AUR a anunțat că parlamentarii săi nu vor participa la ceremonia de depunere a jurământului de către președintele ales Nicușor Dan. Partidul justifică această decizie prin acuzații de fraudă electorală și ingerințe externe, susținând că prezența sa la eveniment ar echivala cu girarea unui „atac asupra suveranității poporului”.

Critici asupra alegerilor și acuzații de influențe externe

Într-un comunicat oficial, AUR reiterează că scrutinul prezidențial din 18 mai a fost „profund viciat de fraude masive, manipulări instituționale și intervenții externe fără precedent”. Partidul acuză susținerea pe care Nicușor Dan ar fi primit-o din partea foștilor președinți, serviciilor secrete și ambasadelor străine. „România trăiește astăzi într-o democrație falsă. Nicușor Dan este produsul unui sistem care încearcă să-și conserve puterea,” transmite AUR, menționând și vizita discretă a șefului serviciului de spionaj francez, Nicolas Lerner, înaintea turului doi al alegerilor, ca dovadă a ingerințelor externe.

Boicotul ceremoniei de învestire a Guvernului

AUR nu va participa nici la învestirea Guvernului girat de Nicușor Dan, considerând că această coaliție nu reflectă voința poporului, ci interesele unui „sistem care își conservă privilegiile”. Parlamentarii partidului vor lăsa băncile goale în semn de protest.

Apel pentru nerecunoașterea alegerilor și avertismente privind o posibilă dictatură

Partidul anunță că va iniția o dezbatere publică privind nerecunoașterea alegerilor și atrage atenția asupra unui „pericol iminent de instaurare a unei dictaturi”. AUR susține că sistemul pregătește eliminarea opoziției și „arestarea liderilor mișcării suveraniste”. „România are nevoie de eliberare, nu de noi lanțuri”, conchide AUR, reafirmând că va continua lupta pentru „libertate, adevăr și democrație autentică”.

Update 5. Nicușor Dan a fost primit de Ilie Bolojan la Palatul Cotroceni. O ceremonie militară are loc, luni, la Palatul Cotroceni, cu prilejul învestirii lui Nicuşor Dan în funcţia de şef al statului, după depunerea jurământului în Parlament. Preşedintele interimar Ilie Bolojan îi predă, cu acest prilej, mandatul lui Nicuşor Dan, fiind pentru prima dată când ceremonia de predare-primire se face de către un preşedinte interimar şi nu un preşedinte aflat la final de mandat, după demisia lui Klaus Iohannis.

Update 4. Discursul lui Nicuşor Dan „Doamnelor și domnilor, stimați invitați și dragi români, vă mulțumesc pentru dezbaterea impresionantă pe care ați avut-o în ultimele săptămâni indiferent de cauza pe care ați susținut-o. Societatea românească și-a demonstrat că este vie și puternică.

Vă asigur că voi fi un președinte deschis la vocea societății. Pe termen scurt, România are o problemă, problema deficitului. România cheltuiește prea mult față de ce își poate permite. Este interesul național ca România să aibă un Guvern susținut de o majoritatea parlamentară. Această majoritate trebuie să își asume reformele fiscale de care România are nevoie. Cer partidelor politice să acționeze în interesul național. Nu va fi despre trecut, ci despre viitorul imediat al României.

Pe termen lung, România are nevoie de o reformă temeinică. E nevoie ca România să reducă birocrația și să se digitalizeze. E nevoie de o reformă administrativ-teritorială. În ceea ce privește economia, avem nevoie să stopăm marea evaziune fiscală.

În ceea ce privește sistemul de sănătate, este nevoie de digitalizare, de o echilibrare între medicină primară și ambulatorii și spitale, de o strategie de finanțare.

În ceea ce privește educație, este nevoie să corelăm învățământul cu piața muncii. Este nevoie să prevenim abandonum școlar. În ceea ce privește justiția, este nevoie ca parchetele să se focalize pe marile zone de corupție din societate. Este nevoie să reducem timpul de soluționare al dosarelor.

În ceea ce privește mediul, este nevoie de o reformare a instituțiilor de autorizare și control. Este nevoie de o reformă la Romsilva, de o preocupare cu privire la dezvoltarea urbană care afectează viitorul localităților noastre.

În ceea ce privește zona culturală, este nevoie de o susținere a culturii contemporane și de promovarea culturii contemporane. În zona socială, este nevoie de simplificarea sistemului de pensii, de dezvoltarea unui sistem de îngrijire de lungă durată, de eliminarea obstacolelor la accesul femeilor la piața muncii și de combaterea violenței domestice.

În ceea ce privește relația cu Republica Moldova, sprijinirea parcursului său european. În ceea ce privește diaspora, este nevoie să facem o structură pentru cei care vor să se întoarcă acasă. Să reușim să predăm limba română în comunitățile pentru copii. Acestea sunt, în opinia mea, prioritățile pentru anii care vin.”, a declarat Nicușor Dan.

Update 3. Nicușor Dan a depus jurământul în calitate de președinte al României, cu mâna pe biblie, în Camera Deputaților.

„Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”, a spus Nicușor Dan.

Update 2. Președintele ales Nicușor Dan a ajuns la Parlament.

„Am avut o discuție cu Primăria Capitalei să vedem cum lăsăm lucrurile. Zilele în care s-au născut copiii sunt mai importante decât învestirea. Și aceasta este o zi foarte importantă și de mare responsabilitate. Băiețelul nu va ajunge la învestire din cauza unor probleme medicale. Va fi prezentă doar fetița. Am pregătit un mesaj despre procesul electoral și despre obiectivele noastre pe termen scurt și pe termen lung”, a spus acesta.

Update 1. Patriarhul României a ajuns la Parlament pentru învestirea lui Nicușor Dan. Și foștii președinți ai României Emil Constantinescu și Traian Băsescu au ajuns la Parlament.

Preşedintele ales Nicuşor Dan depune luni, de la ora 12.00, jurământul în plenul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului şi apoi va merge la Palatul Cotroceni, unde va avea loc ceremonia militară cu prilejul învestirii sale în funcţie,urmată de ceremonia de predare – primire a mandatului.

Nicușor Dan depune luni jurământul

Şedinţa solemnă a celor două Camere în care Nicuşor Dan depune jurământul ca președinte al României ncepe luni, la ora 12.00. La şedinţă sunt invitaţi reprezentanţii Executivului, foştii şefi ai statului, Casa Regală, reprezentanţii instituţiilor publice, europarlamentari. Vor participa şi Roxana Mînzatu, vicepreşedinte executiv, Comisar european pentru drepturi sociale şi Iulia Ramona Chiriac, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti.



După depunerea jurământului în Parlament, de la 13:30, are loc ceremonia militară cu prilejul învestirii în funcţia de preşedinte al României a lui Nicuşor Dan, pe Platoul Marinescu de la Palatul Cotroceni.

Ulterior, va avea loc şi ceremonia de predare-primire a mandatului de preşedinte al României, în urma căreia Ilie Bolojan, preşedintele interimar, îşi încheie mandatul şi va reveni în Senat.



Mandatul este de cinci ani

Potrivit Constituţiei, candidatul a cărui alegere a fost validată de Curtea Constituţională depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ: “Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.

Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.

Nicușor Dan, al cincilea președinte al României

Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.

”Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice.

În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”, prevede Constituţia. Nicuşor Dan va deveni luni al cincilea preşedinte al României, la cinci luni de la anunţarea candidaturii la cea mai înaltă funcţie în stat.

Vladimir Putin a preluat, marţi, funcţia de preşedinte al Rusiei pentru a cincea oară, iar ceremonia solemnă a avut loc la Kremlin.

Luând în vizor Occidentul, Vladimir Putin afirmă că Moscova nu refuză dialogul cu țările occidentale.
președintele declară că Rusia este pregătită să devină un partener „onest” cu oricine este dispus.

„Nici măcar nu refuzăm dialogul cu țările occidentale. Vom vedea dacă vor continua să oprească dezvoltarea țării noastre și vor continua să pună presiune asupra țării noastre sau vor căuta modalități de cooperare cu noi”, a declarat el în timpul discursului său de inaugurare la Moscova, potrivit Sky News.

Vladimir Putin a subliniat marți angajamentul continuu al Rusiei de a contura o ordine mondială multipolară. Declarația a făcut parte din discursul său din timpul celei de-a cincea sale inaugurări în calitate de președinte al Federației Ruse.

„Împreună cu partenerii din cadrul integrării eurasiatice și cu alte centre suverane de dezvoltare, vom continua să lucrăm la formarea unei ordini mondiale multipolare. Un sistem de securitate egal și indivizibil”, a declarat Putin la Palatul Kremlinului, conform agenției de presă Baha.

Putin a devenit oficial preşedinte pentru încă şase ani, a anunţat preşedintele Curţii Constituţionale, Valeri Zorkin.

Zorkin i-a înmânat lui Putin simbolurile puterii prezidenţiale, inclusiv medalia prezidenţială – o cruce de aur a Sfântului Gheorghe cu imaginea stemei Federaţiei Ruse şi motto-ul „Serviciu, Onoare şi Glorie” pe un lanţ de aur.

A fost intonat imnul Federaţiei Ruse, iar invitaţii au apaludat, iar Putin şi-a început alocuţiunea.

Vladimir Putin depune jurământul cu mâna pe Constituţie.

Știrea inițială

Învestirea prezidenţială este o procedură solemnă prin care şeful statului îşi preia oficial prerogativele şi depune jurământul pe Constituţie. Putin a depus acest jurământ de patru ori.

Şi dacă în 2000, 52,94% dintre ruşi au votat pentru candidatul Putin, pe atunci în vârstă de 47 de ani, în 2004 au fost deja 71,31%, în 2012 – 63,6%, în 2018 – 76,7%, iar la alegerile din martie anul acesta, Putin, care acum are 71 de ani, a primit 87,28% din voturile populare, un record.

Ceremonia specială de învestire a preşedintelui Rusiei a fost stabilită în 1996, când primul preşedinte al Federaţiei Ruse, Boris Elţîn, îşi prelua pentru a doua oară cea mai înaltă funcţie din stat. Ritualul a suferit modificări minore de atunci, dar punctele sale principale au rămas.

Secretarul de presă al şefului statului, Dmitri Peskov, a declarat că ceremonia de marţi de inagurare a noului mandat prezidenţial va urma protocolul stabilit, dar cu „anumite nuanţe”. Kremlinul nu a precizat însă care sunt acestea, relatează agenția TASS, citată de News.ro.

Ce se întâmplă la ceremonie

Scenariul tradiţional presupune ca preşedintele să meargă de la biroul său din prima clădire a Kremlinului către Marele Palat al Kremlinului (BKD) pentru ceremonie. Acolo, el urmează să meargă pe jos prin mai multe săli – Sfântul Gheorghe şi Alexandru până la Sfântul Andrei, unde va depune jurământul de învestitură. Apoi, şeful statului pleacă prin Porticul Roşu al BKD spre Piaţa Sobornaia, unde Regimentul prezidenţial va defila solemn în faţa comandantului suprem în funcţie.

În momentul în care Putin ajunge la BKD, totul ar trebui să fie deja pregătit: invitaţii îşi vor ocupa locurile, iar port-drapelul Gărzii de Onoare va aduce drapelul de stat al Rusiei şi drapelul preşedintelui Federaţiei Ruse (imaginea unui vultur cu două capete pe fond tricolor), urmate de Emblema preşedintelui Federaţiei Ruse şi de Constituţie, pe care Putin va ţine mâna în timp ce depune jurământul de învestitură.

Marţi, Palatul Kremlinului va fi închis pentru turişti, iar accesul se va face doar pe bază de invitaţie.

Câteva mii de invitaţi sunt aşteptaţi să asiste la ceremonia de inaugurare de la Kremlin: reprezentanţi ai puterii executive, legislative şi judiciare, ai guvernului rus, ai Consiliului Federaţiei, ai Dumei de Stat, ai Administraţiei Prezidenţiale şi ai guvernatorilor. Kremlinul invită, de asemenea, reprezentanţi ai principalelor confesiuni, deţinători ai Ordinului Sfântului Apostol Andrei, Eroi ai Rusiei, deţinători ai Ordinului „Pentru Meritul Patriei”, şefi de misiuni diplomatice, reprezentanţi ai organizaţiilor publice, cercuri de afaceri, generali, personalităţi din domeniul ştiinţei, culturii, sportului, jurnalişti. În invitaţiile de denumire se specifică „forma de ţinută – stil oficial de afaceri (bărbaţi – costum închis, femei – rochie/ costum de lungime normală) sau uniformă militară de ceremonie”.

Ceremonia de inaugurare din 2018 a durat aproximativ 48 de minute, inclusiv trecerea în revistă a Regimentului prezidenţial.

Cine este Putin și ce „realizări” i se atribuie
Născut la 7 octombrie 1952 la Leningrad, Putin este absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Leningrad (în prezent, Universitatea de Stat din Sankt Petersburg) şi al Institutului Andropov al KGB-ului din URSS (în prezent, Academia de Informaţii Externe). A lucrat în agenţiile de securitate ale statului, a lucrat în cadrul primăriei din Sankt Petersburg şi s-a mutat la Moscova în 1996 în funcţia de adjunct al şefului de cabinet al preşedintelui Federaţiei Ruse. Ulterior, a deţinut funcţii de conducere în cadrul Administraţiei Prezidenţiale a Federaţiei Ruse, a condus Serviciul Federal de Securitate şi a fost secretar al Consiliului de Securitate. De două ori (în a doua jumătate a anului 1999 şi în perioada 2008-2012) a fost prim-ministru al Rusiei.

Agenţia TASS – agenţia oficială de presă a statului rus – enumeră „realizările” mandatelor lui Putin, menţionând războiul din Ucraina şi amintind că atunci când a devenit pentru prima dată şef al ţării, în 2000, a promis că ordinul lui Elţîn de a „proteja Rusia” va fi principala sa activitate. „O face de aproape un sfert de secol. În acelaşi timp, el continuă să repete că principala sa preocupare este îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi creşterea veniturilor ruşilor. De-a lungul anilor, au existat soluţionarea situaţiei din Cecenia, lupta împotriva terorismului, reducerea recrutării în armată, Jocurile Olimpice de la Soci, Cupa Mondială FIFA, introducerea examenului de stat unificat, proiecte naţionale şi înfiinţarea indemnizaţiei maternale. Şi, de asemenea – faimosul discurs de la Munchen, operaţiunea din Siria, crearea BRICS şi EAEU, Crimeea, Donbas, Novorossia şi operaţiunea militară specială (invadarea Ucrainei din februarie 2022 – n.r.)” – arată TASS.

„Programul lui Putin abia dacă aminteşte de weekend-uri, ziua sa de lucru se întinde mult peste limitele alocate de Codul Muncii. Pentru că preşedintele, după spusele şefului statului însuşi, este persoana care este responsabilă pentru tot ceea ce se întâmplă în ţară”, subliniază TASS într-o mostră de cult al personalităţii.

Învestire înainte de 9 mai. Agenda încărcată la început de mandat

Prin învestirea de marţi, sunt reafirmate puterile lui Putin în calitate de „garant al Constituţiei, al drepturilor şi libertăţilor omului şi ale civililor”, potrivit cărora acesta va „lua măsuri pentru a proteja suveranitatea Federaţiei Ruse, independenţa şi integritatea sa statală, pentru a asigura funcţionarea coordonată şi interacţiunea autorităţilor statului”.

Potrivit Constituţiei, şeful statului stabileşte principalele direcţii ale politicii interne şi externe, decide probleme legate de cetăţenia rusă, premii şi graţieri. De asemenea, el este comandantul suprem suprem al forţelor armate.

Legea fundamentală îi conferă preşedintelui drepturi largi de a conduce politica externă a ţării. Şeful statului este cel care determină poziţia Rusiei pe scena internaţională. Preşedintele reprezintă ţara în relaţiile internaţionale, conduce negocieri, semnează instrumente de ratificare.

Calendarul politicii externe a lui Putin chiar la începutul noului mandat prezidenţial include deja mai multe puncte. Astfel, pentru 8 mai este programat un summit al Uniunii Economice Eurasiatice, de Ziua Victoriei – 9 Mai – sunt aşteptaţi la Moscova liderii mai multor ţări, potrivit TASS, cu care preşedintele va purta discuţii. De asemenea, Putin se pregăteşte de o vizită de stat în China şi de contacte cu omologul său turc, scrie TASS, fară a preciza ce înseamnă aceste contacte. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan îl aşteaptă de mult timp pe Putin ca oaspete, el însuşi făcându-i anul acesta o vizită la Kremlin.

Guvernul, așteptat să demisioneze

Noul mandat de preşedinte al lui Putin, al cincilea, va avea şase ani şi conform modificării Constituţiei din martie 2020, Putin poate candida din nou în 2030.

Conform legii, în ziua învestirii guvernul îşi predă atribuţiile noului preşedinte ales al Federaţiei Ruse, astfel că este de aşteptat ca guvernul să demisioneze marţi.

În cele peste două decenii de putere, Vladimir Putin a instaurat un regim autoritar în care opoziţia, membrii ONG-urilor şi alţi apărători ai drepturilor omului sunt supuşi cenzurii şi unei represiuni intense şi sunt încarceraţi în mod obişnuit în temeiul unei legislaţii care a sporit diversitatea modurilor în care pot fi inculpaţi „indezirabilii”.

Condus de partidul prezidenţial Rusia Unită, guvernul menţine o faţadă multipartidistă prin intermediul unei opoziţii tolerate. Reprimarea politică a adevăraţilor opozanţi, care sunt fie încarceraţi, fie forţaţi să plece în exil, îi permite să autorizeze doar partidele care îi sunt afiliate, ai căror candidaţi „marionetă” nu fac decât să conducă o opoziţie de faţadă sau chiar să servească drept paravan printr-un discurs comunist sau ultranaţionalist, ceea ce-i permite lui Vladimir Putin să se prezinte ca un preşedinte moderat, fără alternativă credibilă sau rezonabilă.

Tot în această logică, în baza majorităţii sale parlamentare şi a unei Constituţii rescrise în avantajul său, Vladimir Putin a anunţat că va candida pentru realegere în 2024 din postura de „independent”.

Forul de conducere al PSD a stabilit, în şedinţa de luni dimineaţă, ca parlamentarii social-democraţi să voteze împotriva învestirii Cabinetului Ciucă în Legislativ, au declarat surse din partid, pentru News.ro.

De asemenea, social-democraţii au decis că nu va exista o propunere de premier din partea formaţiunii, au adăugat sursele citate.

PNL a decis că meargă cu un guvern minoritar PNL-UDMR, condus de Nicolae Ciucă, în Parlament.

Marţi, miniştrii propuşi vor fi audiaţi în comisii, iar miercuri se va da votul pe noul Guvern.

Doar PNL şi UDMR susţine această formulă, PSD şi USR anunţând că nu sunt de acord să voteze Guvernul Ciucă, astfel că şansele ca acesta să treacă de votul Parlamentului sunt minime.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salută viitorul mandat al președintelui ales al SUA, Joe Biden, declarând chiar în ziua ceremoniei de inaugurare că „după patru ani lungi, Europa are un prieten la Casa Albă”, scrie Reuters. La rândul său, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că relaţia transatlantică, ce a suferit mult în ultimii patru ani, poate fi acum revitalizată.

Totodată, șefa executivului european susține că UE este gata de un nou început în relația cu Washingtonul și asigură că blocul se va strădui să reglementeze marile companii americane de tehnologie, făcând apel la standarde globale.

În ceea ce îl privește pe președintele Donald Trump, Ursula von der Leyen a salutat interdicția acestuia pe platforma Twitter, însă a adăugat că o decizie de acest fel trebuie luată în conformitate cu anumite legi și reguli în vigoare și nu trebuie să fie o hotărâre arbitrară luată de directorii executivi din Silicon Valley.

UE îi propune lui Biden un nou pact transatlantic
Uniunea Europeană a lansat un apel viitorului preşedinte american Joe Biden pentru a forma un ”nou pact fondator” cu Europa lucrând asupra unor chestiuni precum pacea, securitatea, prosperitatea, libertatea şi drepturile omului, transmite Agerpres.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că relaţia transatlantică, ce a suferit mult în ultimii patru ani, poate fi acum revitalizată.

„În prima zi a mandatului său, îi adresez o propunere solemnă noului preşedinte. Haideţi să construim un nou pact fondator pentru o Europă mai puternică, pentru o Americă mai puternică şi pentru o lume mai bună. Această nouă agendă pentru Europa şi pentru SUA pe care dorim să o prezentăm este o agendă ambiţioasă şi, iată de ce, în această primă zi a mandatului său, doresc să-l invit pe preşedintele Biden în Europa pentru a participa la o reuniune extraordinară a Consiliului European la Bruxelles, reuniune care s-ar putea desfăşura în paralel cu un summit al NATO”, a continuat înaltul demnitar european.

Charles Michel a discutat marţi seară cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, despre posibilitatea organizării unei reuniuni europene în acelaşi timp cu summitul NATO la care va participa Joe Biden. Datele urmează să fie stabilite şi depind de evoluţia pandemiei de COVID-19.

În urmă cu câteva luni, Uniunea Europeană a susținut că vrea un nou parteneriat cu SUA, sub administrația lui Joe Biden. Printre propunerile UE de atunci s-au numărat taxarea giganților digitali dar și existența unor reguli comune pentru platformele online.

Joe Biden va fi învestit în funcția de președinte al Statelor Unite ale Americii miercuri, 20 ianuarie, în cadrul ceremoniei de inaugurare, ce se desfășoară în condiții excepționale, atât din cauza pandemiei, cât și a măsurilor de securitate impuse după violențele de la Capitoliu din 6 ianuarie.

Cu toate că încalcă una dintre cele mai vechi tradiții ale republicii americane și transferului pașnic de putere, Donald Trump nu va participa la ceremonia de învestire a noului președinte.

Repetiția ceremoniei de investire a lui Biden, suspendată. Capitoliul din Washington a fost închis, din cauza unei ameninţări la adresa securităţii, luni, cu două zile înaintea învestirii lui Joe Biden în funcţia de preşedinte al Statelor Unite, relatează BBC News.

Sediul Congresului Statelor Unite a fost atacat la 6 ianuarie de către susţinători ai preşedintelui în exerciţiu Donald Trump, iar incidente violente s-au soldat cu cinci morţi.

Potrivit unor jurnalişti aflaţi la faţa locului, un anunţ cu privire la o urgenţă era difuzat, iar o repetiţie a ceremoniei de învestire a lui Biden a fost suspendată.

Măsuri de securitate excepţionale au fost impuse în capitala americană, iar zeci de membri ai Gărzii Naţionale au fost desfăşuraţi pe teren.

Martori oculari au semnalat fum lângă Capitoliu.

Repetiția ceremoniei de investire a lui Biden, suspendată. Pompierii din Washington au anunţat că au intervenit la un incendiu, în apropierea sediului Congresului, care a fost stins.

O alertă difuzată personalului Capitoliului anunţa că acest complex era închis, iar nimeni nu putea intra sau ieşi.

Toate cele 50 de state americane şi Districtul Columbia (DC) se află în alertă cu privire la eventuale proteste violente înaintea învestirii lui Biden, miercuri.

Poliţia federală (FBI) a avertizat că este posibil ca susţinători ai lui Trump să organizeze manifestaţii în toate statele americane şi în capitală.

Agenţii americane în domeniul securităţii îi controlează pe cei 25.000 de membri ai Gărzii Naţionale desfăşuraţi la Washington – o capitală de nerecunoscut, cu militari, sârmă ghimpată şi grilaje pe străzi – în vederea asigurării securităţii ceremoniei investirii lui Joe Biden, în urma incidentelor sângeroase de la Capitoliu de la 6 ianuarie, când susţinători ai lui Donald Trump – dintre care unii aveau legături trecute sau actuale cu armata – au luat Congresul cu asalt.

Controalele au obiectivul să se asigure că membrii Gărzii Naţionale nu reprezintă vreun risc la adresa ceremoniei învestirii lui Biden.

”În coordonare cu Secret Service şi FBI, toţi militarii care au sosit (la Washington) au fost verificaţi amănunţit”, a anunţat duminică generalul Daniel Hokanson, întrebat la CBS dacă militarii au fost controlaţi înainte să vină la Washington.

”În vederea acestei desfăşurări (de trupe), toată lumea este examinată atent, dar este vorba mai degrabă de o formalitate, pentru că facem tot ceea ce putem pentru a ne cunoaşte paznicii, militarii şi aviatorii”, a declarat pentru Defense One comandantul Gărzii Naţionale la Washington, William J. Walker.

El insistă că armata americană este supravegheată în mod continuu.

Până în prezent, aceste controale nu au scos la iveală vreo problemă cu privire la trupele mobilizate în vederea ceremoniei investirii, a declarat pentru agenţia americană de presă The Associated Press (AP) Ryan D. McCarthy, care supervizează pregătirile armatei.

Membrii Statului Major au subliniat într-o scrisoare adresată trupelor americane că revoltele de la 6 ianuarie sunt ”incompatibile cu statul de drept” şi le-au cerut militarilor ”să încarneze valorile şi idealurile naţiunii”.

Preşedintele în exerciţiu al Statelor Unite Donald Trump vrea să plece de la Washington în dimineaţa zilei în care va avea loc ceremonia de învestire a preşedintelui ales Joe Biden, de miercurea viitoare, după ce s-a gândit să plece marţi, au declarat, vineri, două persoane apropiate situaţiei, transmite Reuters.

Trump vrea sa părăseasca Washingtonul în ziua în care Biden va fi investit și alti consilieri au spus deja că nu va participa la învestirea noului preşedinte planifică ca o ceremonie de rămas bun la Joint Base Andrews, baza din afara Washingtonului care este sediul Air Force One, au spus sursele.

Persoanele au subliniat că planul s-ar putea schimba. Nu era clar dacă Trump va vorbi miercuri. Trump va zbura apoi spre Palm Beach, Florida, pentru a-şi începe post-preşedinţia la clubul său Mar-a-Lago, au declarat surse pentru Reuters.

Este probabil ca Trump să se afle în Florida atunci când Biden va fi învestit, miercuri la prânz.

Câţiva consilieri ai Casei Albe intenţionează să lucreze pentru actualul presedinte în Palm Beach, în timp ce fostul magnat imobiliar va încerca să îşi păstreze influenţa în Partidul Republican.

Unii consilieri l-au îndemnat pe preşedinte să-l primească pe Biden la Casa Albă, înainte de Ziua Învestirii, dar nu a existat niciun semn că Trump ar fi dispus să facă acest lucru, a spus un oficial al administraţiei.

Trump, singurul preşedinte din istoria SUA care a fost pus sub acuzare de două ori de către Congres, intenţionează să emită mai multe graţieri înainte de a pleca, potrivit unor surse care au adăugat că a avut în vedere opţiunea fără precedent de a se graţia pe el însuşi.

Un sondaj efectuat de Centrul de Cercetare Pew arată că Trump părăseşte Casa Albă cu cea mai mică rată de aprobare a preşedinţiei sale (29%) şi cu ratinguri din ce în ce mai negative pentru comportamentul său post-electoral.

Deși reuniunile mai mari de 100 de persoane sunt interzise, din cauza de coronavirus Parlamentul este exceptat. Joi, în plen, este programat un vot de învestire pentru un guvern cu puteri depline.

Astfel, premierul propus, Florin Cîțu, împreună cu echipa de miniștri vine în fața Parlamentului, ca să primească un vot de încredere sau nu.

Pentru a primi un vot de încredere, Cabinetul Cîțu are nevoie de cel puțin 233 de voturi. Asta înseamnă 233 de parlamentari, care, la rândul lor, aduc cu ei șoferi, secretare sau consilieri – adică mult mai mulți oameni decât cifra de 100 prevăzută de Grupul de Comunicare Strategică pentru prevenirea infectării cu coronavirus.

Inițial, secretarul de stat Raed Arafat a spus că toate întâlnirile cu peste 100 de oameni trebuie anulate, însă după aceea a precizat că decizia nu se aplică și Parlamentului. Ca să fie sigur, președintele Camerei Deputaților Marcel Ciolacu a scris Departamentului pentru Situații de Urgență și a cerut un punct de vedere.

Răspunsul a venit tot joi. DSU precizează că interdicțiile vizează aglomerările din sălile cinematografelor, sălile de spectacole, de teatru, slujbe în biserici și așa mai departe.

Prin urmare, ”activitățile autorităților publice esențiale” nu fac obiectul acestor restricții.

Liberalii nu au anunțat clar dacă vor vota la vedere sau nu acest Cabinet, iar de decizia lor depinde și ce va hotărî PSD. În schimb, USR, Pro România și ALDE votează acest cabinet, și invocă nevoia de a ieși din criză politică.

În ceea ce privește calculele politice, acestea sunt destul de complicate. Deși, inițial, Florin Cîțu a fost propus premier doar pentru a fi respins, în favoarea alegerilor anticipate, dorite de liberali, acum, șansele sale să ajungă premier sunt destul de mari. Deocamdată, liberalii nu au spus cum vor vota, iar de decizia lor depinde și felul în care vor vota social-democrații.

Potrivit unor surse, deși Cîțu nu este agreat de PSD, social-democrații sunt de acord că suntem într-o situație de criză. De asemenea, USR și-a schimbat poziția și a anunțat că votează, pentru că este nevoie de un Guvern stabil, și la fel au anunțat Pro România și ALDE.

Călin Popescu Tăriceanu a anunțat, astăzi, că parlamentarii ALDE nu vor participa la votul de luni din Parlament pentru învestirea Guvernului Orban 2, pentru „a nu va face jocul PNL în vederea declanșării alegerilor anticipate”.

„ALDE a hotărît să nu intre în jocul de-a anticipatele pe care l-a inițiat PNL și, în consecință, nu vom participa la votul guvernului Orban II. Constituția spune la art. 103 alin. 2 următoarele: “Candidatul la funcția de prim ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, Votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului”. Ori luni, dl. Orban nu ne cheamă la un vot de încredere, ci la unul de neîncredere”, a scris Călin Popescu Tăriceanu, duminică, pe Facebook.

Liderul ALDE a adăugat că nu înțelege „de ce Ludovic Orban și cel care îl dirijează crede că Parlamentul poate fi partener în această păcăleală odioasă. În condițiile în care guvernul Orban II nu va fi votat de PNL, nu înțeleg de ce s-ar aștepta ca noi să intrăm în acest joc?”.

„De aceea, am decis să îi lăsăm pe cei din PNL să se afunde și mai mult în penibil și să voteze împotriva propriului guvern și să nu conteze pe prezența noastră! Nu vrem să validăm această mascaradă parlamentară. Mai mult, nu cred că ar trebui să discutăm despre votul de învestire al guvernului Orban II atâta timp cât nu se rezolvă problema OUG privind alegeri anticipate, care are cel puțin 2 teme care contravin legii: legalizarea turismului electoral și grava discriminare la adresa unora dintre partidele parlamentare mai mici”, a completat Tăriceanu.

Acesta a mai precizat că ceea ce vede acum în politică întrece orice imaginație.

„În cei 30 de ani de politică am crezut că le-am văzut pe toate, dar ce se întâmplă în aceste zile îmi depășește orice imaginație. Credeam că, în principiu, toate partidele politice vor același lucru: o societate liberă, o viață mai bună pentru români, o economie care să asigure locuri de muncă bine plătite. Obsesia celor din conducerea PNL pentru alegeri anticipate, fără să ia în calcul efectele negative asupra românilor, mă face să-mi pun serioase semne de întrebare cu privire la această credință”, a completat Călin Popescu Tăriceanu.

Liderul ALDE a reiterat că a fost creată artificial o criză politică, iar curând se vor vedea efectele economice grave care vor avea impact direct asupra populației.

„Nu o să obosesc să arăt că această criză politică artificial creată va avea foarte curând efecte economice grave care ne vor afecta pe fiecare dintre noi în mod direct. Am expus motivele în mai multe rânduri. Pe termen lung, cuplarea alegerilor locale cu cele parlamentare va omorî temele locale importante (poluarea orașelor și satelor, trafic, curățenie, spitale, școli) și se vor promova teme strict politice (stânga-dreapta, ciumă roșie vs ciumă galbenă, etc), teme care nu interesează cu adevarat cetățeanul. Oare asta vrem?”, a conchis Tăriceanu.

Votul pentru învestirea Guvernului Orban 2 va fi dat în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului, luni, de la ora 16.00.

Social-democrații nu vor fi prezenți în sala de plen, a anunțat liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu. De asemenea, Ludovic Orban a afirmat că nu poate garanta 100% că va fi întrunit cvorumul de prezență necesar desfășurării ședinței.

Tot luni, Curtea Constituțională are pe ordinea de zi a ședinței sesizarea conflictului între președintele Klaus Iohannis și Parlament privind desemnarea pentru a doua oară a lui Ludovic Orban în funcția de premier.