Oamenii de afaceri atrag atenția PSD-ului: Rectificarea bugetară prin care o majoritate parlamentară, grupată în jurul PSD, a decis creșterea pensiilor cu 40%, deși bugetul României nu își poate permite, a stârnit critici pe toate fronturile ale mediului de afaceri autohtoni și străini.

Oamenii de afaceri atrag atenția PSD-ului și arată Primele efecte ale votului de ieri din Parlament deja se resimt: euro a depășit, miercuri, un curs oficial de 4,86 de lei, un nou maxim istoric pentru moneda europeană. De altfel, estimările analiștilor financiari arată că euro ar putea ajunge până la 4,9 lei spre finalul anului și până la 5 lei pentru anul viitor. O depreciere a leului în raport cu euro aduce scumpiri, în primul rând, pentru produsele care vin din import, dar și dobânzi mai mari pentru creditele care sunt luate în euro.

Reprezentanții oamenilor de afaceri atrag atenția că și revenirea economică a României, care resimte efectele pandemiei asemenea celorlalte țări, este pusă sub semnul întrebării de majorarea pensiilor cu un procent foarte mare și fără fundament bugetar, iar cei care vor suferi consecințele aplicării acestei măsuri sunt cei din generațiile tinere, care vor trebui să plătească.

Oamenii de afaceri atrag atenția PSD-ului: Nu puneți presiune pe generațiile viitoare

În ciuda tuturor avertismentelor privind situaţia macroeconomică fragilă accentuată de încetinirea economiei globale şi de efortul financiar intern angajat în lupta impotriva COVID-19, adoptarea unor astfel de decizii lipsite de sustenabilitate reprezintă un derapaj periculos care împovărează pe termen lung populaţia activă, generaţiile viitoare şi adânceşte tensiunile sociale”, a transmis Camera de Comerț Americană în România (AmCham).

La rândul lor, investitorii străini atrag atenția că România își subminează din interior posibilitatea de revenire economică, în condițiile și așa dificile ale pandemiei și în contextul în care țara a intrat în criza provocată de noul coronavirus cu un deficit foarte mare. De altfel, România este singura țară din UE care se află în procedură de deficit excesiv.

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) atenționează că BNR estimează un deficit de 11% din PIB pentru anul următor dacă s-ar aplica majorarea cu 40% a pensiilor, cu impact asupra capacităţii României de a avea acces la sume importante din fondurile europene şi care poate aduce o retrogradarea a ratingului de țară din partea agenţiilor de rating internaţionale.

Oamenii de afaceri atrag atenția PSD-ului: Nu puneți presiune pe generațiile viitoare

O eventuală retrogradare înseamnă că România, care rămâne dependentă de împrumuturi pentru a putea plăti pensiile majorate, ar putea plăti dobânzi mai mari, s-ar putea împrumuta mai greu și, în cele din urmă, riscă să ajungă să caute sprijin financiar de la FMI sau Banca Mondială.

„Generarea unor cheltuieli bugetare nesustenabile, din motive pur electorale, reprezintă un factor de risc major pentru România. Chiar dacă alte state ale Uniunii Europene au înregistrat în anul 2020 creșteri mari de deficit bugetar, acestea au fost cauzate de efectele pandemiei și nu sunt, în principal, de natură structurală, precum în cazul României”, atrage atenția și Asociația Oamenilor de Afaceri din România, punctând că piețele internaționale nu tolerează deficite excesive pe termen lung.

Riscurile identificate de AOAR sunt multiple: de la scăderea rating-ului de țară, la o „spirală periculoasă” care poate continua cu măsuri luate de partenerii europeni, afectarea fondurilor europene alocate României și adâncirea efectelor crizei.

Patronatul Concordia, care reprezintă opt dintre cele mai puternice sectoare din economie, cu un total de peste 300.000 de angajați, cere Parlamentului, Președintelui și Guvernului „să facă uz de puținii pași instituționali rămași pentru a purta o dezbatere înainte ca această decizie să producă efecte iremediabile”.

Reprezentanții Concordia subliniază și necesitatea unui dialog cu partidele politice în care să poată explica apelul „la prudență și la o construcție bugetară în următorii ani care să nu pună în pericol finanțele publice ale României”.

Românii cu pensii mici vs pensiile speciale
„Nu am văzut o determinare din partea politicului de a rezolva inechitățile: nu trebuie să existe pensii speciale, pensii care nu au legătură cu contribuțiile, sunt o aberație. Ai contribuții mari, trebuie să ai o pensie mare. E un principiu imbatabil. Dacă nu ai avut contribuții deloc și ai pensie enormă de la 40 de ani, e o aberație”, a explicat anterior, pentru Europa Liberă, Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank și fost șef al Consiliului Fiscal.

Românii au printre cele mai mici pensii din Uniunea Europeană. Pensia medie lunară era, la nivelul lunii august, de 1.346 de lei, adică 277 de euro, iar, din totalul celor aproape 5 milioane de pensionari, aproape un milion nu primesc lunar decât echivalentul a 146 de euro, adică pensia minimă.

La polul opus se află cei peste 9.500 de pensionari privilegiați, iar între ei sunt cei numeroși sunt cei de la MAI, Armată și serviciile secrete. Se retrag la 40-45 de ani, după contribuții minime la sistemul de asigurări, iar pensiile li se plătesc după un calcul care include sporuri care aproape că le dublează salariile de bază. Pensiile lor cresc de la un altul, după un coeficient adăugat de guvernele PSD.

Și magistrații au pensii speciale, însă contribuția lor la sistemul de asigurări sociale este mai mare. Există discuții despre scoaterea din salariile după care li se calculează pensiile a sporurilor pe care le primesc, și ele consistente.


O precizare – cele mai multe dintre pensiile speciale au fost acordate prin legi speciale. Deși în Parlament au existat inițiative în ultimii patru ani din partea PNL, USR și PMP de eliminare a pensiilor speciale, niciuna dintre aceste propuneri nu a trecut de votul partidelor care alcătuiesc majoritatea în jurul PSD.

„Marea problemă a României și a multor țări este inechitatea și decalajul foarte mare între cei cu venituri mari și cei cu venituri foarte mici, care trăiesc la limita subzistenței. Practic aici este marea problemă, iar majorarea punctului de pensie pentru toată lumea la fel, nu e în regulă, așa mărești și pensile mari și mai mult”, a subliniat, anterior, pentru Europa Liberă analistul economic Dragoș Cabat.

De altfel, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România a propus chiar o majorare diferențiată, în funcție de valoarea lor, pentru a mai reduce din decalaje.

Astfel, este propusă:

– creşterea cu 40% a pensiilor care au o valoare de până în 800 lei, rezultând o majorare medie de 300 de lei/lună și un efort bugetar de aproximativ 1,3 miliarde euro/an;

– creşterea cu 200 de lei pe lună a pensiilor cu valoarea între 801-1500 lei reprezentând un efort bugetar de aproximativ 965 milioane euro pe an;

– indexarea cu valorea inflaţiei a pensiilor care depăşesc 1500 lei

– îngheţarea valorii pensiilor care depăşesc 5.000 lei

Deocamdată, Guvernul a anunțat că va contesta la Curta Constituțională majorarea pensiilor cu 40%, fiindcă nu sunt precizate sursele de finanțare pentru această creștere. Apoi, președintele va decide dacă promulgă legea sau o retrimite la Parlament pentru reexaminare. Ultimul cuvânt îl va avea tot Parlamentul, iar mediul de afaceri își pune speranța că o decizie mai rațională va fi luată de noul legislativ, după alegerile din decembrie.

Citeste si...
Şofer depistat drogat la volan, a ieşit în afara carosabilului