Într-un context marcat de sancțiunile internaționale și cheltuielile imense generate de război, Rusia se pregătește pentru o criză economică tot mai adâncă. Conform publicației ruse independente The Moscow Times, Kremlinul a reactivat comisia economică specială înființată inițial în perioada pandemiei de Covid-19, cu scopul de a monitoriza industriile aflate în dificultate și de a implementa măsuri de sprijin.

Rusia, în pragul colapsului economic. O comisie a reluat activitatea în decembrie 2024, sub conducerea viceprim-ministrului Aleksander Novak, iar aceasta se concentrează pe nouă sectoare esențiale și peste 2.000 de întreprinderi. Printre principalele riscuri identificate se numără „scăderea activității de investiții”, un fenomen îngrijorător care afectează industrii precum cărbunele, metalurgia și industria lemnului, toate aflate în declin din cauza sancțiunilor și a scăderii exporturilor.

În particular, companiile de cărbune se confruntă cu pierderi uriașe de 80 de miliarde de ruble, iar în fața acestor dificultăți, au început să închidă mine, ceea ce a stârnit temeri legate de falimente în masă. În aceste condiții, autoritățile ruse pregătesc măsuri de sprijin, iar fabricile metalurgice, lovite de restricțiile impuse pe piețele externe, urmează să beneficieze de ajutor guvernamental. Același lucru se preconizează și pentru industria lemnului, care a înregistrat o scădere a exporturilor cu o treime.

Sectorul agricol nu stă mult mai bine, fiind afectat atât de secetă, cât și de recoltele slabe. Producția de grâu din Rusia a scăzut cu 16% în 2024, în timp ce producția de porumb, orz și sfeclă de zahăr a scăzut cu aproape 20%. În fața acestora, președintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut, pe 7 februarie, că inflația reprezintă în continuare o provocare majoră, îndrumând guvernul să adopte măsuri pentru stabilizarea prețurilor în 2025. Potrivit The Moscow Times, prețurile de consum au crescut cu 9,5% în 2024 și au ajuns la 9,9% într-un interval anual.

Banca Centrală a Rusiei, care a menținut o rată a dobânzii de 21%, avertizează că nu există semne de încetinire a inflației din cauza sancțiunilor, deprecierea monedei și cheltuielile ridicate pentru apărare. În ciuda acestei prognoze sumbre, Banca Centrală estimează că inflația va scădea la 5,2% – 8,6% până la sfârșitul anului 2025, iar pe 14 februarie se va desfășura o nouă întâlnire de politică monetară pentru a discuta măsurile de stabilizare economică necesare.

Sondajele interne rusești recente sugerează ca incursiunea Ucrainei în regiunea Kursk nu a degradat încă sprijinul intern rusesc pentru războiul din Ucraina pe termen scurt și că sprijinul rușilor pentru război a rămas ridicat, se arată în raportul din 1 septembrie al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).

Organizația rusă independentă de sondaje Levada Center a publicat, pe 30 august, rezultatele unui sondaj lunar și a constatat că aproximativ 78% dintre respondenți susțin operațiunile militare rusești în Ucraina – o creștere de la 75% în iulie 2024 și 77% în iunie 2024.

Sondajul Levada Center indică faptul că cel mai scăzut sprijin rusesc pentru războiul din Ucraina a fost în februarie 2022, cu 68% dintre respondenți care susțineau războiul și că sprijinul pentru război în rândul respondenților sondajului nu a scăzut sub 70% din martie 2022. De asemenea, Centrul Levada a întrebat respondenții în august 2024 despre incursiunea ucraineană în regiunea Kursk și a constatat că 91% dintre respondenți sunt îngrijorați de operațiunile militare ucrainene pe teritoriul Rusiei.

Centrul Levada a întrebat respondenții în august 2024 despre incursiunea ucraineană în regiunea Kursk și a constatat că 91% dintre respondenți sunt îngrijorați de operațiunile militare ucrainene pe teritoriul Rusiei. Centrul Levada a raportat, de asemenea, că 57 la sută dintre respondenți nu se așteaptă la un al doilea val de mobilizare și 60 la sută nu văd necesitatea unui al doilea val de mobilizare în următoarele luni – ambele în scădere de la 65 la sută și, respectiv, 69 la sută.

Datele sondajului Centrului Levada indică faptul că refuzul Kremlinului de a trece complet societatea rusă pe picior de război și operațiunile interne de informare în curs de desfășurare ale Kremlinului, menite să obișnuiască războiul pentru societatea rusă, au atenuat până în prezent oboseala războiului intern și că incursiunea ucraineană în regiunea Kursk nu a schimbat această mentalitate. Faptul că societatea rusă în general pare să nu se confrunte cu oboseala războiului oferă probabil Kremlinului flexibilitate în ceea ce privește modul în care își elaborează strategia pentru a purta un război de uzură prelungit împotriva Ucrainei, susțin ISW.

Potrivit experților Institutului pentru Studierea Războiului (ISW), Kremlinul desfășoară o campanie de informare complexă pentru a justifica scăderea ratingului domnitorului Rusiei, Vladimir Putin, din cauza situației din regiunea Kursk.

Analiștii americani indică faptul că agențiile de sondaj de stat ruse recunosc o nemulțumire tot mai mare în rândul rușilor față de Putin și guvernul rus pe fondul invaziei Ucrainei în regiunea Kursk.

Fundația de Opinie Publică, o instituție sociologică de stat rusă, a publicat pe 30 august un sondaj realizat pe 25 august care a constatat că 28% dintre respondenți și-au exprimat indignarea sau nemulțumirea față de acțiunile autorităților ruse din ultima lună.

Centrul de stat pentru Studierea Opiniei Publice (DCVGD) din Rusia a remarcat că ratingul de aprobare al lui Putin a scăzut cu 3,5%, până la 73,6% între 12 și 18 august – ISW notează că acesta este cel mai scăzut rating al lui Putin, chiar și printre sondatorii de la Kremlin, de la început. a unei invazii la scară largă în februarie 2022

Serviciul de Stat de Statistică al Rusiei a publicat cel mai recent sondaj privind ratingul de aprobare al lui Putin pe 30 august, arătând o scădere suplimentară de 1,2% la 72,4% între 19 și 25 august.

„Aceste sondaje ale agențiilor sociologice de stat ruse nu indică o nemulțumire deosebit de pronunțată și nu sunt o reflectare de încredere a dispoziției reale din societatea rusă.

„Kremlinul pare să fi lansat o campanie de informare elaborată menită să justifice publicului său intern de ce Rusia preferă continuarea operațiunilor ofensive în estul Ucrainei decât o retragere urgentă a trupelor ucrainene din regiunea Kursk, iar recunoașterea limitată a nemulțumirii poate face parte din această campanie”.

Putin afirmă că Rusia avansează rapid – cu kilometri – în estul Ucrainei

Forţele ruse avansează mai rapid în estul Ucrainei decât au făcut-o de mult timp, cucerind câţiva kilometri pătraţi pe zi, a declarat luni preşedintele Vladimir Putin, în timp ce forţele Moscovei încercau să străpungă o importantă linie defensivă ucraineană.

Forţele ruse, care controlează 18% din Ucraina, avansează în estul Ucrainei de la eşecul contraofensivei Kievului din 2023 de a realiza o breşă majoră.

În ciuda unei incursiuni ucrainene majore în regiunea rusă Kursk, care a început la 6 august, armata rusă, mai puternică din punct de vedere numeric, a înaintat relativ rapid în ultimele săptămâni prin aşezările din estul Ucrainei, în apropierea oraşului de importanţă strategică Pokrovsk.

„Nu am mai avut un asemenea ritm în ofensiva din (regiunea) Donbas de mult timp”, le-a spus Putin copiilor de la Şcoala secundară nr. 20 din Kyzyl, Tuva, la aproximativ 4 500 km est de Moscova.

„Acum nu mai vorbim despre o înaintare de 200 sau 300 de metri… ci kilometri pătraţi.”

Luni, bloggeri militari pro-ruşi au declarat că forţele ruse luptă acum în oraşele Selydove şi Ukrainsk din estul Ucrainei. Ucraina nu a comentat imediat avansul rusesc raportat.

Danemarca își va transfera întreaga sa artilerie Ucrainei și a cerut statelor europene să furnizeze muniție și sisteme de apărare aeriană forțelor Kievului, pentru că ”au mai multe nevoie de ele acum”.

Prim-ministrul din Danemarca Mette Frederiksen solicită Europei să furnizeze Ucrainei muniție și sisteme de apărare aeriană, spunând: „Avem arme, muniție și sisteme de apărare aeriană pe care nu le folosim încă. Ar trebui să fie transferate în Ucraina”, scrie Euromaidan.

Premierul Frederiksen a anunțat în acest context că Danemarca își va transfera toată artileria în Ucraina și a cerut statelor europene să furnizeze arme forțelor armate ucrainene, deoarece „au mai multă nevoie de ele acum”.

Prim-ministrul danez a mai spus că nu există suficientă urgență în dezbaterile Conferinței de Securitate de la München cu privire la transferul de arme de care Ucraina are nevoie imediată. Frederiksen afirmă că liderii europeni se referă adesea la problemele de producție ca pe un obstacol în calea creșterii aprovizionării și acum deschid noi întreprinderi de apărare pentru perspective viitoare. „Dar Ucraina ne cere acum muniție și artilerie”, a adăugat ea.

”Îmi pare rău, prieteni, dar există echipament militar în Europa”

„Îmi pare rău, prieteni, dar există echipament militar în Europa. Nu este doar o problemă de producție. Avem arme, muniție și sisteme de apărare aeriană pe care nu le folosim încă. Ele trebuie date Ucrainei”, a declarat premierul danez.

Frederiksen a mai spus că, indiferent de ceea ce se întâmplă în prezent în SUA, Europa trebuie să-și asume responsabilitatea pentru securitatea sa: „Trebuie să facem mai mult”.

Din decembrie, Statele Unite s-au confruntat cu provocări în furnizarea pachetelor sale obișnuite de asistență Ucrainei.

Senatul a avansat recent un proiect de lege de ajutor extern care include 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina. Totuși, republicanii din Congres au refuzat să aprobe fonduri suplimentare și au amânat sesiunea din cauza sărbătorilor anunțate până la sfârșitul lunii februarie.

În cadrul unei discuții care a avut loc sâmbătă între președintele american, Joe Biden și premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, acesta i-a spus că va trebui să demareze o campanie militară majoră.

Biroul lui Benjamin Netanyahu a emis o declarație în care se spune că Joe Biden l-a sunat sâmbătă pe premierul israelian. În această declarație se arată că liderul de la Casa Albă și-a exprimat sprijinul pentru Israel.

„Președintele american Joe Biden l-a sunat pe premierul Benjamin Netanyahu și a subliniat că Statele Unite sunt alături de Israel și sprijină pe deplin dreptul Israelului la autoapărare. Premierul i-a mulțumit președintelui american pentru sprijinul său necondiționat și a precizat că va fi nevoie de o campanie lungă și de anvergură pentru a asigura victoria Israelului”, anunță biroul premierului israelian, potrivit Ukrainska Pravda.

SUA, de partea Israelului

Într-o altă declarație, secretarul de stat american Antony Blinken i-a transmis lui Benjamin Netanyahu că SUA condamnă acțiunile Hamas. „(…) condamnăm fără echivoc atacurile îngrozitoare ale teroriștilor Hamas împotriva Israelului, inclusiv împotriva civililor și a comunităților civile”, a precizat Blinken.

Bilanțul victimelor din Israel crește dramatic cu fiecare oră. Numărul răniților din spitale este uriaș. Cel puţin 600 de israelieni au fost ucişi, dintre care 44 de soldaţi, şi peste 2.000 au fost răniţi.

Ministerul Sănătăţii confirmă, de asemenea, că numărul răniţilor din spitale a ajuns la 2.048, dintre care 20 în stare critică şi 330 de răniţi grav.

Armata continuă să lupte cu atacatorii în comunităţile de frontieră la mai bine de 30 de ore de la asalt.

Victime și în rândul agresorului

Cel puţin 313 palestinieni au fost ucişi, inclusiv 20 de copii, şi peste 2.000 au fost răniţi. De asemenea, şapte persoane au fost ucise de focurile armatei israeliene în Cisiordania.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a avertizat pe locuitorii din Gaza să „plece acum”, înainte ca forţele israeliene să transforme enclava într-o „insulă pustie”, potrivit presei israeliene.

Armata israeliană arată duminică dimineață că a recâștigat controlul asupra 22 de locații din sudul țării, acolo unde militanții palestinieni s-au infiltrat după atacul surpriză de sâmbătă dimineață. Dar mai sunt alte 8 zone controlate de Hamas.

Purtătorul de cuvânt al armatei, Richard Hecht, a spus într-un briefing de duminică dimineață că forțele israeliene „încep încet să evacueze” rezidenții din Fâșia Gaza și zonele învecinate. Hecht a mai spus că Israelul este „gata” să răspundă la atacurile din Liban, dar nu a discutat niciun plan pentru o invazie terestră.

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a anunţat, vineri seară, că va exista o discuţie în cadrul partidului despre remanierea lui Alexandru Nazare, dar şi despre cel care urmează să-i ia locul. ”Domnul ministru Nazare şi-a făcut datoria ca ministru al Finanţelor”, a afirmat Orban. Întrebat dacă se pune problema retragerii sprijinului politic premierului Cîţu, preşedintele PNL a replicat: ”Suntem departe de o astfel de decizie”.

Ludovic Orban a fost întrebat, vineri seară, după Gala TNL, dacă va exista o discuţie despre remanierea lui Alexandru Nazare în partid şi a răspuns: ”Voi lua o decizie, după ce mă voi consulta cu colegii. Va trebui să luăm o decizie şi de nominalizarea unui ministru al Finanţelor”.

”Am apreciat activitatea ministrului Nazare (…)Domnul ministru Nazare şi-a făcut datoria ca ministru al Finanţelor şi eu sunt foarte mulţumit şi apreciativ faţă de activitatea domniei sale”, a adăugat liderul PNL.

Întrebat dacă se pune problema retragerii sprijinului politic premierului Cîţu, preşedintele PNL a replicat: ”Suntem departe de o astfel de decizie”.

Întrebat dacă ar trebui să aibă loc o analiză a premierului în coaliţie, Orban a afirmat: ”Am intrat în competiţie electorală pentru funcţia de preşedinte al PNL şi orice evaluare în momentul de faţă a activităţii premierului şi a guvernului va putea fi privită din perspectiva acestei competiţii. Oricum, va exista o competiţie şi probabil, colegii mei când vor veni să voteze preşedintele partidului vor ţine cont şi de evaluarea personală pe care o fac asupra guvernării”.

De asemenea, întrebat dacă se mai aşteaptă la remanieri ale miniştrilor care-l susţin, Orban a afirmat: ”Din punctul meu de vedere, orice remaniere creează o anumită nesiguranţă şi instabilitate la nivel guvernamental, creează tensiuni, atât în partid, cât şi în coaliţie şi nu cred că este momentul potrivit pentru o remaniere de ministru, mai ales în contextul în care ne regăsim şi mai ales ţinând cont de faptul că suntem la 6 luni de la preluarea guvernării”.

Referitor la declaraţia preşedintelui Klaus Iohannis în legătură la schimbarea unui ministru, Orban a afirmat: ”Florin Cîţu este prim-ministru al PNL, susţinut de PNL, este senator al PNL, membru al PNL şi obligaţia oricărui membru al PNL este să respecte Statutul, să respecte regulamentele şi să acţioneze în conformitate cu acestea în toate funcţiile publice de reprezentare în care este susţinut de partid”.

Klaus Iohannis a semnat joi decretul pentru revocarea lui Alexandru Nazare din funcţia de ministru al Finanţelor, precum şi decretul pentru preluarea interimară a portofoliului de către premierul Florin Cîţu.
Prim-ministrul Florin Cîţu a precizat că a discutat cu liderii coaliţiei despre această remaniere, că în cursul zilei de marţi a informat despre această decizie şi că a avut încă o discuţie joi dimineaţă cu toţi liderii coaliţiei.

La rândul său, Alexandru Nazare a explicat că şi-a făcut treaba la minister, cu rezultate vizibile, apreciate de multe ori chiar şi de şeful Guvernului. El a adăugat că i-a spus prim-ministrului că nu are motive întemeiate ca să demisioneze din funcţie.

Joi seară, el a transmis un mesaj de stabilitate şi continuitate, în special pentru investitori, care nu trebuie să interpreteze că ar exista în România vreo criză politică.

Organizaţia PNL Sectorul 1 a decis să îi acorde sprijinul preşedintelui partidului Ludovic Orban pentru un nou mandat, la următoarele alegeri care vor avea loc la Congresul formaţiunii.

„Biroul Politic al PNL Sectorul 1 a decis prin vot deschis şi în unanimitate, acordarea sprijinului lui Ludovic Orban pentru un nou mandat de preşedinte al PNL, la următoarele alegeri din cadrul Congresului PNL.

Suntem mândri că preşedintele PNL este membru la Sectorul 1, i-am fost alaturi în fiecare campanie, în fiecare provocare pe care a avut-o în ultimii ani şi l-am sustinut în toate demersurile, de la moţiunea de cenzura care a trimis PSD în istorie, la guvernarea complicata cu un parlament ostil şi în vremuri de criză, până la alegerile şi negocierile deloc simple. Îi vom fi alături în continuare, în toate provocarile ce urmează”, arată o postare pe pagina de Facebook a filialei PNL Sector 1.
Şi filiale PNL Sector 3 a anunţat, la începutul lunii februarie, susţinerea lui Orban pentru un nou mandat la şefia PNL.

Ludovic Orban şi-a informat colegii că intenţionează să candideze din nou pentru funcţia de preşedinte al partidului, la Congres.

Ludovic Orban: Guvernul va adopta ordonanţa de urgenţă necesară pentru prelungirea măsurilor de susţinere a mediului de afaceri

Ludovic Orban a anunţat că a avut o discuţie cu premierul Florin Cîţu şi ordonanţa de urgenţă pentru prelungirea măsurilor de susţinere a mediului de afaceri are toate avizele necesare şi va fi adoptată de către Guvern.

„Am mai avut o discuţie cu premierul, în care premierul m-a informat că există, în momentul de faţă, toate avizele, şi că Guvernul va adopta ordonanţa de urgenţă necesară pentru prelungirea măsurilor de susţinere a mediului de afaceri, e vorba de IMM Invest, IMM Factor, de Agri Invest, care, în urma deciziei Comisiei Europene de a prelungi cadrul temporar până la data de 31 decembrie 2021, şi noi avem posibilitatea de a prelungi toate aceste măsuri de susţinere a mediului de afaceri, în special a întreprinderilor mici şi mijlocii”, a afirmat liderul PNL luni la Parlament.

Raluca Turcan, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, este de părere că „nu este suficient ca, pentru un om necăjit, să vii doar cu o sumă de bani din partea statului, ci sprijinul statului trebuie să vină şi pe partea de educaţie, de sănătate, de consiliere, de incluziune în societate…”.

Ea a participat la inaugurarea unei cantine sociale aparţinând companiei Kaufland. „În ceea ce priveşte eficienţa sprijinului pe care statul îl oferă persoanelor vulnerabile, apreciez că acest sprijin trebuie să fie ţintit şi cu măsuri integrate, pentru că nu este suficient ca, pentru un om necăjit, să vii doar cu o sumă de bani din partea statului, ci sprijinul statului trebuie să vină şi pe partea de educaţie, de sănătate, de consiliere, de incluziune în societate în general şi de integrare pe piaţa muncii pentru cei care pot să muncească”, a spus Turcan, potrivit Agerpres.

Ministerul Muncii a demarat deja un proiect în acest sens.

„Pentru persoanele care în momentul de faţă sunt beneficiare de ajutor social, să încercăm să-i identificăm pe cei mai vulnerabili, să creionăm serviciile sociale pe care statul le poate oferi acestora într-un mod integrat. De asemenea, cei care pot merge la muncă să fie consiliaţi şi direcţionaţi spre piaţa muncii”, a susţinut ministrul.

Este o prioritate pe care o am la Ministerul Muncii şi anume: prin Programul Operaţional de Incluziune şi Demnitate şi de asemenea Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare, să reuşim, într-un mod compact, să oferim în societatea românească pe diferite segmente servicii sociale care să atingă grupuri mari de oameni a spus Turcan.

Raluca Turcan declară că statul este eficient dacă la nivelul comunităţilor vulnerabile statul vine integrator cu un pachet de servicii.

Premierul Ludovic Orban a declarat marţi la reuniunea Consiliului Naţional pentru Tineret că Guvernul încearcă să fie atent la nevoile, aspiraţiile şi obiectivele organizaţiilor de tineret. Şeful Executivului a amintit de granturile pentru firme care sunt deţinute de studenţi, Start Up Student, cât şi de actul normativ care garantează gratuitatea transportului navetei şcolare pentru elevi.

„Încercăm să fim atenţi la toate nevoile, aspiraţiile, obiectivele pe care le au organizaţiile de tineret. Încercăm să generăm programe de susţinere pentru diferite categorii de tineri, în acest sens pot să vă spun că am introdus măsuri care nu au mai fost introduse, de sprijin pentru angajarea tinerilor.Pregătim finanţarea europeană pentru susţinerea tinerilor Am instituit, cred că pentru prima oară, granturi pentru firme care sunt deţinute de studenţi, Start Up Student. De asemenea, încercăm să venim în sprijinul tinerilor cu iniţiativă economică şi nu numai, tinerilor care au iniţiative în domenii sociale de activitate”, a declarat Ludovic Orban.

Premierul Ludovic Orban a amintit şi de „actul normativ prin care, practic, am garantat gratuitatea transportului navetei şcolare pentru elevi”.

„Şi, evident, am pregătit o serie de alte măsuri care au fost prezentate sau vor fi prezentate în perioada următoare”, a completat prim-ministrul la reuniunea Consiliului Naţional pentru Tineret.

Companiile din România energointensive mai primesc încă un sprijin pentru a le ușura povara cu achiziția electricității. După două măsuri succesive din partea statului român, de această data, și Bruxellesul ajută. Comisia Europeană a aprobat planurile României de a compensa parţial companiile mari consumatoare de energie pentru preţurile mai ridicate ale electricităţii rezultând din costurile emisiilor indirecte, conform sistemului Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), se arată într-un comunicat publicat de Executivul comunitar. Schema va acoperi perioada 2019-2020, cu un buget provizoriu de aproximativ 291 milioane de euro.

Incă o mână de ajutor pentru multinaționalele din România

De această măsură vor beneficia companiile active în România în sectoarele care se confruntă cu costurile semnificative ale electricităţii şi care sunt în mod special expuse la concurenţa internaţională. Adică aceleași multinaționale ca Alro, Sain Gobain, Continental, Pirelli, CRH și celelalte fabrici din industria cimentului etc.

Compensaţiile vor fi acordate prin rambursări parţiale ale costurilor indirecte ETS către companiile eligibile. Comisia Europeană a evaluat măsura conform reglementărilor UE privind ajutorul de stat, în special îndrumările privind anumite ajutoare de stat în contextul sistemului UE de comercializare a cotelor de emisii de gaze cu efect de seră post-2012 şi a stabilit că măsura este în linie cu cerinţele din îndrumări. În special, schema va evita o creşte a emisiilor globale cu efect de seră în urma relocării companiilor în state din afara UE cu reglementări de mediu mai puţin stringente. Mai mult, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că ajutorul acordat este limitat la minimum necesar.

Orban a cerut voie
Comisia Europeană a aprobat planurile României în conformitate cu reglementările Uniunii Europene privind ajutorul de stat.

În urmă cu o săptămână, premierul Ludovic Orban anunța iminența măsurilor de sprijin pentru industria energofagă. ”După modelul IMM Invest, vom adopta un act normativ care va crea un mecanism de garantare pentru capitalul de lucru și pentru investiții și pentru companiile mari care nu pot să acceseze IMM Invest. (…) De altfel, va deveni curând operațională o schemă de ajutor de stat pentru care am primit susținerea Comisiei Europene, în special pentru marii consumatori de energie electrică, prin reducerea practic a prețului la energie electrică, prin diminuarea cuantumului certificatelor de CO² cu până la 20%. De asemenea, ne gândim și la o altă măsură, de reducere a taxei de cogenerare, astfel încât să generăm condiții de furnizare a energiei şi, aici fac o paranteză, încă resimțim efectele negative ale Ordonanței 114, care a aruncat în aer prețul la gaz și la energie electrică. La ora actuală, companiile românești cumpără la prețuri mai mari decât prețurile la care se cumpără gazul natural și energia electrică în multe țări europene. Mai ales în companiile care au în structura costurilor un cost important cu energia electrică sau cu gazul natural. Și avem foarte multe companii în economia românească care consumă energie electrică și gaz și au o structură mare a costurilor. Asta a redus competitivitatea acestor companii pe piața internațională, Ori, aici va trebui să gândim mecanisme prin care să permitem companiilor să acceseze, măcar la prețul mediu european, gazul natural și energia electrică”, a spus, atunci, premierul.

ETS este o piatră de temelie a politicii UE de combatere a schimbărilor climatice, ce include industriile care generează aproximativ 45% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul UE. Acesta limitează emisiile provenite de la peste 11.000 de centrale electrice, instalaţii industriale şi companii aeriene.

De precizat, la electricitate, marea industrie energo-intensivă beneficiază deja de o serie de facilități, cum ar fi scutirea de la plata „certificatelor verzi” și compensare de la stat, într-un anumit procent, a costurilor cu achiziția ei.
Recomanda 2