comise în Ucraina.
Rusia s-a retras de sub jurisdicția CPI în 2016, când aceasta a calificat anexarea Crimeii din 2014 drept “ocupație”.