Ilie Bolojan respinge ferm posibilitatea ca România să contracteze un nou împrumut de la FMI. Președintele interimar avertizează că acest scenariu ar marca o criză gravă și cere reducerea urgentă a cheltuielilor publice. Posibilitatea unui împrumut a fost lansată de Traian Băsescu.

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a respins categoric ideea ca România să recurgă la un nou acord de împrumut cu Fondul Monetar Internațional. Într-o declarație fermă, acesta a transmis că o astfel de decizie ar marca o capitulare în fața incapacității de a gestiona responsabil bugetul țării.

„Am ajuns cu spatele la zid”, a afirmat Ilie Bolojan în cadrul unei conferințe susținute la Cotroceni.

Avertisment dur privind situația bugetară

Ilie Bolojan a precizat că România se află într-un punct critic din punct de vedere financiar, iar apelarea la FMI ar reprezenta o confirmare oficială a crizei fiscale. El a explicat că, în mod istoric, acordurile cu Fondul Monetar Internațional sunt însoțite de condiții dure și reforme impuse care pot afecta negativ economia și nivelul de trai al populației.

„România nu trebuie să ajungă din nou în situația în care este obligată să accepte condiții externe. Ne-am confruntat cu asta în trecut și știm foarte bine care au fost consecințele”, a transmis Bolojan.

Reducerea cheltuielilor, o prioritate națională

În locul unui împrumut extern, președintele interimar consideră că soluția corectă este consolidarea fiscală prin reducerea cheltuielilor publice. Bolojan subliniază că statul român trebuie să renunțe urgent la risipa bugetară și să se concentreze pe eficientizarea aparatului administrativ.

„Sunt cheltuieli care pot fi eliminate fără a afecta serviciile publice esențiale. Dacă nu intervenim acum, costurile vor fi mult mai mari în viitor”, a spus el.

Modelul de guvernare: responsabilitate fiscală, nu intervenționism excesiv

Bolojan a insistat pe ideea că România trebuie să adopte politici fiscale prudente și predictibile. A avertizat că soluțiile de avarie, precum împrumuturile externe, pot oferi doar un respiro temporar, dar nu rezolvă dezechilibrele structurale.

„Nu putem construi o economie sănătoasă bazându-ne pe împrumuturi externe continue. Trebuie să ne asumăm responsabilitatea aici, în interiorul țării, cu soluții realiste și durabile”, a afirmat liderul interimar.

Riscul unei crize economice în lipsa reformelor

Potrivit lui Ilie Bolojan, continuarea actualelor politici bugetare fără ajustări va conduce inevitabil la o criză economică severă. Deficitul bugetar ridicat, lipsa de reforme și ineficiența în cheltuirea resurselor pot afecta stabilitatea economică a României în următorii ani.

El a subliniat că este esențial ca Guvernul și Parlamentul să conlucreze pentru adoptarea unor măsuri urgente și ferme, care să vizeze reducerea cheltuielilor, combaterea risipei și stimularea colectării veniturilor fiscale fără a crește povara fiscală.

FMI reprezintă un precedent cu reguli clare pentru România

România a apelat anterior la FMI în perioade de criză, precum în 2009-2011. Acordurile încheiate au venit cu cerințe clare: reducerea aparatului bugetar, limitarea cheltuielilor sociale și reforme în sectorul public. Deși măsurile au contribuit la stabilizarea financiară, au fost criticate pentru impactul social negativ.

Ilie Bolojan susține că România trebuie să evite cu orice preț repetarea acestor scenarii.

„Dacă ne dorim să păstrăm controlul asupra deciziilor naționale, trebuie să ne gestionăm corect resursele. A apela la FMI înseamnă că am renunțat la acest control”, a declarat el.



Reforma administrației este un pas necesar

În discursul său, Bolojan a reiterat ideea că reforma administrației publice este cheia pentru redresarea bugetară. El a punctat că un stat eficient este unul care își îndeplinește atribuțiile fără un aparat administrativ supradimensionat sau costuri inutile.

„Nu putem continua să întreținem structuri care nu produc valoare. Avem nevoie de reforme structurale, nu de tăieri oarbe sau austeritate nejustificată”, a transmis el.

Ilie Bolojan trage un semnal de alarmă: România nu mai are timp de amânări. Fie va acționa prin măsuri interne pentru stabilizarea bugetului, fie va fi nevoită să accepte condiții dure impuse din exterior.

„Soluțiile sunt aici, în interiorul sistemului. Nu trebuie să așteptăm ca problemele să explodeze. Putem evita o criză dacă acționăm cu fermitate și responsabilitate”, a concluzionat președintele interimar.

O echipă a Fondului Monetar Internațional (FMI) va vizita Bucureștiul între 3 și 7 februarie, conform unei declarații recente a lui Geoff Gottlieb, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est și de Sud-Est.

Delegația FMI, întâlniri cu membrii Guvernului și au BNR

Vizita delegației Fondului Monetar Internațional FMI va coincide cu dezbaterile din Parlament referitoare la Legea bugetului pentru anul 2025, conform informațiilor furnizate de Agerpres.

„Echipa FMI se va întâlni cu reprezentanţi ai noului Guvern român şi ai Băncii Naţionale a României pentru a analiza recentele evoluţii financiare şi economice şi a actualiza perspectivele macroeconomice. Misiunea va fi condusă de Joong Shik Kang, care l-a înlocuit pe Jan Kees Martijn ca şef al misiunii FMI în România. Martijn a obţinut un nou post, în linie cu politicile interne ale FMI”, se transmite într-un comunicat al Fondului Monetar Internațional.



Joong Shik Kang, șef al misiunii FMI în România și Grecia

Joong Shik Kang, originar din Coreea de Sud, ocupă în prezent funcția de șef al misiunii Fondului Monetar Internațional în România și Grecia.

În trecut, a fost liderul misiunii Fondului Monetar Internațional în Hong Kong și adjunct al șefului misiunii FMI în China. De asemenea, a îndeplinit rolul de asistent al directorului Departamentului Asia și Pacific și a condus misiunea FMI în Insulele Marshall.

A studiat economia la Universitatea din Seul și a obținut un doctorat în economie la Universitatea Wisconsin-Madison.

România nu dispune de un acord de finanțare activ cu Fondul Monetar Internațional

În prezent, România nu dispune de un acord de finanțare activ cu Fondul Monetar Internațional, însă această instituție financiară analizează anual progresul economiei românești, în urma consultărilor conform Articolului IV.

Consultările reprezintă un proces de monitorizare obligatoriu pentru toate statele membre. Obiectivul acestor consultări, conform Articolului IV, este evaluarea condiției financiare și economice la nivel național, precum și formularea de recomandări generale privind politicile monetare, financiare și economice necesare pentru a asigura stabilitatea și o evoluție favorabilă a economiei.

O misiune a Fondului Monetar Internaţional, FMI condusă de Jan Kees Martijn, va efectua o vizită la Bucureşti în perioada 5-8 noiembrie, pentru a analiza recentele evoluţii economice şi financiare şi pentru o revizuire a prognozelor macroeconomice.

Se vor analiza recentele evoluţii economice

„O misiune FMI, condusă de Jan Kees Martijn, va vizita Bucureştiul în perioada 5 – 8 noiembrie, pentru o vizită cu caracter obişnuit. Echipa Fondului va analiza recentele evoluţii economice şi financiare şi va realiza o actualizare a perspectivelor macroeconomice”, se arată în anunţul FMI semnat de Geoff Gottlieb, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est.

În cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat recent, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere la 1,9% estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, de la 2,8% cât prognoza în aprilie.



Cifre revizuite

Conform noilor cifre publicate de FMI, după o creştere de 2,1% anul trecut, avansul economiei româneşti va încetini la 1,9% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,3% în 2025. În primăvară, FMI estima un avans de 2,8% al PIB-ului României în 2024, cifre revizuite de asemenea în scădere, faţă de un avans de 3,8% prognozat în toamna anului trecut.

De asemenea, instituţia financiară internaţională se aşteaptă la o continuare a agravării deficitului de cont curent al României, până la 7,5% din PIB în 2024, de la un nivel de 7,1% din PIB, prognozat în aprilie.

FMI previzionează o reducere uşoară a deficitului de cont curent, până la 7% din PIB în 2025, faţă de o scădere până la 6,8% cât estima în primăvară. Potrivit prognozelor FMI, deficitului de cont curent al României va rămâne la un nivel ridicat inclusiv în 2029, când se va situa la 5,9% din PIB.

România, într-un exerciţiu de supraveghere

În prezent, România nu are în derulare un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, însă instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei româneşti, în baza consultărilor pe Articolul

Consultările constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei.

FMI a recomandat guvernului să introducă taxa pe carbon, valabilă atât pentru mașinile care merg pe carburanți clasici, cât și pentru locuințe, în funcție de sursa de încălzire și gradul de poluare. Costul pentru o gospodărie ar crește și cu aproape 50%.

Fondul Monetar Internațional (FMI) vrea ca românii să plătească un nou bir și recomandă guvernului să introducă taxa pe carbon, care să aducă mai mulți bani la buget, anunță TVR Info.

Taxa de carbon, care ar urma să se aplice în toată Uniunea Europeană începând cu anul 2027, este valabilă în transporturi, dar și pentru clădiri și spații de locuit.

Experții în energie susțin că o astfel de taxă va majora considerabil costurile unei gospodării și va genera scumpiri în lanţ la toate produsele şi serviciile.

Astfel, taxa pe carbon s-ar putea aplica deopotrivă pentru vehiculele care consumă combustibili clasici, dar și pentru locuințe, în funcție de sursa de încălzire folosită și de gradul de poluare. Iar FMI recomandă guvernului să folosească banii astfel obținuți pentru a reduce deficitul bugetar.

Costurile pentru o casă încălzită cu lemne cresc cu aproape 50%

Calculele făcute de specialiști arată că emisiile de dioxid de carbon pentru locuințe variază între două și șase tone pe an, iar costul unui certificat de CO2 este de aproximativ 80 de euro pe tonă.

Din datele experților în energie rezultă că românii care dețin un apartament cu 2 sau cu 4 camere ori o casă care se încălzește cu gaze naturale ar putea plăti, pe an, cu 26% mai mult decât acum. Pentru o casă încălzită pe lemne, costurile ar urma să crească cu 48% față de nivelul actual. Asta înseamnă între 800 și 4.680 de lei în plus anual la întreținerea locuinței.

Taxa pe carbon ar însemna și creșterea cheltuielilor de întreținere a autovehiculelor. Estimările experților arată că, pentru o mașină obișnuită, costurile suplimentare ar putea ajunge și la 800 de lei pe an.

Salariul minim la nivel european. Ungaria a anunțat că va majora salariul minim pe economie la 709 euro, începând cu luna viitoare. În România salariul minim a fost majorat luna trecută, în octombtie, la 3.300 de lei, aproximativ 660 de euro. Și Ungaria și România fac parte din plutonul celor 13 state UE care au salarii minime sub 1.000 de euro

Salariul minim pe economie va fi majorat în Ungaria, începând cu luna viitoare. Conform autorităților de la Budapesta, creșterea va fi de 15% și se va ajunge la 266.800 forinţi, respectiv 709 euro. În cazul absolvenţilor de studii superioare creșterea va fi de 10%, la 326.000 forinţi.

Anunțul a fost făcut de ministrul Dezvoltării Economice, Marton Nagy. Acesta a prezentat concluziile după finalizarea acordului între Guvern, angajatori şi angajaţi, transmite MTI.

Salariul minim în Ungaria va fi majorat

Marton Nagy a făcut apel pentru menținerea valorii reale a salariilor la nivelul din 2024, în condițiile inflației cu care se confruntă țara.

El a cerut tuturor firmelor să implementeze noi majorări salariale, în linie cu poziţia lor financiară şi de pe piaţă. Guvernul de la Budapesta va iniţia discuţii menite să reformeze sistemul de salarizare.

Scopul este de a asigura protecţia valorii reale a salariilor pe termen lung, a declarat oficialul ungar. Iar una dintre măsurile de protecție este creșterea pentru salariul minim.

Guvernul maghiar va lucra „pentru a contrabalansa impactul războiului şi al sancţiunilor, în vederea protejării familiilor, sprijinind creşterea economiei şi sporind competitivitatea mediului ungar de afaceri”, a adăugat ministrul. El susţine că obiectivul în 2024 este o creştere de 4% – 5% a valorii reale a salariilor.

Leafa minimă în construcții

Țările cu venituri minime sub 1.000 de euro
Salariul minim pe economie este sub 1.000 de euro în 13 state membre ale Uniunii Europene, arată Eurostat. Conform datelor înregistrate la începutul anului, aveau venituri sub 1.000 de euro următoarele state:

. Bulgaria – 332 euro;

. Letonia – 500 euro;

. România – 515 euro (între timp salariul minim a crescut la 660 de euro, de la 1 octombrie);

. Ungaria – 542 euro;

. Croaţia – 624 euro;

. Slovacia – 646 euro;

. Cehia – 652 euro;

. Estonia – 654 euro;

. Polonia – 655 euro;

. Lituania – 730 euro;

. Grecia – 774 euro;

. Malta – 792 euro;

. Portugalia – 823 euro.

Leafa minimă, avertismentul FMI

Majorările salariilor minime planificate anul viitor în Europa Centrală sporesc riscul unei inflaţii mai persistente. Este avertismentul Fondului Monetar Internațional (FMI), conform unui raport recent. Un alt pericol ar fi pierderea unor locuri de muncă pe fondul creşterii slabe a productivităţii.

Deşi din 2019 salariul minim a crescut în linie cu inflaţia, este nevoie de prudenţă, a declarat Geoff Gottlieb. Acesta este reprezentantul regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est.


„În unele ţări din CEE, sunt planificate anul viitor majorări semnificative ale salariilor minime. Este posibil ca firmele să absoarbă aceste creşteri prin profituri mai scăzute, dar există de asemenea riscul ca aceste majorări să aibă ca rezultat o inflaţie mult mai persistentă sau reducerea forţei de muncă, în special ţinând cont de creşterea relativ slabă a productivităţii în regiune”, a declarat oficialul FMI.

Gottlieb a explicat că politica fiscală şi alte forme de protecţie socială ar trebui să fie principalele instrumente pentru sprijinirea angajaţilor cu venituri scăzute.

Recomandări

1- Consultați Monitorul Oficial pentru a afla ultimele noutăți despre salariul minim pe economie în 2023

2- Verificați HG privind salariul minim pe economie pentru octombrie 2023 pentru informații detaliate

3- Fiți la curent cu valoarea salariului minim net pe economie în
2023, pentru o planificare financiară corectă

4- Urmăriți HG-ul referitor la salariul minim pe economie în 2023 pentru a înțelege schimbările legislative recente

5- Consultați Codul Muncii 2023 pentru a înțelege cum este reglementat salariul minim pe economie

6- Fiți atenți la momentul când se va mări salariul minim pe economie în 2023, pentru a anticipa impactul asupra veniturilor

7-Planificați în avans pentru schimbările salariului minim pe economie în 2024

8- Utilizați un calculator de salariu pentru a estima impactul acestor schimbări asupra veniturilor dvs.

Specialiștii FMI recomandă modificarea legii pensiilor, adoptată joi de Guvern, conform unor surse PROTV.

După ce au analizat draftul legii, din 8 noiembrie, FMI ar fi transmis către Ministerul Finanțelor un răspuns în care arată că – „cheltuielile rezultate din aplicarea noii legi a pensiilor sunt estimate la aproximativ 0,5% din PIB în 2024 plus 1% din PIB începând cu 2025. Cheltuielile suplimentare implică o traiectorie a deficitului care nu coincide cu consolidarea bugetară și atingerea țintei de 3% din PIB”, prag stabilit de Comisia Europeană.

Astfel, pentru că România nu atinge ținta stabilită de FMI, se recomandă reconsiderarea legii.

Legea pensiilor a fost adoptată joi de Guvern, a anunţat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

„Legea pensiilor a fost adoptată! Legea pensiilor a fost adoptată! Nu există „nu vreau” sau „nu pot” atunci când vine vorba de pensionari. Acest Guvern le va face dreptate!”, a transmis Marcel Ciolacu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

La începutul şedinţei de Guvern, şeful Executivului a anunţat că în noua lege a pensiilor va fi eliminat pragul de 9,4% din PIB reprezentând cheltuieli cu pensiile.

El a subliniat, în debutul reuniunii, că în anul următor nu vor exista măriri de impozite, dar a solicitat şi un plan de măsuri pentru creşterea colectărilor la bugetul de stat.

Ungaria lui Viktor Orban face o mișcare care o transformă într-un mare jucător al Europei.

Ungaria ar putea ajunge în timpul apropiat o figură cheie în Europa. În perioada 9-15 octombrie, în orașul marocan Marrakech,a avut loc adunarea generală anuală comună a FMI și a Băncii Mondiale. Iar printre subiectele centrale s-a aflat şi de această dată diminuarea sărăciei globale, a anunțat MNB. Aceasta a menţionat: FMI finanțează în primul rând acest obiectiv printr-un instrument de finanțare specific. Fondul pentru reducerea sărăciei și creșterea economică (Poverty Reduction and Growth Trust (PRGT), oferind împrumuturi preferențiale țărilor în curs de dezvoltare cu venituri mici și datorii mai mari. Asigurarea finanțării fondului este un element important al planului de programe al directorului general al FMI.

Ungaria ar putea ajunge în timpul apropiat o figură cheie în Europa. În perioada 9-15 octombrie, în orașul marocan Marrakech,a avut loc adunarea generală anuală comună a FMI și a Băncii Mondiale. Iar printre subiectele centrale s-a aflat şi de această dată diminuarea sărăciei globale, a anunțat MNB. Aceasta a menţionat: FMI finanțează în primul rând acest obiectiv printr-un instrument de finanțare specific. Fondul pentru reducerea sărăciei și creșterea economică (Poverty Reduction and Growth Trust (PRGT), oferind împrumuturi preferențiale țărilor în curs de dezvoltare cu venituri mici și datorii mai mari. Asigurarea finanțării fondului este un element important al planului de programe al directorului general al FMI.

Șocurile globale din ultimii ani au afectat deosebit de grav economiile în curs de dezvoltare ale lumii. Ceea ce necesită o capacitate de finanțare mai mare din partea FMI. Directorul general al FMI a lansat mai multe campanii de strângere de fonduri destinate țărilor cu baze economice puternice, stabile. Iar această solicitare a fost primită şi de Ungaria.

Ungaria face o mutare istorică

Răspunzând la acest apel, Banca Naţională a Ungariei – ca instituție legată de apartenența Ungariei la FMI și care îndeplinește toate sarcinile cu prioritate – a analizat posibilitatea de a contribui din punct de vedere legal, al lichidităţii, precum şi sub aspect al riscului de credit. Luând în considerare toate acestea, a ajuns la decizia de a face o ofertă în valoare de 11 milioane DST. Prin randamentul unei investiții specifice plasate la FMI.

Oferta Ungariei poate fi considerată istorică. Nu doar după standardele interne. Ci și pentru faptul că, dintre țările emergente ale Uniunii Europene, Ungaria va aduce cea mai mare contribuție la această campanie de strângere de fonduri, a subliniat MNB. Fondul Monetar Internațional, împreună cu Banca Mondială, joacă un rol inevitabil important în sprijinirea țărilor cu venituri mici. În condiţiile în care misiunea istorică a instituțiilor de la Bretton Woods este eradicarea sărăciei.

Ungaria apare pentru prima dată ca investitor, a precizat MNB. Relațiile dintre Ungaria și FMI au cunoscut o dezvoltare continuă în ultimii ani. O altă etapă de hotar fiind faptul că autoritățile ungare pot aoferi fonduri pentru îndeplinirea obiectivelor FMI.

Șoc economic la nivel mondial! Președintele Băncii Mondiale a venit cu mai multe informații în acest sens, în urma conflictului din Israel. Acesta spune că economiile mondiale ar putea avea de suferit.

Șoc economic la nivel mondial

Șoc economic la nivel mondial! Conflictul în curs dintre Israel și Fâșia Gaza a ajuns să fie perceput nu numai ca o tragedie umanitară, ci și ca o amenințare economică globală, care ar putea complica stabilitatea multor economii. Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a adus în atenție aceste aspecte în cadrul întâlnirii anuale a Băncii Mondiale și Fondului Monetar Internațional desfășurată în Maroc.

Șeful Băncii Mondiale, avertisment în urma conflictului din Israel. Ajay Banga a subliniat că această situație este „atât o tragedie umanitară, cât și o lovitură economică de care nu avem nevoie”.

Băncile centrale nu mai sunt încrezătoare

Conflictele regionale pot perturba semnificativ economiile și piețele financiare, iar actualul conflict dintre Israel și Fâșia Gaza nu face excepție. Deși preocuparea principală rămâne impactul umanitar devastator, este important de înțeles și repercusiunile economice pe termen lung ale acestui conflict.

Unul dintre aspectele semnalate de acesta este că băncile centrale din întreaga lume începuseră să se simtă mai încrezătoare în ceea ce privește o posibilă stabilizare a economiei mondiale, fără a se confrunta cu șocuri majore.

Cu toate acestea, escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu poate pune această încredere în pericol și poate complica gestionarea economiilor.



5% dintre băncile mondiale sunt vulnerabile

În plus, raportul recent al Fondului Monetar Internațional (FMI) subliniază vulnerabilitățile bancare globale.

Aproximativ 5% dintre băncile din întreaga lume sunt considerate vulnerabile în cazul în care dobânzile rămân ridicate pentru o perioadă mai îndelungată, chiar dacă sectorul bancar a înregistrat o atenuare a turbulențelor în ultimele luni.

„Sunt puţine bănci vulnerabile în majoritatea statelor”, a apreciat Tobias Adrian, directorul Departamentului monetar şi pieţe de capital din cadrul FMI.

Acest lucru indică faptul că instabilitatea economică poate afecta negativ băncile și, implicit, întregul sistem financiar global.

De asemenea, FMI a avertizat că 30% dintre băncile din întreaga lume ar putea deveni vulnerabile. Acest lucru s-ar întâmpla în cazul unei perioade de creștere economică redusă și inflație ridicată, cunoscută sub numele de „stagflație”. Printre acestea se numără și unele dintre cele mai mari.

„Conform scenariului de bază, aproximativ 5% dintre băncile din întreaga lume sunt relativ slabe în privinţa capitalului lor. Şi în scenariul sever, se ajunge la 30%, sau uneori mai mult”, a explicat oficialul FMI.

Acest avertisment vine în urma unui test de stres global efectuat de FMI. Acesta a evaluat aproximativ 900 de bănci din 29 de țări.

Fondul monetar Internațional (FMI) a venit cu vești importante referitoare la pensiile românilor. Anunțul nu este deloc unul pozitiv.

Veste cruntă despre pensiile românilor

Veste cruntă despre pensiile românilor! Creșterea pensiilor ar putea însemna restricții severe în alte domenii importante. Potrivit experților Fondului Monetar Internațional (FMI), bugetul pentru anul viitor este extrem de strâmtorat, iar orice majorare a fondurilor pentru pensii ar duce la tăieri drastice în alte sectoare cruciale ale economiei.

Jan Kees Martijn, șeful misiunii FMI în România, a subliniat importanța echilibrului în distribuirea resurselor financiare ale țării.

„Situația bugetului este foarte strâmtorată și în acest an, și anul viitor”, a avertizat Martijn. „Trebuie să vă uitați foarte atent: dacă veți cheltui mai mult într-un sector, va trebui să cheltuiți mai puțin în altul, la fel și pentru pensii.”

Majorarea pensiilor va afecta alte domenii

Actuala legislație prevede o creștere semnificativă a pensiilor cu 14%, o măsură care, deși benefică pentru pensionari, ar crea constrângeri financiare serioase în alte domenii bugetare.

„Înţeleg că actuala legislaţie va duce la o creştere a pensiilor cu 14%. Este o creştere mare, ceea ce va duce la faptul că aveţi mai puţin loc pentru alte cheltuieli. „, a adăugat Martijn.

Creșterile pensiilor trebuie echilibrate

FMI a recomandat autorităților române să ia în considerare o abordare mai echilibrată în privința creșterii pensiilor. Martijn a subliniat importanța altor reforme:

revizuirea sistemului de pensii speciale

implementarea unor reforme extinse în cadrul tuturor pensiilor, conforme cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Trebuie să vă uitaţi şi la alte reforme, reforma pensiilor speciale este în curs de desfăşurare, apoi este reforma tuturor pensiilor care este o ţintă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), anul viitor”, mai spune acesta.

Acest avertisment al FMI reiterează necesitatea unui management fiscal prudent și atent într-un context economic complex.

„Aceste reforme sunt foarte, foarte importante pentru sistemul de pensii, dar şi pentru sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung”, a spus şeful misiunii FMI în România, Jan Kees Martijn.



Creșterea contribuției la asigurările de sănătate

Casa de Pensii a adus vești importante pentru toți asigurații: odată cu majorarea salariului de bază minim brut pe țară, se schimbă și regulile privind contribuțiile de asigurări sociale.

Baza de calcul pentru aceste contribuții a crescut semnificativ, având un impact direct asupra sumelor plătite de către asigurați.

Baza de calcul pentru contribuțiile de asigurări sociale este definită ca fiind venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială. Acesta nu este mai puțin decât valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Din 1 octombrie, venitul lunar minim asigurat în contractele de asigurare socială, conform prevederilor Legii nr. 263/2010, va fi de 3.300 de lei. Aceasta înseamnă că toți cei care au un venit lunar asigurat sub această sumă vor fi afectați de această schimbare. Concret, contribuția de asigurări sociale pentru acest venit minim asigurat va fi de 825 de lei.

Erdoğan s-a predat FMI, este concluzia presei turce, după ce președintele a decis respectarea la literă a recomandărilor Fondului, pe fondul gravelor probleme economice cu care se confruntă Ankara.

Rezumatul deciziei critice privind rata dobânzii, luate de Banca Centrală în conformitate cu politicile ministrului de Finanțe, Mehmet Șimşek, este următorul:

În perioada următoare, politicile FMI vor fi implementate mai intens.

Aceasta nu este o imagine cu care Turcia nu este obișnuită.

Partidul lui Erdogan încearcă să ascundă realitatea

Cu toate acestea, AKP (Partidul Justiție și Dezvoltare, aflat la guvernare – n.red.), care vrea să afișeze în continuare în vitrină discursul „Nu ne-am predat FMI-ului. FMI nu mai poate trece pe ușă”, încearcă să scape de recesiunea economică implementând un program despre care nu spune nimic.

Se numește programul FMI!

În esență, acest program este foaia de parcurs impusă de companiile multinaționale, pe care AKP a început să o implementeze în ziua în care a venit la putere!, scrie Cumhuryiet.

Exemplu cu Özal

Ca să înțeleagă mai ușor și frații mei din AKP, să dau un exemplu din Özal (fost președinte al Turciei – n.red.).

Turgut Özal, al 8-lea președinte al Turciei, a fost secretar general al guvernului Demirel, care era la putere înainte de lovitura militară din 12 septembrie 1980.

Din această poziție, el este cunoscut drept arhitect al măsurilor economice din 24 ianuarie 1980, care au devalorizat lira turcească, au anticipat transformarea Turciei într-o piață pentru companiile multinaționale și au erodat într-o mare măsură statul social.

A urmat lovitura de stat din 12 septembrie. Organizatorii loviturii de stat doreau ca amiralul în retragere Bülent Ulusu să formeze un guvern. Turgut Özal a fost viceprim-ministru însărcinat cu economia în guvernul Ulusu.

Erdoğan l-a depășit pe Özal a pus în aplicare măsurile din 24 ianuarie, al căror arhitect fusese chiar el. Apoi au avut loc alegerile generale din 6 noiembrie 1983. Din noua poziție de premier, Turgut Özal a continuat să aplice măsurile decise pe 24 ianuarie 1980!

A trecut vremea iar conceptul de management economic s-a menținut pe busola multinaționalelor.

Trebui să acceptăm faptul că Erdoğan l-a depășit pe Özal. Dat fiind că în perioada lui Özal opoziția socială era mai puternică iar Ozal era mai sensibil față de valorile economice ale Republicii decât este Erdoğan, nu toate solicitările multinaționalelor au fost îndeplinite.

Nici nu a venit bine la putere AKP că a și închis una dintre cele mai mari fabrici de medicamente ale Turciei, SSK. A vândut la preț de nimic și fabricile de hârtie sau rețeaua Sümerbank.

Banii obținuți în urma unor afaceri privatizate au fost mai mulți decât prețul privatizării!

Au vândut totul, iar când nu a mai rămas nimic de vândut, au început o nouă căutare.

Economiștii nu au putut înțelege afirmația lui Erdoğan:

„Atâta timp cât acest frate al vostru este aici, ratele dobânzilor vor scădea”.

Aceiași economiști nu pot înțelege creșterea peste așteptări a ratelor dobânzilor, săptămâna trecută.

Ei spun: „Să vedem rezultatele, poate atunci vom înțelege!”.

Opoziția, în degringoladă
Să privim spre opoziție…

Nu este suficient să te uiți la această imagine și să spui cât de proastă este economia…

Nu este suficient să-i spună lui Erdoğan: „Într-un fel ai spus ieri, în alt fel e astăzi”… Nu este suficient să spui cât de afectați sunt oamenii…

Ce propune opoziția în privința capitulării mascate în fața FMI, a multinaționalelor, a spiritului AKP?

Trebuie spus cu voce tare, clar și convingător.

Sau acesta este planul opoziției? (Autor Mustafa Balbay, Traducere Florin Matei, RADOR)