Un cutremur puternic cu magnitudinea de 7,2 s-a produs în largul coastei sudice a statului Peru. O alertă cu privire la valuri de tsunami a fost emisă imediat după seism.

Cutremur puternic în Peru. Autoritățile au emis alertă de tsunami 

Pentru a preveni „posibila” apariție a unui tsunami, Institutul de Geofizică din Peru (IGP) a emis și o alertă de tsunami. Conform Centrului Seismic Național din Peru (IGP), cutremurul a avut epicentrul la 54 de kilometri sud-vest de districtul Yauca, în provincia Caraveli din departamentul Arequipa. Evenimentul s-a produs la o adâncime de 42 de kilometri și a avut loc la ora locală 0:36 (8:36, ora României).

„Pe baza tuturor datelor disponibile, sunt prognozate valuri de tsunami periculoase pentru unele zone de coastă”, a transmis centrul, conform AFP.

Seismul a fost resimțit până în capitala țării.

Nu au fost înregistrate decese

În urmă cu scurt timp, premierul Gustavo Adrianzen a declarat că nu au fost decese în urma cutremurului. X a fost informat de președintele Peru că guvernul urmărește situația și că se fac evaluări dacă au existat pagube. Centrul de avertizare pentru tsunami din Pacific a retras alerta de tsunami pentru că nu există nicio amenințare de tsunami.

„În permanență, drumurile, podurile, aeroporturile și serviciile de comunicații în zona atinsă” sunt monitorizate este anunțul făcut de Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor.

Guvernul a subliniat că este „important” ca oamenii să aibă un rucsac „pregătit în caz de urgență”.

Sute de cutremure au loc anual în Peru

Centrul Seismologic Național peruan a anunțat ulterior că au avut loc mai multe replici de mai mică anvergură.

Peru se găsește în Centura de Foc a Pacificului, o regiune extinsă caracterizată prin activitate seismică și vulcanică intensă, care se întinde de-a lungul coastei de vest a continentului american. Peru este o ţară zguduită anual de sute de cutremure perceptibile.

Preşedinta statului Peru, Dina Boluarte, a prelungit cu 30 de zile starea de urgenţă în capitala Lima şi în două regiuni, ca urmare a unor proteste soldate cu cel puţin 40 de morţi.

Măsurile extinse, care conferă poliţiei puteri speciale şi limitează libertăţile, inclusiv dreptul la întruniri, se aplică în Lima şi în regiunile sudice Puno şi Cuzco. Restricţiile din Puno, unde au avut loc ciocniri violente între protestatari şi poliţie, includ o interdicţie de circulaţie pe 10 zile, scrie Reuters..

În Peru a fost declarată stare de urgenţă în decembrie, ca urmare a violenţelor care au provocat moartea mai multor persoane, după punerea sub acuzare a preşedintelui Pedro Castillo. 

Pe masura ce Peru trece de la o criza politica la alta, protestele au cuprins intreaga tara, ducand la moartea a cel putin sapte persoane in ultima saptamana. O cale de iesire pare indepartata, comenteaza Reuters.

Scanteia tulburarilor actuale a fost inlaturarea si arestarea liderului de stanga Pedro Castillo, dupa ce a incercat sa dizolve Congresul in mod ilegal. A urmat un impas de luni de zile in care parlamentarii l-au pus sub acuzare de trei ori, ultima data revocandu-l din functie.

Peru a fost una dintre vedetele economice ale Americii Latine in secolul 21, cu o crestere care a scos milioane de oameni din saracie. Dar tulburarile politice ameninta din ce in ce mai mult sa-i deraieze stabilitatea economica, agentiile de rating avertizand asupra retrogradarilor, blocadelor care afecteaza minele principale din producatorul nr. 2 de cupru si protestatari care cer Congresului si noului presedinte, Dina Boluarte, sa demisioneze.

Pentru cei care urmaresc evenimentele indeaproape, n-ar trebui sa fie o surpriza. Alegatorii s-au saturat de luptele politice constante care au dus la sase presedinti in ultimii cinci ani si sapte incercari de demitere.

Congresul unicameral puternic fragmentat este detestat – cu un rating de aprobare de doar 11%, potrivit sondajului Datum. Acesta este sub cel a lui Castillo, care, in ciuda unui sir de acuzatii de coruptie, avea sustinerea a 24% din populatie chiar inainte de a fi indepartat.

„Poporul peruan este epuizat de toate masinatiunile politice, infractiunile, incertitudinea si cresterea stagnata”, a declarat Eric Farnsworth, vicepresedinte al Consiliului Americilor si Societatii Americilor. El a spus ca angajamentul lui Boluarte de a organiza alegeri anticipate in aprilie 2024 ar putea ajuta la calmarea lucrurilor pe termen scurt, dar asta nu va rezolva problemele vechi ale unui electorat divizat si luptele interne dintre presedintie si Congres.

„Este o ciorba toxica, cu un presedinte slab, un Congres disfunctional, presedintele demis care cauta sa genereze o rezistenta populara la inlaturarea sa legitima, o populatie agitata si putina viziune din partea cuiva despre cum sa iasa din aceasta mizerie”.

Constitutia tarii face relativ usor pentru ca un legislativ nefericit sa initieze o demitere, in timp ce lipsa partidelor politice dominante – cel mai mare, Forta Populara, controleaza doar 24 din 130 de locuri – inseamna ca acordul este slab pe teren.

Coruptia a fost, de asemenea, o problema frecventa.

Singurul mod in care multi peruani simt ca isi pot face vocea auzita este in strada. In ultimele zile, protestatarii au blocat drumuri, au incendiat si chiar au ocupat aeroporturi. Politia a fost criticata de grupurile pentru drepturile omului pentru utilizarea armelor de foc si a gazelor lacrimogene. Cel putin sapte persoane, majoritatea adolescenti, au murit.

Exista inca ecouri ale protestelor din 2020, cand mii de oameni au iesit in strada dupa demiterea si inlaturarea liderului popular centrist Martin Vizcarra, care a fost succedat de liderul Congresului, Manuel Merino. Dupa ce doua persoane au murit, si el a fost fortat sa demisioneze.

Castillo, mai putin popular, dar cu sprijin mai ales in regiunile rurale, care l-au ajutat sa castige alegerile anul trecut, a incercat sa alimenteze protestele din inchisoarea in care este detinut in timp ce este investigat pentru acuzatii de rebeliune si conspiratie.

Luni, el a numit-o pe Boluarte, fostul sau vicepresedinte, „uzurpatoare” intr-o scrisoare adresata poporului peruan in care pretindea ca este inca liderul legitim al tarii.

„Ceea ce a spus recent un uzurpator nu este altceva decat aceeasi nalucire si saliva a dreptei care pune la cale lovituri de stat”, a scris el, adaugand un apel – popular de multa vreme in randul generatiilor mai tinere de peruani – pentru o noua constitutie.

„Oamenii nu ar trebui sa cada victime jocurilor lor murdare ale noilor alegeri. Destul cu abuzul! O Adunare Constituanta acum! Libertate imediata!”, a scris el.

Boluarte, fosta membra a partidului de extrema stanga al lui Castillo, care l-a criticat pe acesta dupa incercarea de a dizolva Congresul, a cerut calm in intreaga tara si a promis un guvern de orice tip. Dar ea se confrunta cu o realitate dura, fiind prinsa intre protestatari si un parlament ostil.

Avand in vedere istoria recenta a liderilor peruvieni plina de demitere si inchisoare, nu se stie daca Boluarte poate rezista pana la organizarea de noi alegeri.

„Modul in care a avut loc cea mai recenta schimbare a puterii in Peru reflecta un impas politic accentuat si creste riscurile pe viitor”, se arata intr-un comunicat al agentiei de rating Standard&Poor`s.

Farnsworth si-a exprimat ingrijorari similare. Desi Peru a avut o politica volatila de-a lungul istoriei, nu se stie cum se vor rezolva lucrurile de data aceasta, a comentat el.

Ministrul de externe al Perului, Elizabeth Astete, a demisionat, duminică, după ce a recunoscut „marea greșeală” de a se fi vaccinat anti-COVID-19 în ianuarie, înaintea categoriilor prioritare.

„I-am prezentat președintelui țării scrisoarea de demisie din funcția de ministru de externe”, a anunțat ministrul de externe Astete pe Twitter.

Demisia i-a fost acceptată imediat de președintele interimar Francisco Sagasti.

Fost președinte, vaccinat încă din octombrie
Elizabeth Astete este al doilea ministru din guvernul peruan, după ce al Sănătății, care a plecat din guvern în urma acestui scandal.

Pilar Mazzetti a demisionat după ce presa a dezvăluit că fostul președinte Martin Vizcarra a fost vaccinat împotriva COVID-19 în octombrie 2020.

Peru se diferențiază de alte țări, în care politicienii s-au vaccinat printre primii cetățeni, pentru a da un exemplu. Dimpotrivă, în Peru guvernanții sunt criticați și se consideră că au primit „peste rând” serul anti-COVID.

Deocamdată, personalul medical este primul vizat de campania de vaccinare în Peru.

Ultimele date arată că Peru a înregistrat 43.491 de decese cauzate de coronavirus, la 1,22 milioane de cazuri confirmate.

Sistemul sanitar din Peru este sub presiunea pandemiei și mulți pacienți ajung să stea la coadă nu doar pentru vaccin, ci pentru oxigenul vital pentru supraviețuire, în cazul formelor grave de COVID.

Cruciada anti-COVID. Peste 15 milioane de persoane vaccinate în Marea Britanie
Peste 15 milioane de cetățeni din Marea Britanie au fost vaccinați până acum cu prima doză a vaccinului anti-COVID.

Anunțul a fost făcut de coordonatorul campaniei de vaccinare din Marea Britanie, Nadhim Zahaqi.

Executivul britanic și-a atins obiectivul de a oferi, până la jumătatea lunii februarie, cel puțin prima doză pentru patru grupuri vulnerabile în fața COVID-19, scrie Adevărul.ro.

Au fost vaccinați vârstnicii din centrele de îngrijire și personalul acestora, persoanele cu vârste de peste 80 de ani și lucrători sanitari din prima linie, cei cu vârste de peste 75 de ani și cei cu vârste de peste 70 de ani.

Un tribunal din Peru a stabilit, într-o rezoluţie având la bază teorii ale conspiraţiei, că boala COVID-19 a fost o invenţie a “elitelor criminale de la nivel mondial”.

Magistrați a unei instanțe de la un tribunal din Peru acuză un grup de  multimilionari precum finanţistul George Soros, familia Rockefeller şi omul de afaceri Bill Gates, transmite marţi EFE.

Pentru a justifica amânarea emiterii unei sentinţe într-o speţă, Curtea Penală de Apel pentru provinciile Chincha şi Pisco a subliniat că pandemia a avut un caracter imprevizibil, însă nu şi pentru cei care au creat-o, “care o manipulează şi care continuă să conducă în cel mai mare secret în propriul mediu şi în interiorul corporaţiilor mondiale”.

Acesta a fost modul în care tribunalul a încercat să se scuze pentru lentoarea cu care a judecat recursul unui inculpat care cerea să i se anuleze o pedeapsă cu închisoarea, dar a cărui solicitare nu a fost soluţionată din cauza restricţiilor epidemiologice.

“Niciun guvern mondial, persoane fizice şi juridice, nici apărarea inculpatului nu pot susţine că această pandemie are calitatea de a fi ‘previzibilă’, cu excepţia creatorilor noii ordini mondiale precum Bill Gates, Soros, Rockefeller, etc”, se menţionează în rezoluţia tribunalului, difuzată de portalul LP Derecho.

Prin faptul de a insista că pandemia de coronavirus a fost “creată de elitele criminale care domină lumea”, Tribunalul Superior Penal de Apel din Chincha şi Pisco s-a făcut ecoul uneia dintre numeroasele teorii ale conspiraţiei care au apărut anul trecut pe fundalul crizei coronavirusului.

După ce conţinutul rezoluţiei respectivului tribunal a apărut în presă, Biroul de Control al Magistraturii (Odecma) din Ica, provincie situată la circa 400 kilometri sud de capitala Lima, a deschis o anchetă preliminară asupra magistraţilor care au emis această rezoluţie, pentru a identifica eventuale iregularităţi comise de magistraţii Tribunalului Superior de Apel din Chincha şi Pisco.

In țările cele mai afectate de virus nu se prezintă niciun semn de încetinire a pandemiei Coronavirus în America Latină, unde infecțiile cunoscute s-au ridicat la 4.042.617, în timp ce decesele sunt de 170.013. Și în timp ce situația rămâne dramatică în Brazilia, Peru și Bolivia sunt îngrijorătoare, unde sistemul de sănătate și înmormântare se prăbușește aproape: „Nu mai avem provizii de oxigen sau o bază pentru a-i îngropa pe cei decedați”. Cele mai mari creșteri ale deceselor noi au fost raportate în Peru, în Brazilia, în Statele Unite, în Mexic și în India.

Peru, cea mai mare țară latino-americană, afectată de Covid-19

Lumina reflectă asupra Peru, a doua cea mai mare țară latino-americană din numărul de cazuri, peste 366.000 și a treia în ceea ce privește numărul victimelor Covid, aproximativ 17 mii. La cele 13 mii constatate până miercuri trecute, s-au adăugat alte 3.688 care, între lunile martie și iunie, nu au fost confirmate oficial de autoritățile sanitare, după cum a explicat ministrul Sănătății, Pilar Mazzetti. Dar, potrivit presei locale, acestea ar putea depăși chiar și 44 de mii de morți, având în vedere nenumăratele decese suspecte care nu au fost încă examinate.

În Bolivia, cadavrele sunt pe stradă: „Nu mai avem spațiu”
Chiar și în Bolivia, situația Coronavirus este întotdeauna scăpată de sub control. Forțele speciale de poliție din Bolivia (FELCC) au descoperit 420 de cadavre abandonate în case, mașini și spitale. Erau corpuri de oameni care au murit în mare parte din coronavirusuri, cel puțin în 80-90% din cazuri. Covid-19 este din ce în ce mai înfricoșător în America Latină.

In țările cele mai afectate nu se intrevede nici o schimbare a pandemiei. Potrivit autorităților, Covid-19 se răspândește într-un ritm alarmant, în special în regiunile La Paz și Cochabamba.

Pe 21 iulie, directorul unei unități de poliție de elită a spus că în cele cinci zile anterioare agenții săi au recuperat 420 de cadavre pe străzi, în afara spitalelor, în vehicule sau în case, deoarece sistemul funerar este acum se prăbușește, deși în mod oficial există doar 2.300 de victime Covid. În plus, spitalele locale rămân fără oxigen: „Nu există sicrie sau oxigen”, relatează Al Jazeera. Și să ne gândim că nu a fost atinsă apogeul contagiilor din țară, așteptat până la sfârșitul lunii. Miercuri seara, în fața unui spital din orașul La Paz, una dintre cele două capitale, un rând de oameni tabărați cu corturi și pături aduse de acasă, în speranța obținerii unui examen medical.

Datele de la Institutul de Investigații Legale sunt îngrijorătoare. Într-adevăr, se estimează că de la 1 aprilie până la 19 iulie 2020, angajații agenției au recuperat peste 3.000 de cadavre.

Cei mai mulți dintre ei sunt probabil că au murit de Covid-1

Creșterea numărului de decese COVID-19 este copleșitoare orașul bolivian Cochabamba
O victimă a noului corp coronavirus a fost lăsată în stradă pentru câteva ore sâmbătă.

Florencio Carvallo, președintele Cartierului Sector 6 unde a fost găsit cadavrul, a declarat că, deoarece majoritatea rezidenților locuiesc cu chirie, „proprietarii optează pentru scoaterea cadavrelor moarte”.

După câteva ore, lucrătorii medici au apărut și au ridicat cadavrul.

Creșterea accentuată a cazurilor de coronavirus a dus la o întârziere a înmormântărilor.

Bolivia este una dintre cele mai sărace țări din America de Sud, cu cel mai precar sistem de sănătate.

Națiunea andină a raportat 66.456 de cazuri confirmate de COVID-19 și 2.473 de decese.

Situație asemănătoare în Ecuador
Orașul Guayaquil, din sud-vestul Ecuadorului, s-a dotat cu peste 4.000 de sicrie din carton pentru a accelera înmormântările cadavrelor care continuă să se acumuleze în urma urgenței coronavirusului. Aproximativ 3.000 de cadavre au fost colectate de către armată și poliție, care le-au colectat din casele, drumurile și spitalele din ultimele zile. În multe cazuri, aceștia sunt membri ai familiilor cu resurse limitate și care, prin urmare, nu pot suporta cheltuielile de înmormântare.

Între timp, alegerile prezidențiale, programate pentru septembrie, au fost amânate până la 18 octombrie, după prima amânare din mai. Președintele interimar, Jeanine Anez, care a fost la cârma țării, după controversatul adio de la Evo Morales a testat anul trecut pozitiv pentru Covid-19.

Pandemia de coronavirus continuă să se răspândească – peste 280.000 de cazuri noi zilnic înregistrate joi şi vineri – bilanţuri-record care antrenează noi restricţii în lume, relatează AFP preluat de news.ro Peste cinci milioane de cazuri noi au fost declarate în mod oficial de la 1 iulie – peste o treime din cazurile de covid-19 detectate de la începutul pandemiei, în decembrie.

Pandemia de coronavirus, care s-a soldat cu cel puţin 639.981 de morţi în lume, provoacă o eroziune a susţinerii populaţiilor din cauza reacţiei guvernelor lor la criză, potrivit unui studiu internaţional publicat sâmbătă de către cabinetul KekstCNC. Doar 35% dintre britanicii chestionaţi evaluează în mod pozitiv acţiunea Guvernului lui Boris Johnson – cu trei puncte procentuale mai puţini decât în iunie.

Pandemia de Coronavirus zguduie guvernele lumii

Susţinerea puterilor publice a scăzut şi în Statele Unite – 44% nemulţumiţi – sau în Japonia, unde peste un subiect din doi (51%) consideră că autorităţile gestionează rău criza. Francezii, în scbimb, sunt mai mulţumiţi – cu şase puncte procentuale în plus – de acţiunea Guvernului, deşi rămân nemulţumiţi (41%). Măsurile sanitare împotriva noului coronavirus se reiau – controale ale călătorilor în Europa, restricţii vizând studenţi străini în Statele Unite, purtarea obligatorie a măştii.

ÎNGRIJORARE ÎN EUROPA

În Statele Unite, cea mai îndoliată ţări din lume, cu 145.546 de morţi din cauza covid-19, peste 70.000 de cazuri noi au fost înregistrate vineri, şi1.157 de morţi, potrivit unui bilanţ întocmit de Universitatea Johns
Hopkins.

Guvernul lui Donald Trump care, în contextul pandemiei, a suspendat emiterea de vize, a ţintit vineri studenţi străini.

Aceştia nu vor mai putea intra în Statele Unite în cazul în care cursurile lor sunt online, ceea ce urmează să se întâmple în numeroase universităţi, din cauza noului coronavirus. Ţara numără aproape un milion de studenţi străini.

În această ţară, impunerea purtării măştii câştigă teren, iar gigantul fast-food McDonalds urmează să-şi oblige toţi clienţii să poate mască de la 1 august.

În Europa, epidemia a ucis 207.599 din peste trei milioane de cazuri, potrivit unui bilanţ AFP.

”Recenta reintrare în creştere a cazurilor de covid-19 în anumite ţări, după relansarea măsurilor de distanţare, este cu siguranţă o cauză de îngrijorare”, a declarat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a filialei europene a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

ACCELERARE ÎN COREEA DE SUD

Mai multe ţări din regiune şi-au consolidat controalele cu privire la călători.

Fraţa, und – circulaţia virusului se află într-o ”creştere netă”, potrivit autorităţilor sanitare – a impus ca obligatorii teste călătorilor care vin din 16 ţări, şi anume din Statele Unite, Emiratele Arabe Unite (EAU), Bahrain, Panama, Africa de Sud, Kuwait, Qatar, Israel, Brazilia, Peru, Serbia, Algeria, Turcia, Madagascar, India şi Oman.

Premierul Jean Castex le-a recomandat francezilor ”să evite” să se ducă în catalonia, în nord-etul Spaniei, unde Guvernyul a ordonat vineri închiderea discotecilor şi barurilor de noapte din cauza creşterii incendiilor.

În Anglia, o obligativitate a purtării măştii în magazine şi supermarketuri a intrat în vigoare, iar piscinele şi sălile de sport urmau să fie redeschise sâmbătă.

Coreea de Sud a semnalat sâmbătă o accelerare a cazurilor de covid-19, înregistrând cel mai mare bilanţ de aproape patru luni – cu 113 cazuri noi, între care 86 de persoane venite din străinătate.

Această ţară era în februarie a doua cea mai afectată, după China, unde a apărut pandemia. Însă autorităţile sud-coreene au reuşit să controleze situaţia printr-o strategie foarte puternică a testelor de urmărie a contactelor persoanelor infectate, fără să impună o izolare obligatorie.

ANULĂRI ÎN SERIE

În Vietnam, autorităţile au anunţat sâmbătă că au descoperit primul caz de covid-19 transmis local după aproape 100 de zile, într-o ţară care se laudă cu succesul său aparent în lupta împotriva pandemiei şi fără niciun deces.

Campionatul chinez de fotbal a fost reluat sâmbătă, după o întrerupere de cinci luni. Cu capul plecat, jucătorii au respectat un moment de reculegere simbolic în memoria victimelor pandemiei, apărute la Wuhan, la sfârşitul anului.

În America Latină, anulările unor festivităţi şi evenimente sportive se multiplică.Sao Paulo a decis să-şi amâne sine die carnavalul.

Situaţia este deosebit de dramatică în Peru, unde sistemul sanitar din al doilea cel mai important oraş din ţară – Arequipa – este total saturat. Persoane infectate dorm în corturi, în faţa spitalelor, sau în maşini, în speranţa de a obţine un loc.

”Lumea este infestată”, se lamentează Raquel Barrera, o salvadoriană în vârstă de 28 de ani, ai cărei ambii părinţi au murit de covid-19, dar şi cei trei fraţi, în mai puţin de două luni.

Panama a anunţat că renunţă să organizeze Cupa Mondială de Fotbal pentru Femei în vâstă de până la 20 de ani, care urma să aibă loc la începutul lui 2021, dar şi Jocurile Sportive ale Americii Centrale şi Caraibelor din 2022.

Un bebeluş din regiunea Caucaz din Rusia s-a născut cu noul coronavirus, au anunţat oficiali ruşi duminică, citaţi de agenţia de ştiri TASS. Medicii spun că mama era şi ea infectată înainte de a naşte, scrie AFP.

„O femeie însărcinată a fost infectată de coronavirus, iar copilul ei s-a născut infectat”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului regional pentru sănătate din Osetia de Nord, citat de agenţia de stat TASS.

Oficialul a declarat că mama şi copilul sunt amândoi acasă şi starea lor este bună.

Şeful maternităţii unde a născut femeia, Hassan Tagaiev, a declarat că 17 din 35 de femei care urmau să nască acolo au avut rezultate pozitive la testele pentru COVID-19.

Tânăra mamă, din oraşul Beslan, este a doua femeie însărcinată care, după ce a fost infectată cu noul coronavirus, a adus pe lume un copil care a testat pozitiv. Primul caz de acest fel a avut loc la mijlocul lunii aprilie în Peru.

Rusia are în prezent peste 280.000 de cazuri de coronavirus, situându-l pe locul doi la nivel global, după Statele Unite.

Candidatul ACL la alegerile prezidenţiale, Klaus Iohannis, a obţinut aproape 90% din voturi în străinătate la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, informează Biroul Electoral Central (BEC).

 
Iohannis a obţinut 89,73% din voturi în străinătate, unde pe 16 noiembrie au votat 377.651 de români, el câştigând astfel alegerile în toate secţiile de votare din diaspora, cu excepţia celei din Palestina.

Klaus Iohannis a câştigat alegerile în toate cele 294 de votare din diaspora, mai puţin în Palestina, unde au votat 19 români, iar 10 dintre aceştia au optat pentru Victor Ponta.
 
De asemenea, peste 90% dintre alegători au votat cu Klaus Iohannis în multe state, printre care Spania, Marea Britanie, Franţa, Germania, Elveţia, Norvegia, Olanda, Danemarca.
 
În ceea ce priveşte numărul românilor din diaspora care au ieşit la urne, cei mai mulţi au votat în Italia, unde la cel de-al doilea tur de scrutin s-au prezentat la urne 96.600 de români. Dintre aceştia, 88,59% au votat cu Klaus Iohannis, iar 11,40% cu Victor Ponta.

La al doilea tur de scrutin, în diaspora au votat 377.651 de români, iar dintre aceştia 338.873 (89,73%) au votat pentru Klaus Iohannis şi 38.778 (10,26%) au votat pentru Victor Ponta, arată rezultatele finale publicate joi de BEC.

În străinătate au fost organizate 294 de secţii de votare, în: Afganistan, Africa de Sud, Albania, Algeria,  Arabia Saudita, Argentina, Armenia, Australia, Austria, Azerbaidjan, Angola, Belgia, Bosnia Herţegovina, Brazilia, Belarus, Bulgaria, Canada, Chile, Cipru, Columbia, Croaţia, Cuba, Coreea de Nord, Coreea de Sud, Danemarca, Egipt, Elveţia, Emiratele Arabe Unite, Etiopia, Federaţia Rusă, Filipine, Finlanda, Franţa, Georgia, Grecia, India, Iordania, Irak, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Kazahstan, Kenya, Kuweit, Letonia, Liban, Lituania, Luxemburg, Macedonia, Malaezia, Malta, Marea Britanie, Maroc, Mexic, Muntenegru, Nigeria, Norvegia, Noua Zeelanda, Olanda, Pakistan, Palestina, Peru, Polonia, Portugalia, Qatar, Republica Arabă Siriană, Republica Cehă, Republica Chineză, Germania, Indonezia, Iran, Republica Moldova, San Marino, Turcia, Senegal, Serbia, Singapore, Slovacia, Slovenia, Spania, Sri Lanka, SUA, Sudan, Suedia, Thailanda, Tunisia, Turkmenistan, Ucraina, Ungaria, Uruguay, Uzbekistan, Venezuela, Vietnam şi Zimbabwe.
 
La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, în mai multe capitale europene cozile de la secţiile de votare au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.