O petiție pentru desființarea pensiilor speciale a strâns până acum peste 50.000 de semnături, au anunțat reprezentanții Uniunii Salvați România. Aceștia apreciază că, dacă PNL și PSD nu taie pensiile speciale „riscă dezvoltarea României”, care ar putea pierde miliarde de euro din PNRR.

Uniunea Salvaţi România a anunţat, duminică, faptul că peste 52.000 de oameni au semnat petiţia pentru desfiinţarea pensiilor speciale. Potrivit unui comunicat al USR, semnăturile au fost strânse în doar o săptămână pe site-ul dedicat campaniei.

Zeci de mii de români au semnat petiția

USR arată că a lansat campania de strângere de semnături pentru a pune presiune pe parlamentarii PSD şi PNL şi pentru a-i împiedica să pună în pericol viitorul României de dragul propriilor privilegii.

„Guvernul PSD-PNL riscă dezvoltarea României ca să nu taie pensiile speciale. În joc sunt miliarde de euro din PNRR. Ciucă are o pensie specială de 18.000 de lei. Ciolacu i-o protejează.

Zilele acestea, vedem ipocrizia unei coaliţii care pune privilegiaţii pe primul loc şi e pregătită să sacrifice viitorul românilor, şcolile, spitalele şi autostrăzile. USR este singurul partid care se opune pensiilor speciale, este partidul care a trecut eliminarea pensiilor speciale în PNRR”, spune preşedintele USR, Cătălin Drulă.

Săptămâna viitoare, proiectul privind pensiile speciale va fi dezbătut în comisiile din Camera Deputaţilor, menţionează sursa citată. USR arată că a depus zece amendamente care să elimine pensiile speciale, soluţia corectă fiind trecerea la contributivitate. Toţi oamenii trebuie să primească pensie pe baza aceloraşi reguli.

„Conform angajamentelor din PNRR, adoptarea legii pensiilor speciale avea ca termen finalul anului 2022. Pentru că legea nu a fost adoptată, România nu poate depune a treia cerere de plată prin PNRR, în valoare de 2,7 miliarde de euro, şi riscă să piardă o mare parte din aceşti bani”, precizează USR.

Economii de 25 de miliarde de lei

Amintim că, la rândul său, deputatul USR Claudiu Năsui solicita sâmbătă Guvernului să nu crească taxele şi impozitele pentru a suplini „ineficienţa ANAF” în colectarea veniturilor statului, ci să elimine pensiile speciale şi majorările de cheltuieli făcute anul trecut.

„În condiţiile în care guvernul PSD-PNL a descoperit că are un minus de 20 de miliarde de lei în buget, fostul ministru Claudiu Năsui propune ca în loc să crească din nou impozitele, guvernul să renunţe la creşterea salariilor şi sporurilor la stat faţă de anul trecut, ceea ce ar însemna o economie de 9,2 miliarde de lei, să renunţe la creşterea cheltuielilor de bunuri şi servicii faţă de anul trecut, ceea ce ar însemna o economie de 3,5 miliarde de lei, să taie pensiile speciale, ceea ce ar aduce economii de 12,4 miliarde de lei”, afirmă fostul ministru al Economiei, într-un comunicat de presă.

Potrivit acestuia, Guvernul ar face în total economii de 25 de miliarde de lei, fără ca marea majoritate a românilor să simtă vreo diferenţă în calitatea serviciilor statului.

O petiție online prin care ucrainenii solicită schimbarea numelui Rusiei în „Moscovia” a fost comentată de președintele Volodimir Zelenski și aspru criticată de oficialii de la Kremlin.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a luat în considerare sâmbătă o petiție online, al cărei autor a propus redenumirea oficială a Rusiei în Moscovia şi schimbarea termenilor „rus” în „moscovit” şi „Federaţiei Ruse” în „Federaţia Moscovia”, cerându-i premierului Denis Şmîgal să examineze propunerea, relatează publicaţia Ukrainska Pravda. 

Petiție online pentru schimbarea numelui Rusiei în „Moscovia”

Reacţia Moscovei nu s-a lăsat aşteptată, fostul preşedinte Dmitri Medvedev şi purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, au răspuns virulent la această iniţiativă, conform publicaţiei menţionate.

Autorul petiţiei, care a strâns deja peste 25.000 de semnături, aminteşte că „numele istoric al Rusiei este de Moscovia”.

„Acest nume a fost utilizat în Europa şi în unele limbi asiatice. Numele apare, de asemenea, pe multe hărţi istorice din secolele XVI-XIX, care au fost produse în Europa înainte şi după ce Imperiul Moscoviei a fost redenumit Imperiul Rus”, se arată în petiţie.

Autorul apelului subliniază că „Rusia există de fapt numai de 301 ani” – de la 22 octombrie 1721, când ţarul moscovit Petru I a proclamat Împărăţia Moscovei drept „Imperiu Rus”.

În răspunsul său, Volodimir Zelenski a declarat că „problema ridicată în petiţie trebuie analizată cu atenţie atât din punct de vedere al contextului istoric şi cultural, cât şi în lumina posibilelor implicaţii juridice internaţionale”.

Zelenski a mai anunţat că i-a cerut premierului Denis Şmîgal să analizeze temeinic această propunere în colaborare cu instituţiile ştiinţifice ale ţării.

Anterior, ambasadorul Ucrainei la ONU, Serghii Kisliţa, apreciase că Ucraina ar putea să aprobe o lege potrivit căreia Rusia se va numi Moscovia.

Medvedev a atacat iniţiativa

Sarcina dată de preşedintele Volodimir Zelenski premierului Denis Şmîgal de a examina posibilitatea redenumirii Rusiei în Moscovia reprezintă o „dovadă a încercării de a crea o anti-Rusie”, a reacţionat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, pe contul său de Telegram.

Pe un ton şi mai virulent, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a atacat iniţiativa, scriind pe contul său de Telegram că Ucraina ar trebui să fie redenumită în „Schweinisch Bandera-Reich”, indicând că variantele „Hohlandia”, un derivat de la „hohol”, aşa cum îi numesc peiorativ ruşii pe ucraineni, şi Malorossia sunt depăşite.

„Nazistul suprem de la Kiev a dat instrucţiuni să fie rezolvată problema redenumirii Rusiei în Moscovia. (…) Răspunsul nostru? Nu, desigur că nu Hohlandia. Şi cu siguranţă nu Malorossia. Doar Schweinisch Bandera-Reich.Exakt!”, a scris Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului Securităţii Rusiei, potrivit RBC.

Petiţia privind redenumirea Rusiei în Moscovia a fost publicată pe site-ul preşedintelui Ucrainei la sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut. În februarie, petiţia strânsese deja 25.000 de semnături, un număr suficient pentru ca iniţiativa să fie luată în considerare de autorităţile ţării, notează Ukrainska Pravda, citată de Agerpres.

Franța a fost eliminată de la EURO 2020, după ce a pierdut la penalty-uri meciul disputat în optimi, pe Arena Națională, cu Elveția (3-3, 4-5 d.l.d.).

EURO 2020 | Nicio șansă pentru rejucarea meciului Franța – Elveția, după ce peste 200.000 de oameni au semnat o petiție
Un fan al ”Cocoșilor galici” a lansat o petiție către UEFA pentru rejucarea meciului din optimi de pe Arena Națională. Motivul invocat este faza penalty-ului ratat de Kylian Mbappe, când Yann Sommer nu ar fi avut un picior pe linia porții, așa cum prevede regulamentul.

Ideea a prins rapid aripi și peste 250.000 de persoane au semnat petiția. Inițiativa a fost preluată de presa internațională, însă nu are nicio șansă de izbândă.

„UEFA nu are nici cea mai mică dorință pentru rejucarea partidei. Forul european este convins că arbitrii și oficialii VAR au luat decizia corectă.”, scriu spaniolii de la Marca.

De altfel, pe rețelele sociale au apărut imagini cu momentul în care Kylian Mbappe execută penalty-ul de pe Arena Națională și se vede clar cu Yann Sommer are piciorul stâng pe linia porții.

EURO 2020 | Franța – Elveția 3-3, 4-5 d.l.d
Campioana mondială Franţa a fost eliminată de Elveţia, cu 5-4, la loviturile de departajare, pe Arena Naţională din Bucureşti, în optimile de finală ale EURO 2020, într-un meci în care scorul a fost 3-3 după prelungiri.

Franţa a pierdut un meci pe care l-a avut în mână şi l-a scăpat în ultimele minute ale timpului regulamentar.

Karim Benzema (57, 59) şi Paul Pogba (75) au marcat golurile francezilor, Haris Seferovic (15, 81) şi Mario Gavranovic (90) au înscris pentru elveţieni, iar la loviturile de departajare au transformat Mario Gavranovic, Fabian Schaer, Manuel Akanji, Ruben Vargas şi Admir Mehmedi, respectiv Paul Pogba, Olivier Giroud, Marcus Thuram, Presnel Kimpembe, Kylian Mbappe ratând ultimul şut.

Seria de invincibilitate a Franţei a ajuns la 20 de partide consecutive (eşecul la penalty-uri nu este luat în considerare).

România a primit organizarea a patru meciuri din cadrul Campionatului European din 2020 pe Arena Naţională din Capitală: Austria – Macedonia de Nord (13 iunie, scor 3-1), Ucraina – Macedonia de Nord (17 iunie, scor 2-1), Ucraina – Austria (21 iunie, scor 0-1), toate în Grupa C, precum şi partida din optimile de finală Franţa – Elveţia.

Elveţia va juca în sferturile de finală, azi, la Sankt Petersburg, contra Spaniei

Petiţia privind problematica ursului iniţiată în 2019 de judeţele Harghita, Covasna, Mureş şi Braşov a fost prezentată în Comisia pentru petiţii a Parlamentului European de preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba. „Trebuie asigurate condiţiile pentru protecţia vieţii umane, siguranţa publică şi prevenirea daunelor”, a afirmat el.

Petiţia privind problematica ursului s-a aflat pe ordinea de zi a Comisiei pentru petiţii a Parlamentului European (PETI).

„În prezentarea sa, Borboly Csaba a atras atenţia asupra numărului mare de urşi de pe teritoriul judeţului Harghita, raportat la populaţia de urşi de la nivel naţional: 2000 vs 6500, acest număr nefiind o simplă cifră ci generând prin dimensiunea sa o serie de conflicte la nivelul comunităţii: în judeţul Harghita,1120 de animale din gospodării au fost rănite/ucise; 54 de persoane au fost spitalizate. Doar în anul 2019, 7 decese cauzate de atacuri de urşi au fost înregistrate în România, o serie de accidente rutiere fiind de asemenea semnalate”, se arată într-un comunicat de presă transmis, miercuri, de CJ Harghita.

Conform sursei citate, măsurile luate până în prezent au fost doar pentru a compensa parţial daunele, fără a exista componenta de prevenţie.

„Este important ca Parlamentul European să solicite Guvernului României să acţioneze în direcţia prevenţiei pentru a proteja viaţa oamenilor, proprietatea privată şi siguranţa publică. Este necesar să fie incluse în programul naţional de dezvoltare rurală planificarea şi finanţarea măsurilor preventive”, a precizat Borboly Csaba.

Hadnagy Lehel, preşedintele Asociaţiei de Vânătoare SZILOS, a avut o intervenţie în susţinerea petiţiei, apreciind că este nevoie de eficientizarea măsurilor de prevenţie şi intervenţie pentru rezolvarea problemei ursului la nivel naţional.

Potrivit CJ Harghita, problema ursului nefiind încă rezolvată, comisia PETI a decis ca această petiţie să rămână deschisă în continuare şi Comisia să urmărească demersurile Guvernului României pentru rezolvarea problemelor.

Semnatarii petiţiei se plâng de gestionarea problemei ursului brun în România, susţinând că Guvernul român nu protejează destul siguranţa şi proprietatea cetăţenilor care trăiesc în habitatele respective. Aceştia susţin că numărul atacurilor urşilor bruni împotriva oamenilor şi a animalelor domestice este în creştere şi deci şi numărul pagubelor aduse proprietăţilor private şi producţiei agricole.

Actorul Marius Vizante a lansat o campanie de sensibilizare a tuturor politicienilor, inclusiv a președintelui Klaus Iohannis, cu privire la situația artiștilor independenți, care sunt afectați financiar din cauza restricțiilor cauzate de pandemie.

El a lansat o acțiune de strângere de semnături pe internet, printr-o scrisoare deschisă care se numește ”Avem dreptul la cultură – deschideți sălile de spectacol”.

Marius Vizante cere deschiderea sălilor de spectacol în România, atrăgând atenția că, în rândul artiștilor de orice fel – actori, muzicieni, dansatori, etc – ”există senzația” că Guvernul aplică în prezent ”dubla măsură”, deoarece, deși teatrele și cinematografele sunt închise, accesul este liber în biserici, mall-uri sau sălile de jocuri mecanice.

”Trebuie să mărturisesc că există această senzație, a unei duble măsuri, aică sunt alte locuri cu aglomerări umane care sunt deschise, funcționează. Știu și eu, de la lăcașurile de cult, incintele de jocuri de noroc, mijloacele de transport în comun și așa mai departe. Deci sunt locuri închise care funcționează în mod legal.

Iar când spunem actori trebuie să ne referim la toți actorii participanți la spectacol, adică cei de pe scenă, cei din jurul scenei, cei care fac posibil spectacolul și mai ales, și nu în ultimul rând, foarte important, nu trebuie să uităm de actorul principal: spectatorul. Spectacolul se adresează spectatorilor, iar ei sunt milioane. Ei bine, noi cei care facem spectacolele, și spectatorii, cei care se bucură de ele, practic, nu ne bucurăm de aceeași măsură. Și stăm să ne întrebăm, de ce?”

Marius Vizante atrage atenția că, în timp ce un actor angajat a primit salariul în această perioadă dificilă a pandemiei de Covid-19, chiar dacă nu au mai existat spectacole, un actor independent nu s-a descurcat la fel de bine, ba dimpotrivă.

În opinia sa, dacă situația aceasta va mai dura mult, va duce la apariția unor ”derapaje sociale majore” în rândul artiștilor din România.

”Iată un subiect extrem de important, acela al artiștilor independenți, al artiștilor care nu au venituri din salarii, pentru că ei nu sunt angajați undeva, și atunci, în această situație, ei au rămas complet fără venituri. Asta este o situație foarte gravă, îi aduce la niște derapaje sociale majore, dacă continuă situația asta. Acei oameni nu vor mai fi capabili să-și plătească facturile, pur și simplu, să-și asigure traiul. Adică situațiile tind să devină grave, nu e o fandoseală a unor artiști care s-au plictisit că au stat 6 luni acasă. Nu. Sunt artiști, cum e și cazul meu, care sunt angajați. Eu mi-am primit salariul în perioada asta, însă sunt mulți alții care nu au nicio sursă de venit. Și eu și mulți alți colegi de ai mei ne rotunjeam veniturile, și ajungeam la un trai decent ca artist, și din activități independente.

Pentru că, încă o dată: salariile în lumea artei nu sunt foarte mari. Poate doar cei mai cunoscuți, mai iluștri dintre noi, să aibă niște salarii oarecum decente la nivelul european, dar restul nu. Și atunci, și ei, la rândul lor, își rotunjeau ca și mine, veniturile din activități independente. Asta ar fi o problemă foarte serioasă și ține, evident, de gestionarea vieții de zi cu zi.” – a mai spus actorul pentru ȘtirileProTV.ro.

”Oare cultura este ultima roată a căruței” în România?

Marius Vizante subliniază încă o dată că, în momentul de față, restricțiile impuse de Guvern pentru reducerea numărului de îmbolnăviri cu Covid-19 se aplică doar în cazul anumitor categorii sociale, ceea ce îl face să se întrebe, retoric, dacă nu cumva, în România, ”cultura este ultima roată a căruței”
.
”Dar pare a fi o dublă măsură. Și dă naștere unor interpretări, unor teorii ale conspirației, lucruri care nu fac decât să strice. Noi am înțeles cu toții că e o situație complicată. Mulți dintre noi, inclusiv eu, ne-am făcut portavocea celor care ne conduc astăzi, îndemnând oamenii să fie atenți, să fie responsabili, să stea acasă. Noi am stat acasă și așa mai departe. Nu ne-am expus. Însă văzând cum se întâmplă lucrurile în alte domenii ne punem întrebarea: oare cultura este ultima roată a căruței? Oare e ceva neînregulă aici? Înțelegem că există priorități. Sunt 6 luni, 5 luni de când se întâmplă să se preocupe toată conducerea țării de aceste priorități. Ar fi cazul să se uite și la artiști, cei care îi sprijină pe artiști în producție, și mai ales la public. Cultura nu e un lux, cultura e un factor esențial al civilizației și nu trebuie să fie ultima roată a căruței.” – a spus el.

Întrebat dacă, în cazul deschiderii sălilor de teatru și a cinematografelor, nu apare riscul apariției de noi cazuri de îmbolnăviri, actorul a dat exemplul mijloacelor de transport în comun sau a cluburilor de pe litoral, unde există deja aglomerație.

Marius Vizante spune că, în opinia sa, măsurile referitoare la activitățile pe timp de pandemie, în România, ar trebui aplicate unitar.

”Hai să vedem statisticile. A crescut numărul de îmbolnăviri în biserică? A crescut numărul de îmbolnăviri în mijloacele de transport în comun? În cazinouri? La păcănele, la mall-uri? Și așa mai departe. În cluburile de pe litoral, pe plajele înțesate de cetățeni dezinhibați? E drept, trebuie să fim responsabili, trebuie să înțelegem toate riscurile, dar hai să le aplicăm într-un mod unitar. Există această senzație, că suntem lăsați la urmă. Că suntem nedreptățiți, poate. Să zicem. Judecați altfel, ar fi mai corect. Nu e un act de furie, nu e un act de revoltă, ci pur și simplu e o întreare îndreptățită. Și nu e a mea, e a tuturor artiștilor. Eu acum mă adresez cumva, gândindu-mă și la muzicieni, și la artiști plastici, și la artiștii de circ, la dansatori, la coregrafi și la tot aparatul care îi ajută pentru ca ei să strălucească pe scenă. Și nu în ultimul rând la spectatori, evident, că de aia mă și adresez în petiție spectatorului.” – a declarat actorul pentru www.stirileprotv.ro.

Peste 44.000 de oameni au semnat o petiție online prin care cer ca Franța să preia controlul asupra Libanului, în urma exploziei din Beirut, care a distrus o bună parte din oraș, provocând moartea a aproape 140 de persoane și rănirea a peste 5.000. Petiția vine însă și în contextul crizei economice prin care trece această țară, dar și cea provocată de coronavirus.

Semnatarii petiției spun că printre cauzele care au dus la situația în care se află Libanul acum se numără conducerea slabă a liderilor politici și corupția, relatează Deutsche Welle.

În textul documentului semnat de peste 44.000 de oameni (până joi după-amiază) se menționează că „Libanul va fi plasat sub un mandat francez pentru următorii zece ani”.

Petiția a fost lansată miercuri pe site-ul Avaaz de către câțiva cetățeni libanezi, în urma exploziei de pe 4 august.

„Oficialii din Liban și-au arătat în mod clar inabilitatea de a conduce țara. Cu un sistem eșuat, corupție, terorism și miliții, țara a ajuns la ultima suflare. (…) Credem că Libanul ar trebui să se întoarcă sub controlul Franței pentru a fi restabilită o guvernare curată și durabilă”, se mai arată în text.

Franța a controlat Libanul între anii 1920 și 1945.

Potrivit DW, petiția a circulat în mod intens pe rețelele sociale în Liban și a fost țintită spre Emmanuel Macron, care a început, joi, o vizită oficială la Beirut, fiind primul lider străin care a ajuns în această țară de la producerea tragediei.

„Asta arată cât de disperați sunt unii dintre libanezi. Și-au pierdut casele, și-au pierdut bunurile, nu-și pot salva copiii. Chiar nu știu ce să facă”, a comentat jurnalista Dima Tarhini.

Odată cunoscută pentru mâncarea, muzica și cultura sa dinamică, țara din Orientul Mijlociu este acum în mijlocul celei mai grave crize economice din istoria modernă, confruntându-se cu o lipsă de alimente și cu o inflație galopantă.

Libanul importă cea mai mare parte a alimentelor sale, iar cantități mari de cereale stocate în port au fost distruse în urma exploziei.

Portul în care a avut loc explozia este principalul punct maritim pentru o țară care depinde în mare măsură de mărfuri din străinătate, 60% din toate importurile trecând prin acesta. Silozul principal din Beirut, situat în port, a fost puternic avariat în explozie, iar aprovizionarea cu cereale stocate acolo a fost distrusă. Cerealele care au rămas în urma exploziei nu pot fi utilizate ca urmare a substanțelor chimice eliberate în aer după explozie, a declarat ministrul Economiei.

Președintele Aoun a anunțat că guvernul va aloca 100 de miliarde de lire libaneze (66 milioane de dolari) din fonduri de urgență, însă impactul exploziei asupra economiei este de așteptat să fie de lungă durată.

Ministrul economiei din Liban a declarat că prioritatea guvernului a fost de a asigura necesitățile de bază ale oamenilor, în principal hrană, dar și consumabile pentru a ajuta la repararea daunelor aduse locuințelor și infrastructurii din oraș.

„Avem nevoie de sticlă, avem nevoie de aluminiu, avem nevoie de lemn, avem nevoie de uși… totul a fost deteriorat”, a spus el.

Liderii mondiali, inclusiv din Israel, Regatul Unit, Statele Unite, Franța, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Kuweit, Qatar, Rusia și Spania au oferit sprijin și asistență medicală umanitară Libanului.

Uniunea Europeană a anunţat joi deblocarea a 33 milioane de euro pentru a finanţa un prim ajutor de urgenţă în favoarea Libanului şi a mobilizat alte mijloace materiale, între care o navă-spital italiană pentru a ajuta echipele de intervenţie din Beirut.

Peste 400.000 de români au semnat o petiţie care cere Guvernului să adopte urgent măsuri pentru intrarea în legalitate a firmelor ride-sharing. Documentul a fost depus la Palatul Victoria. Unii dintre şoferii Uber, Bolt şi Clever susţin că au fost victime ale unor înscenări, în urma cărora au primit amenzi imense.

Oana Mihai, şofer ridesharing: Aş vrea, ca şi ceilalţi, să se reglementeze odată situaţia noastră şi să ne simţim total în legalitate.

La doar o zi după adoptarea ordonanţei privind taximetria, Oana Mihai a rămas fără plăcuţele de înmatriculare şi a fost amendată cu 1.000 de lei.

Oana Mihai, şofer ridesharing: Am primit o comandă, am onorat-o şi era o înscenare. Am fost oprită după 100 de metri, două echipaje de poliţie.

Reprezentanţii celor trei platforme de ridesharing, Uber, Clever şi Bolt, au depus la Guvern, în mod simbolic, 15.000 dintre cele peste 400.000 de semnături strânse printr-o petiţie prin care se cere reglementarea ridesharing-ului în România.

Cătălin Codreanu, preşedintele Coaliţei pentru Economie Digitală: „Prin acest demers simbolic ne dorim ca Guvernul să audă vocea utilizatorilor şi consumatorilor şi să grăbească legiferarea acestui segment care deja trenează de mai bine de două luni de zile.”

De aproape o lună, şoferii care utlizează aplicaţiile de ridesharing susţin că sunt vânaţi de oamenii legii, iar unii dintre ei au rămas fără singura sursă de venit. Şi clienţii au de suferit.

Bogdan Cucu, şofer ridesharing: Am preluat o comandă la Piaţa Alba Iulia, la câţiva metri pasagerul a deschis geamul şi a început să facă cu mâna la maşina poliţiei. El a spus că a făcut o comandă prin Uber, că a plătit cursa cash, dar eu nu am luat niciun ban de la domnul.

Vlad Ceauşu, şofer ridesharing: Afectat financiar, practic. Mi s-au luat numerele de înmnatriculare, nu mai am mijloc de transport.

Cătălin Codreanu, preşedintele Coaliţei pentru Economie Digitală: „La nivel naţional, pentru cele trei platforme sunt peste o sută de şoferi sancţonaţi, majoritatea dintre ei au plăcuţele de înmatriculare ridicate. Sunt mai puţin de jumătate de şoferi pe traseu, iar timpii sunt de aproape patru ori mai mari decât într-o zi normală. Tariful unei curse e de 3-4 ori decât o zi normală.”

Taximetriştii cer în continuare interzicerea acestor platforme, în timp ce clienţii continuă să folosească metode alternative de transport.

Client: Se cunoaşte o diferenţă cu privire la modul în care călătoreşti, la modul în care eşti considerat în ipostaza de client.

Taximetrist: Ar trebui taximetria să rămână taximetrie şi ridesharing-ul să se ducă de unde a venit. Şi dacă se vrea să dispară aceşti taximetrişti care fac preţuri şi toate astea, lumea să facă reclamaţii la primările, la poliţie şi atunci totul va fi extraordinar de bine.

Şoferii care utilizează aplicaţiile Uber, Bolt şi Clever riscă amenzi de până la 5000 de lei.

Peste 16.000 de persoane au semnat, în mai puţin de trei zile, o petiţie intitulată „Suntem impotriva aprobarii parteneriatului civil in Romania (acesta va fi primul pas pentru legalizarea casatoriilor homosexuale (LGBT)”.

„Franta a aprobat parteneriatul civil in 1999, căsătoria homosexualilor in 2013

Spania a aprobat parteneriatul civil in 2000, căsătoria homosexualilor in 2005

Germania a aprobat parteneriatul civil in 2001, căsătoria homosexualilor in 2017

Belgia a aprobat parteneriatul civil in 1998, căsătoria homosexualilor in 2003

Norvegia a aprobat parteneriatul civil in 1993, căsătoria homosexualilor in 2009

Concluzia este simplă: după parteneriatul civil se va legaliza căsătoria homosexuală cu adoptia de copii!

Haideti sa apărăm copiii României de aceasta otravă!”, se arată în textul petiţiei.

Traian Băsescu a declarat, luni, că soţia lui Omar Hayssam i-a cerut să o primească şi i-a mărturisit că soţul său este „extraodinar de bolnav” şi „probabil o să moară în puşcărie”, fostul preşedinte afirmând că şi-ar dori ca acest lucru să nu se întâmple pentru că „nu-i omeneşte”.

„Am fost sunat de soţia dânsului zilele trecute şi am primit-o acum o lună. Mi-a spus că este extraordinar de bolnav şi probabil o să moară în închisoare. Sigur că nu pot spune că am pe conştiinţă faptul că l-am adus. Mi-am făcut datoria, dar nu aş vrea să moară cum au murit alţii în puşcărie. Dacă este în fază terminală, lasă-l în arest într-un spital, lasa-l să fie tratat. Dacă soţia lui mi-a spus adevărul. Şi aici avem o problemă cu penitenciarele. Îl ţin până moare, ca pe amărâtul acela de la ATRA, Adamescu. (Pledez-n.r.) pentru ca Omar Hayssam să nu moară în puşcărie.(…) Mi-am dat seama că solicitarea vine din disperare. (…) Mi-aş dori să nu moară în puşcărie pentru că nu-i omeneşte”, a declarat fostul preşedinte Traian Băsescu, la TVR 1.

Traian Băsescu a afirmat că statul român a făcut eforturi logistice mari pentru a-l aduce pe Hayssam în România.

Băsescu a povestit că a trimis un avion cu apă minerală în Siria pentru a-l aduce în ţară pe Haysam.

„Am dus nişte apă minerală cu un avion şi (…) (la întoarcere l-am adus şi pe Omar Hayssam-n.r.) el a dormit”, a povestit fostul preşedinte.

Omar Hayssam a fost implicat în criza jurnaliştilor români răpiţi în Irak în aprilie-mai 2005. Hayssam şi arestat în Romania la 5 aprilie 2005.

În iulie 2006, Omar Hayssam a fost eliberat din arest şi a fugit din România.

La 13 iunie 2007 a fost condamnat în România la pedeapsa maximă de 20 de ani de închisoare şi la o despăgubire de câte 2 milioane de euro pentru fiecare dintre cei trei jurnalişti răpiţi în Irak în 2005. Hayssam a fost dat în urmărire internaţională, fiind acuzat de terorism. În data de 19 iulie 2013 a fost predat Poliţiei Române pentru a executa pedeapsa cu închisoarea de 20 de ani pentru acte de terorism în cazul celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak.

Petitia initiata de Primarul General, Gabriela Firea, pentru construirea Spitalului Metropolitan a fost semnata pana in prezent de peste 6100. de cetateni, carora li s-au alaturat acum si reprezentantii spitalelor din Capitala.

Printre medicii care au decis sa se alature acestei initiative se numara: prof. dr. Gheorghe Peltecu, managerul Spitalului Clinic de Obstetrica si Ginecologie Filantropia, prof. dr. Narcis Copca, managerul Spitalului Clinic “Sfanta Maria, dr. Tania Radulescu, managerul Spitalului Clinic de Chirurgie OMF “prof. dr. Dan Theodorescu”, conf. dr. Strambu Victor, managerul Spitalului Clinic de Nefrologie “dr. Carol Davila”, conf. dr. Iulian Brezeanu, managerul Spitalului Clinic “dr. I. Cantacuzino”, conf. dr. Stoica Cristian, managerul Spitalului Clinic de Ortopedie Foisor, conf. dr. Codreanu Catalin, managerul Centrului de Boli Reumatismale ‘dr. Ion Stoia”, dr. Chiotan Radu Alexandru, managerul Spitalului de Pneumoftiziologie “Sf. Stefan”, dr. Stefănescu Alexandru, managerul Spitalului Clinic “Malaxa”, prof. dr. Plesca Doina, managerul Spitalului Clinic de Copii “dr. Victor Gomoiu”, dr. Emilian Imbri, managerul Spitalului Clinic de Boli Infectioase “dr. Victor Babes”, dr. Mircea Lupusoru, managerul Spitalului Clinic Coltea, prof. dr. Iliesiu Adriana, managerul Spitalului Clinic “prof. dr. Th. Burghele, dr. Moisa Ovidiu Marcel, managerul Spitalului Clinic de Obstetrica Ginecologie “prof. dr. Panait Sarbu”, dr. Andrian Tibirna, managerul Spitalului Clinic de Psihiatrie “prof. dr. Alexandru Obregia”, dr. Ciolompea Teodora, managerul Spitalului Clinic “Sfantul Stelian”.

Au mai semnat petitia managerul Spitalului de Psihiatrie Titan “dr. Constantin Gorgos”, dna Mariana Valy Besoiu, managerul Spitalului Clinic Colentina, dl Calin Mircea Laza, managerul Spitalului de Boli Cronice “Sfantul Luca”, dl Bogdan Romeo Constantin Stolica, deputatul si membrul Comisiei de Sanatate din Camera Deputatilor, dr. Tudor Ciuhodaru, presedintele Ordinul Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din Romania- Filiala Bucuresti, Carmen Mazilu, dar si presedintele SANITAS Bucuresti, Viorel Husanu si alti membri de sindicat.

Reamintim ca la ultima sedinta a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, consilierii PNL si USR s-au abtinut sau au votat impotriva, astfel incat proiectul privind realizarea obiectivului de investitii „Spitalul Metropolitan”, a fost respins.

Astfel, Primarul Municipiului Bucuresti, Gabriela Firea, a initiat pe site-ul www.petitieonline.com, o petitie prin care se strang semnaturi in favoarea construirii Spitalului Metropolitan, fiind totodata si primul semnatar al petitiei.

Spitalului Metropolitan va cuprinde si urmatoarele specialitati, care, conform statisticilor CASMB, sunt deficitare:  terapie intesiva, pneumologie, oncologie, hematologie, radiologie interventionala,  chirurgie, chirurgie toracica, anatomie patologica si va avea centre de excelenta pe specializari, ca de exemplu un centru de excelenta in oncologie. Acesta va fi situat   intr-o zona care respecta standardele europene, in proximitatea aeroportului, a autostrazii, a transportului public subteran si de suprafata, cu retele de utilitati functionale. Cei care doresc sa sustina construirea spitalului Metropolitan pot semna petitia online la adresa:

https://www.petitieonline.com/pmb_sos_sanatatea_romanilor