Acordul de parteneriat comercial dintre Japonia și Uniunea Europeană, care intră efectiv în vigoare în primăvara anului 2019, ar putea oferi României un rol esențial în relațiile economice dintre Europa și Extremul Orient.

Uniunea Europeană deține, în acest moment, zece la sută din volumul schimburilor acordul  comercial economice externe ale Japoniei, iar după intrarea în vigoare a noului acord comercial de parteneriat valoarea acestor schimburi comerciale va crește.

Acordul de Parteneriat Economic UE – Japonia, semnat la 17 iulie 2018, va avea un impact pozitiv și asupra relației bilaterale România – Japonia, impact care va fi potențat și de preluarea, de către România, a președinției Consiliului  Uniunii Europene, la data de 1 ianuarie 2019, pentru o perioadă de șase luni.

Perspectivele relațiilor dintre UE și Japonia, via România, au fost analizate la conferința pe tema Acordului Economic UE-Japonia, organizată la București, săptămâna trecută, de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR).

Conferința a fost organizată în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România și cu Ambasada Japoniei la București.

 

Spațiu economic cu peste 600 de milioane de beneficiari

Potrivit Comisiei Europene, acordul cu Japonia este cel mai important document comercial negociat de UE în toată istoria acesteia. Acordul de parteneriat economic (APE) UE-Japonia va crea o zonă comercială deschisă pentru peste 600 de milioane de persoane.

„Economia Japoniei este un exemplu nu numai pentru România, ci și pentru restul țărilor din Uniunea Europeană. Japonia este a treia economie din lume, cu un Produs Intern Brut  de 4.872 miliarde de dolari, deci mult peste statele cu economii dezvoltate din UE. România poate fi un hub pentru schimburile comerciale dintre Japonia și UE pentru că întotdeauna un astfel de schimb va avea și o componentă maritimă. Orice marfă care pleacă sau vine din Japonia va trebui să treacă prin Canalul de Suez. De la Canalul de Suez la Portul Constanța sunt numai 3-4 zile de navigație, în timp ce până la Portul Rotterdam sunt 11 zile și știm cu toții că timpul înseamnă bani. Astfel, este obligatoriu să promovăm România ca un hub comercial între Japonia și UE”, a subliniat președintele CCIR, Mihai Daraban.

„Acest acord va schimba, într-un fel, întreaga lume, pentru că nu trebuie privit ca unul eminamente comercial, ci și ca o alianță strategică între UE și Japonia. Avem multe în comun cu Japonia, cum ar fi democrația, statul de drept și cooperarea internațională. Acest acord va duce la eliminarea majorității taxelor vamale pe care companiile din UE care exportă în Japonia le plătesc anual, în cuantum de 1 miliard de euro. De asemenea, va reprezenta o deschidere a pieței japoneze, care cuprinde 127 de milioane de consumatori, pentru exporturi agricole esențiale din UE, ceea ce va genera totodată creșterea oportunităților de export și în alte sectoare”, consideră Angela Cristea, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Industria românească își va crește exporturile în Japonia

Conform datelor prezentate, în conferința CCIR, de prof. dr. Motoshige Itoh, de la  Universitatea Gakushuin din Tokyo, Uniunea Europeană, cu 500 de milioane de locuitori, aduce 24 la sută din Produsul Intern Brut la nivel mondial: “Acest acord va întări, în viitor, relațiile strategice bilaterale dintre Japonia și UE și va duce la o creștere economică substanțială, precum și la apariția de noi locuri de muncă. Pentru România, extinderea activităților comerciale ale companiilor japoneze va însemna trecerea la un nivel superior al schimburilor comerciale dintre cele două state”.

Pe de altă parte, în opinia lui Yasuo Yamamoto, șeful reprezentanței Mizuho Research Institute Ltd. la Londra, acordul comercial dintre Japonia și UE are și o valoare politică, “pentru că transmite un mesaj comun împotriva protecționismului”.

Ca beneficii directe ale României, se anticipează, în acest context, creșterea exporturilor în Japonia, în domenii cum ar fi industria lemnului și industria textilă.

Conform evidențelor de la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), în România activează în prezent 362 de companii cu capital japonez, având 239,7 de milioane de euro capital social subscris japonez. Totalul investițiilor directe japoneze în România este de 315 milioane de euro.