Emmanuel Macron
International

Emmanuel Macron a fost întrebat dacă Franţa contribuie la înarmarea Ucraine. Acesta păstrează discreţie

În Franţa, preşedintele Emmanuel Macron urmează să pronunţe în seara aceasta o alocuţiune televizată la ora 20 pe tema războiului din Ucraina, dar probabil că îşi va anunţa şi candidatura la prezidenţiale franceze din aprilie. Ieri, preşedintele american Joe Biden, în discursul său despre starea Uniunii, l-a calificat pe Vladimir Putin de „dictator”, şi este greu de imaginat că în viitor ar mai putea avea loc un summit Putin-Biden cum propusese Emmanuel Macron.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a păstrat mereu un canal de comunicare directă cu omologul său rus. Vom vedea în seara aceasta cum analizează peşedintele francez evoluţia situaţiei, dar pînă atunci trecem în revistă diversele scenarii posibile evocate în Franţa de experţi militari.

Întrebat, pe un platou de televizune, dacă Franţa contribuie la înarmarea Ucrainei, un expert militar a dat, în urmă cu cîteva zile următorul răspuns: Palatul Elysée preferă să rămînă discret pe marginea acestui subiect, ca să poată păstra legătura cu preşedintele Putin. Acesta din urmă, cînd este sunat de Emmanuel Macron, răspunde prompt la telefon, ceea ce probabil că nu mai face cînd vor să-l contacteze alţi lideri… În mod tradiţional deci Franţa mizează pe păstrarea unui canal diplomatic cu Moscova, ceea ce nu înseamnă că nu face nimic pentru Ucraina, iar absenţa unor informaţii precise despre ajutoarele militare furnizate de Franţa ucrainenilor nu înseamnă că ele nu există…

Acestea fiind zise, nimeni nu ştie în prezent ce turnură va lua războiul din Ucraina şi în general războiul declanşat de Putin practic împotriva Occidentului şi a democraţiilor europene. Speculaţiile sunt însă numeroase în privinţa posibilelor scenarii.

Michel Goya, colonel în retragere şi istoric militar, afirmă următoarele în cotidianul Le Figaro referitor la Ucraina: „Trebuie să ne aşteptăm la o evoluţie a situaţiei după scenariul sirian, cu lupte urbane îndelungate şi devastatoare.” Expertul francez mai consideră că planul iniţial al lui Putin, de a paraliza Ucraina printr-un blitzkrieg, nu a reuşit.

Pornind de la această constatare, observ în comentariile din presă şi de pe diverse bloguri două interpretări.

Unii spun că acest eşec iniţial al ruşilor este o victorie pentru Ucraina şi o posibilitate pentru ucraineni de a cîştiga timp. Cu cît se împotmolesc mai mult ruşii cu atît cresc şansele ucrainenilor întrucît vor putea utiliza noile arme furnizate de occidentali, inclusiv avioane, iar pe de altă parte cresc şansele unor mişcări contestatare de amploare în Rusia. Aceasta este deci prima interpretare legată de eşecul efectului de surpriză pe care miza Putin.

Există însă şi temerile ca nu cumva Putin, furios din cauza acestui prim eşec, să recurgă la un act disperat şi chiar să utilizeze arma nucleară. Deşi rămîne parţial rupt de realitate, Putin îşi dă probabil seama că un fiasco militar în Ucraina ar însemna prăbuşirea credibilităţii sale în Rusia şi chiar sfîrşitul carierei sale politice în caz de revoltă masivă a ruşilor.

În revista L’Express, Amélie Zima, universitară, cercetătoare şi specialistă în chestiuni legate de Alianţa Atlantică, constată că nici războiul psihologic şi al dezinformării lansat de Putin nu a dat rezultate pînă acum. El a mizat pe prăbuşirea moralului în rîndurile armatei ucrainene, ori s-a produs exact contrariul, luptătorii ucraineni sunt acum cei cu adevărat motivaţi, şi nu soldaţii ruşi. Probabil din acest motiv Putin lansează în bătălie combatanţi ceceni precum şi mercenari, şi unii şi alţii avînd o tristă faimă, de oameni prea puţin grijulii faţă de unele minime reguli care trebuie respectate în context de război. Cu alte cuvinte, Vladimir Putin speră ca ferocitatea, ba chiar eventualele acte de barbarie ale acestor formaţiuni speciale, să provoace panică printre militarii şi combatanţii ucraineni.

Amélie Zima mai evocă o informaţie care mi se pare extrasă dintr-un film horror, o informaţie greu de verificat dar plauzibilă. Pentru ca nu cumva opinia publică rusă să se emoţioneze prea tare văzînd imagini cu cadavre ale soldaţilor ruşi, armata rusă prezentă în Ucraina ar fi dotată cu cremetorii mobile, astfel încît cadavrele sunt arse şi dispar imediat… Experta franceză preia această informaţie din surse ale Ministerului britanic al apărării… Repet, ea nu este verificată, dar în materie de oroare ne putem aştepta la orice în situaţie de război. Iar Rusia, prin tradiţie, nu are nici un respect pentru fiinţa umană, sodaţii nu au contat niciodată nici pe vremea ţarilor şi nici pe vremea Uniunii Sovietice şi nici pentru Putin ei nu reprezentă nimic altceva decît nişte pioni puşi în slujba „grandorii ruse”. De ce ar avea deci armata rusă un mai mare respect pentru cadavre cînd nu are nici o consideraţie pentru oameni?

Mai semnalez un scenariu evocat pe postul de radio France Inter de Camille Grand, secretar general adjunct al Alianţei Atlantice. Nu este exclus, spune el, ca Putin să-şi schimbe din mers planul şi să nu mai urmărească ocuparea Kievului cît anexarea unei vaste porţiuni din Ucraina, de la Lugansk şi Doneţk pînă la Transnistria, cu tot cu Harkov şi cu toată porţiunea dinspre Marea Neagră a Ucrainei. S-ar putea ca Putin, la un moment dat, să spună „da, facem pace, vă las Kievul dar iau o treime din Ukraina”.

Cu siguranţă însă că iniţial Putin a dorit înlocuirea rapidă a actualei conduceri ucrainene cu un regim marionetă. Uniunea Sovietică a avut o lungă tradiţie în acest sens iar Putin este, după cum o demonstrează de multă vreme, un pur produs al sovietismului.