Premierul Ludovic Orban a anunțat că Spitalul Colentina devine COVID managerul de la Colentina a uitat de 6 luni, nefolosit, un aparat de testare PCR donat de o bancă!

Premierul Ludovic Orban a anunțat că Spitalul Colentina cre se aflată în subordinea Primăriei București și condusă de managerul Remus Mihalcea continuă și azi să trimită testele COVID prelevate de la pacienți și cadre medicale la un laborator privat din incinta spitalului, deși la începutul pandemiei o mare bancă s-a mobilizat și, la cererile medicilor din Colentina, a donat un aparat PCR!

Premierul Ludovic Orban a anunțat că Spitalul Colentina devine exclusiv pentru COVID

În aprilie, Spitalul Colentina a devenit unitate medicală multidisciplinară dedicată tratării exclusiv a pacienților COVID. Spitalul bucureștean nu avea în dotare niciun aparat de testare RealTime-PCR pentru COVID, probele prelevate de la pacienți și cadre medicale fiind trimise spre analiză și contra cost laboratorului privat ce funcționează în incinta unității. ”Îngroziți, am apelat la bunăvoința unor oameni ca să ne ajute”, au povestit medicii pentru ziar. Urmarea?

În aprilie, Spitalul Colentina a devenit unitate medicală multidisciplinară dedicată tratării exclusiv a pacienților COVID. Spitalul bucureștean nu avea în dotare niciun aparat de testare RealTime-PCR pentru COVID, probele prelevate de la pacienți și cadre medicale fiind trimise spre analiză și contra cost laboratorului privat ce funcționează în incinta unității. ”Îngroziți, am apelat la bunăvoința unor oameni ca să ne ajute”, au povestit medicii pentru ziar. Urmarea?

La începutul lunii mai, o mare bancă din România a donat Spitalului Colentina un aparat PCR În prezent, când Spitalul Colentina a reintrat în prima linie COVID, echipamentul donat este tot în cutie și testele COVID continuă să fie trimise laboratorului privat. În schimb, Spitalul Colentina a solicitat ASSMB să cumpere un aparat PCR. În timp ce managerul spitalului susține că nu știe dacă donația băncii s-a concretizat, doctorul care s-a ocupat a declarat că săptămânal s-a interesat la conducerea spitalului când o să pună în funcțiune aparatul PCR! De aici începe această istorie incredibilă.

Managerul Remus Mihalcea: ”Nu știu ce s-a mai întâmplat cu el…” ”Nu știu dacă a sosit aparatul PCR! O să întreb colegii… Era vorba în primăvară că o bancă ne oferă un astfel de aparat, dar nu știu ce s-a mai întâmplat cu el…”, a fost prima reacție a doctorului Remus Mihalcea, managerul Spitalului Clinic Colentina din București.



Managerul Remus Mihalcea După scurt timp, directorul a revenit și a oferit pentru Libertatea amănunte despre echipamentul medical de testare COVID donat spitalului cu 6 luni în urmă: ”Aparatul este în spital. De intermedierea lui s-a ocupat doctorul Bogdan Mastalier. O să fie alocat laboratorului de anatomie patologică pentru că între timp am primit alte două aparate PCR, unul de la ASSMB și altul donat de o firmă privată”. ”Noi am externalizat aceste servicii medicale” Din aprilie și până în iunie, Spitalul Colentina a fost dedicat exclusiv tratării pacienților COVID care aveau nevoie de supraveghere medicală multidisciplinară. Din iulie, spitalul a redeschis porțile pacienților non-COVID.

Între timp, odată cu creșterea intensității pandemiei, luni, 19 octombrie, în urma deciziei Ministerul Sănătății, unitatea medicală aflată în subordinea primăriei a revenit la statutul COVID. – Domnule manager, de ce aparatul PCR donat în mai nu a fost folosit deloc până astăzi? – Pentru că noi nu mai avem laborator propriu. – Și unde sunt trimise testele COVID prelevate de la pacienții internați la Colentina? – Noi am exernalizat aceste servicii medicale și colaborăm cu un laborator privat, ce funcționează în incinta spitalului. Dar acum amenajăm un laborator, nu este atât de simplu, ne trebuie personal medical specializat… – Și aparatul a stat 6 luni fără să fie utilizat? – A fost o discuție în primăvară despre această donație din partea unei bănci, doctorul Mastalier s-a ocupat de intermediere. Nu am mai știut nimic despre acesta. Săptămâna trecută am primit un alt aparat PCR prin donație și un altul a fost achiziționat prin Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București. Au fost cumpărate și două extractoare… Avem acum trei aparate PCR și două extractoare… Vom avea laboratorul nostru pentru testele COVID. Am amenajat o încăpere, suntem în proces de avizare.

– Și ce capacitate de testare o să aibă laboratorul? – Știu că, în 8 ore, aparatul poate să proceseze 90 de probe. În primă fază vom avea o tură și apoi, în funcție de cum o să evolueze valul doi, vom intra pe două ture. – Care este capacitatea actuală de internare pentru pacienții COVID? – Acum avem 105 paturi cu posibilitate de extindere. Chirurgul Bogdan Mastalier: ”Mi s-au invocat tot felul de motive puerile, lipsa spațiului, lipsa personalului, lipsa accesoriilor” Libertatea l-a contactat telefonic și pe doctorul Bogdan Mastalier, cel despre care managerul Remus Mihalcea a susținut că a intermediat donarea aparatului PCR către spital.

Doctorul Bogdan Mastalier Șeful Secției clinice de Chirurgie Generală s-a implicat în obținerea acestui echipament medical pentru a ajuta la diagnosticarea infecției cu noul coronavirus al colegilor și pacienților spitalului, care tocmai fusese alocat exclusiv tratării COVID. ”Condiția băncii a fost doar ca gestul lor să nu primească publicitate, de aceea nici nu vă oferim numele”, spune chirurgul Bogdan Mastalier. „După o discuție prealabilă cu cei de la bancă la jumătatea lunii aprilie, pe care i-am pus în legătură cu echipa managerială a spitalului, am fost anunțat de către aceştia la jumătatea lunii mai că au reuşit să achiziționeze aparatul, dar se izbesc paradoxal de refuzul managerului Mihalcea de a-l prelua, acesta spunând că recomandă donarea lui către Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeş”.

Am semnalat imediat în Consiliul Medical că mi se pare anormal să nu se înțeleagă importanța capacității de a face PCR-Covid în spitalul nostru, mai ales că eram spital suport Covid. Dr. Bogdan Mastalier: ”Mi s-au invocat tot felul de motive puerile, lipsa spațiului, lipsa personalului, lipsa accesoriilor, care este evident că, dacă s-ar fi dorit, s-ar fi putut rezolva într-un timp foarte scurt. Cert e că nici până în momentul acesta PCR-ul obținut prin donație de la o mare bancă nu funcționează în Spitalul Colentina. Am întrebat aproape săptămânal când se rezolvă problema pentru care am depus efort personal intens şi am fost, cum se zice, dus cu vorba”, a concluzionat șeful de secție din spitalul bucureștean.

Coronavirus, Spitalul, Colentina

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a anunțat, miercuri, că la conducerea spitalului din Deva a fost pusă conducere militară, la fel ca și la Spitalul din Suceava.

Tătaru a precizat totodată că toate cadrele medicale de la Spitalul Județean Deva vor fi testate pentru coronavirus, urmând ca apoi să stea în hoteluri și să nu se mai întoarcă acasă până la aflarea rezultatului.

România are un al doilea spital cu conducere militară

”Am instalat manager militar la spitalul din Deva. Nu există circuite, iar cele care există nu sunt respectate. Avem de făcut o muncă, care trebuie să înceapă cu personalul medical. (…) În acest moment, vom testa tot ce înseamnă personal medical. Cei care sunt valizi vor efectua activitate medicală în măsura în care vor accepta acest lucru, dar într-un regim de semi-instituționalizare. Cei care vor lucra în spital vor merge în hoteluri, vor reveni a doua zi dimineață să facă munca pentru care sunt pregătiți. Cei care nu vor accepta, nu ne vom putea permite ca să reintroducem în spital, venind din oraș, același virus. În condițiile în care avem personal medical care a fost pozitiv este testat prima și a doua oară și este negativ, va putea veni la serviciu, la spital și de la domiciliu, având în vedere că ei sunt cei care au imunitatea făcută și nu mai pot transmite”, a spus Tătaru.

România are un al doilea spital cu conducere militară

Nelu Tătaru a mai declarat, miercuri, la Deva, că Spitalul Județean rămâne spital COVID, acolo fiind, în prezent, 111 pacienți, din care 85 sunt confirmați cu noul coronavirus.

Acesta a spus că recomandarea sa pentru cadrele medicale de la Spitalul Județean Deva este să nu se interneze pacienți în afară de cei cu noul virus.

„Recomandarea mea a fost să nu se interneze altfel de pacienți (în afară de COVID-19 – n.red.). Este o unitate de primiri urgențe care funcționează. Această unitate de primire urgență va investiga, va diagnostica și va dirija către spitale non-COVID patologia non-COVID. Trebuie să ne gândim în acest moment că există și patologie non-COVID, mai multă decât patologie COVID și atunci trebuie să avem grijă de ambele categorii. Mă repet: era și o eroare de înțelegere a unui ordin dat de comandant în care nu se mai fac consulturi. Țin să specific că nu putem evalua dacă un pacient este urgență sau nu până nu îl consultăm”, a spus Nelu Tătaru.

Ministrul Sănătății a precizat că totul trebuie să fie înțeles foarte clar: „toți pacienții vor fi consultați, că este medic de familie, că este unitate de primiri urgențe, că este ambulator, medicul respectiv va decide dacă este urgență și merge la internare, la intervenție chirurgicală”.

Managerul Spitalului Judeţean Deva, Silviu Didilescu, numit în funcţie în urmă cu câteva zile, cât şi directorul medical, Claudiu Antal, au demisionat, marţi, din funcţii.

La Spitalul din Deva mai mulţi medici, asistente şi infirmiere s-au infectat cu noul coronavirus.

Cine sunt cei din conducerea militară? MApN i-a prezentat pe Facebook

„Trei veterani ai teatrelor de operații, ofițeri cu o bogată experiență, au preluat managementul medical și operațional al Spitalului Județean Deva, începând de azi.

Locotenent colonelul Vlase Constantin Marinel medic specialist boli infecțioase, director medical la Spitalul Militar de Urgență ,,Dr. Aristide Serfioti” Galați, cu două misiuni în teatrele de operații, în Afganistan, va asigura funcția de manager la Spitalul Județean Deva.

Alături de el, maiorul medic Țambrea Bogdan Ion, instructor superior – catedra de pregătire medico-militară din Secția de Pregătire medico-militară Târgu-Mureș, din cadrul Institutului Medico-Militar, cu experiență dobândită în misiuni în teatrele de operații din Balcani, va asigura funcția de director medical.

Locotenent colonelul Ciopei Ioan Cătălin, din structura de asigurare logistică a Spitalului Militar de Urgență ,,Dr. Alexandru Augustin” Sibiu, de asemenea cu experiență în teatrul de operații în Afganistan, va asigura coordonarea serviciului administrativ”, arată MApN.

Un aparat de ultimă generaţie, care poate depista virusurile hepatitice şi gradul de fibroz în câteva minute a fost cumpărat de conducerea Spitalul de Boli Infecţioase din Iaşi. Aparatul a costat 120.000 de euro şi 30 de persoane sunt deja programate pentru a fi diagnosticate cu ajutorul lui.

La Spitalul de Boli Infecţioase din Iaşi a fost achiziţionat şi amplasat un aparat care poate depista în aproximativ 10 minute bolile ficatului, mai exact infecţiile cu virusurile hepatitice B şi C sau cirozele hepatice.

Aparatul a costat 120.000 de euro şi a fost cumpărat cu bani de la Consiliul Judeţean şi din fondurile spitalului.

„Un aparat deosebit care se referă la evaluarea structurii hepatice în profunzime. Mai există un astfel de aparat în Iaşi, dar de generaţie aceasta mai există doar unul în ţară, la Bucureşti. Ne bucurăm că pacienţii noştri şi noi, ca diagnosticieni, putem să beneficiem de o asemenea tehnologe de primă linie. Un astfel de aparat ne ajută să facem acele dosare pentru tratamentul modern al infecţiei cu virus hepatitic B şi C rapid, nu mai durează 6-7 zile până avem rezultatul unei analize, şi avem rezultatul gradului de fibroză în nici zece minute”, a declarat Carmen Dorobăţ, managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi, în cadrul unei conferinţe de presă.

30 de pacienţi s-au înscris deja pentru a fi diagnosticaţi cu ajutorul acestui aparat. Dispozitivul medical funcţionează cu ultrasunete, iar medicii de la Spitalul de Boli Infecţioase din Iaşi şi-au propus să trateze în jur de 300 de pacienţi până la sfârşitul acestui an.

Starea de sănătate a cântărețului Mihai Constantinescu s-a îmbunătățit și evoluează în sens pozitiv, „cu pași mărunți”, a declarat joi, pentru MEDIAFAX, Simona Secrier, soția artistului.

„Știu că mulți oameni îl îndrăgesc și se roagă pentru el. Cu ajutorul lui Dumnezeu este bine, este mai bine. Se simte un pic mai bine, face pași mărunți. (…) Cu ajutorul lui Dumnezeu vor fi progrese”, a explicat soția artistului, Simona Secrier.

Cântăreţul Mihai Constantinescu, în vârstă de 73 de ani, a fost dus la Spitalul Floreasca din Capitală, în data de 13 mai, în urma unui stop cardio-respirator.

Mihai Constantinescu şi-a anulat în luna martie câteva concerte din cauza stării de sănătate, fiind cunoscut de multă vreme cu probleme cardiace.

În anul 2008, artistul a fost supus unei intervenţii chirurgicale la Secţia Clinică Chirurgie Cardiovasculară din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş, cu diagnosticul stenoză aortică strânsă, cardiopatie valvulară, insuficienţă mitrală gradul 3/4, insuficienţă tricuspidiană gradul 2, hipertensiune pulmonară medie. În anul 2017, artistul a fost supus unei noi intervenţii chirurgicale, după ce valva mitrală a avut o disfuncţie.

Un incendiu a izbucnit, miercuri după-amiază, la Spitalul CFR din municipiul Constanţa, 60 de bolnavi, evacuaţi din Spitalul din Constanţa evacuate. Pompierii au reuşit să stingă rapid focul care se manifesta în podul unităţii medicale, flăcările distrugând deşeuri şi mase plastice, scrie news.ro.

Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Dobrogea, pompierii au fost solicitaţi să intervină la un incendiu izbucnit, miercuri după-amiază, la Spitalul CFR din municipiul Constanţa, focul manifestându-se la acoperiş. Acolo s-au deplasat două autospeciale de stingere, un echipaj medical SMURD B, autoscara şi autospeciala de victime multiple.

În momentul izbucnirii incendiului, aproximativ 60 de persoane aflate în unitatea medicală au fost evacuate.

Pompierii au reuşit să stingă rapid flăcările. În urma incendiului au ars deşeri şi mase plastice depozitate în pod.

Focul a fost provocat de efectul termic generat de radiaţia solară, în pod, au precizat reprezentanţii ISU Dobrogea.

incendii, spitalul, cfr constanta,

Fostul portar al naționalei României Rică Răducanu este internat la Spitalul Colentina din Capitală după ce a fost supus unei intervenții chirurgicale, au precizat, pentru MEDIAFAX, oficiali ai unității. Operația a decurs bine, Răducanu urmând să fie externat săptămâna viitoare.

„Este, într-adevăr internat, a avut un adenom de prostată, cu o retenție urinară. Domnul Rică Răducanu a și fost supus unei intervenții chirurgicale, s-a scos acel adenom, este în afara oricărui pericol”, a declarat dr. Ioan Bogdan Furtună, purtătorul de cuvânt al Spitalului Colentina.

Potrivit sursei citate, săptămâna viitoare – luni sau marți – fotbalul va fi externat.

„S-a respectat protocolul operator, totul a decurs bine, nu sunt probleme”, a mai spus dr. Furtună.

Necula „Rică” Răducan este unul dintre cei mai mari portari pe care fotbalul românesc i-a cunoscut în perioada 1972-1975, performanţele sale fiind recompensate cu două Cupe ale României. După zece campionate jucate pentru Rapid, echipa în care a debutat, a trecut la Sportul Studenţesc şi apoi la Steaua, în anul 1978, echipa cu care a cucerit a treia Cupă a României din cariera sa.

A primit titlul de Maestru Emerit al Sportului, având la activ 329 de meciuri jucate în prima divizie, iar în echipa naţională 61 de selecţii. Este recunoscut ca personalitate a sportului românesc fiind considerat portarul care a dominat „viaţa fotbalistică” în perioada 1965 si 1978.

Fostul fotbalist a fost decorat, în martie 2008, de preşedintele Traian Băsescu cu „Meritul Sportiv” Clasa III, alături de Cornel Dinu şi Mircea Lucescu, reprezentanţi ai generaţiei care a participat la Campionatul Mondial din Mexic din 1970.

Familia unui bărbat de 81 de ani, care a murit la Spitalul Sf. Spiridon din Iași, acuză medicii de malpraxis, afirmând că din cauza evaluării medicale greşite, bătrânului i-a fost amputat piciorul, pentru ca apoi să moară din cauza unei pneumonii, potrivit mediafax.

Medicii ieseni de la Spitalul Sf Spiridon, acuzati că au gresit diagnosticul

Fiica bărbatului mort la Spitalul Sf. Spiridon din Iași, Corina Muscă, a depus plângerea împotriva unității medicale, împotriva conducerii și împotriva echipei de medici care, în perioada 3 ianuarie – 2 februarie 2019, a făcut analize și, ulterior, l-au supus pe tatăl ei la o intervenție chirurgicala pentru amputarea piciorului stâng.

„În data de 3 ianuarie, tatăl meu, Petraru Iosif, a fost internat la Secţia de cardiologie a spitalului cu diagnosticul de tromboză venoasă profundă, stabilit de medicul de gardă din UPU. La internare, tatăl meu acuza dureri la genunchiul membrului inferior stâng, însă analizele efectuate indicau valori în limite normale. Pe baza unei evaluări superficiale i-a fost prescris şi administrat timp de cinci zile tratament (…), însă starea lui s-a agravat. După administrarea acestui tratament, rezultatele analizelor indicau valori schimbate în rău faţă de cele iniţiale, fapt care i-a determinat pe medici să afirme că nu ştiu ce să mai facă pentru că situaţia îi depăşeşte”, afirmă femeia.

Medicii ieseni de la Spitalul Sf. Spiridon, acuzati că au gresit diagnosticul

Potrivit Corinei Muscă, în data de 6 ianuarie, medicii au luat în calcul şi varianta unui accident vascular motiv, astfel că au recomandat efectuarea unui computer-tomograf. Din interpretarea acestuia, s-a constatat că nu a fost vorba de un accident vascular.

„Pe data de 7 ianuarie, la insistenţele mele, deoarece tatăl meu era inconştient ca urmare a aplicării unui tratament defectuos cu calmante, somnifere şi multe alte medicamente pentru care nu s-au efectuat teste de compatibilitate, motiv pentru care acestea au dat reacţii adverse, a fost mutat în salonul de terapie intensivă din cadrul secţiei de cardiologie unde i s-a administrat în plus şi un tratament cu antibiotice deoarece avea febră. Urmare acestora, piciorul s-a inflamat, iar gamba s-a necrozat deoarece i s-au pus în mod eronat pături sub laba piciorului, lucru care nu a permis vascularizarea gambei”, a mai spus Corina Muscă.

Medicii ieseni de la Spitalul Sf. Spiridon, acuzati că au gresit diagnosticul

În 8 ianuarie, cazul lui Iosif Petraru a fost preluat de un alt medic și toate analizele au fost reluate, rezultatele arătând că diagnosticul stabilit iniţial era greşit, iar bărbatul suferise, de fapt, de ischemie pe aorta femurală.

Fiica bărbatului este de părere că dacă acest diagnostic era stabilit de la început și tatăl ei ar fi fost tratat corect de la început, ar fi putut să îi fie salvat piciorul stâng care, ulterior, a fost amputat de la nivelul coapsei.

Corina Muscă a amintit că în data de 26 ianuarie, constatând că tatăl său avea o respiraţie mai greoaie, a solicitat medicului de gardă investigaţii la plămâni, „pentru ca nu cumva să aibă o pneumonie”.

„Ulterior mi s-a spus că i-au fost făcute investigaţii la plămâni în UPU şi că nu are pneumonie. (…) Tatăl meu nu a mai putut fi salvat şi pe data de 2 februarie 2019 a decedat. (…) Conform certificatului constatator al decesului, tatăl meu a decedat din cauza unei bronhopneumonii și unei insuficienţe cardio-respiratorii acute, care nu au fost descoperite de către echipa de medici înainte şi/sau după operaţie. Suspectez de asemenea că poate fi vorba şi de o infecţie intraspitalicească postoperatorie sau de la administrarea prea multor antibiotice şi că poate din acest motiv a fost trimis a doua – a oară la ATI. Consider că spitalul si echipa de medici se face vinovată de decesul tatălui meu întrucât nu imi pot explica cum aceştia au efectuat o operatie atât de complexă pe baza unor investigaţii şi analize incomplete şi superficiale”, a mai spus fiica bărbatului de 81 de ani.

Aceasta a depus plângere la Colegiul Medicilor Iași.

„Ceea ce urmărim noi, din reclamația de la noi, sunt abaterile disciplinare, ceea ce înseamnă abateri de la Codul Deontologic. Și da, într-adevăr, s-a făcut o plângere, a fost analizată formal în Biroul Executiv, a fost admisă și a intrat în comisia de jurisdicție. Practic, această comisie va instrumenta ancheta disciplinară, lucru care înseamnă că vor fi audiate părțile implicate, se vor cere fișele de la spital și se va numi cel mai probabil un expert independent, care nu este membru în Colegiul Medicilor Iași, după ce se vor strânge toate probele se va propune fie clasarea cazului, fie o sancțiune, apoi cazul va intra la Comisia Disciplinară, care e o comisie independentă a colegiului, unde sunt numiți trei medici, care să analizeze ancheta disciplinară, ei putând cere și probe suplimentare și se va lua o decizie în final”, a explicat, Liviu Oprea, președintele Colegiului Medicilor Iași.

O anchetă este în desfășurare și la Spitalul Sf. Spiridon din Iași.

„La spitalul a ajuns o plângere și este direcționată la directorul medical și la Consiliul de Etică”, a precizat, Diana Cimpoeşu, purtător de cuvânt al Spitalul Sf. Spiridon Iaşi.

De asemenea, este în curs și o anchetă penală, fiica bărbatului mort în spitalul depunând o sesizare la Poliția Iași. În dosar se fac cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.

Alţi cinci medici de la Spitalul de Arşi, arestaţi

Alţi cinci medici de la Spitalul de Arşi au fost arestaţi în dosarul operaţiilor estetice, a decis, marţi, Curtea de Apel Bucureşti, care, prin aceeaşi hotărâre, a respins contestaţiile faţă de aceeaşi măsură preventivă formulate de directorul unităţii sanitare şi doi subordonaţi ai săi. Decizia Curţii de Apel este definitivă.

Managerul spitalului, Vitalie Stan, şeful Secţei de Chirurgie Plastică, Nicolae Antohi, medicii Aurelia Isac, Florica Guşă, Carmen-Elena Boiangiu, Ioan Costică Ghiţă Plujdescu, Florin Parasca, Ivan Vătămănescu şi Elena Cristina Isac, precum şi Carmen Florea, angajată a unei clinici private, au fost reţinuţi în 25 aprilie. La 27 aprilie, Vitalie Stan, Nicolae Antohi şi Elena Cristina Isac au fost arestaţi preventiv, în urma unei decizii a Tribunalul Bucureşti.

În cazul celorlalţi şapte reţinuţi pentru care procurorii au cerut arestarea preventivă, instanţa a decis cercetarea sub control judiciar. Decizia Tribunalului Capitalei a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Marţi, Curtea de Apel Bucureşti a respins contestaţiile formulate de Vitalie Stan, Nicolae Antohi şi Elena Cristina Isac, astfel că aceştia rămân în detenţie.

Tot în arest vor ajunge Florica Guşă, Carmen-Elena Boiangiu, Florin Parasca, Ivan Vătămănescu, Aurelia Isac şi Carmen Florea, în cazul cărora instanţa a admis contestaţia făcută de procurori. Astfel, singurul medic care va fi cercetat în libertate este Ioan Costică Ghiţă Plujdescu.

Potrivit anchetatorilor, medicii vizaţi în dosarul operaţiilor estetice pretindeau mită sume cuprinse între 450 şi 3.400 de euro, în funcţie de tipul intervenţiei, banii fiind împărţiţi între membrii echipei operatorii, iar în cazul în care raportărilor acestora erau validate, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti deconta aproape 5.000 de lei pe operaţie.

Procurorii susţin că pacienţii care doreau efectuarea unor operaţii estetice contactau suspecţii, medici angajaţi ai Spitalului Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Arsuri, în baza unor anunţuri postate pe internet sau la recomandarea altor pacienţi care au efectuat operaţii similare.

Suspecţii, medici în specialitatea chirurgie plastică, reconstructivă şi estetică, ofereau consultaţii pacienţilor care doreau efectuarea unor operaţii estetice, atât în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Arsuri, cât şi în cadrul unor clinici private, au mai spus anchetatorii.

„În discuţiile purtate, suspecţii le comunicau pacienţilor că pot opta pentru efectuarea intervenţiei în spitalul public sau într-o clinică privată, prezentându-le avantajele financiare (un preţ mai mic) de care ar fi beneficiat în cazul în care intervenţia s-ar fi realizat într-o unitate spitalicească publică. În situaţiile în care pacienţii optau pentru efectuarea intervenţiei în spital, astfel cum le indicau suspecţii, se întocmea documentaţia medicală în care erau menţionate un diagnostic şi un tip de intervenţie medicală nereale”, a mai arătat Parchetul Tribunalului Bucureşti.

Ulterior, pe baza acestor documente falsificate, se întocmeau raportările către Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti şi Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti (SNSPMPDSB), prin care se solicita decontarea serviciilor medicale.

„În cazul în care raportările erau validate de către CASMB şi SNSPMPDSB, se deconta suma de 4.921,83 lei pentru fiecare intervenţie medicală. Pentru «serviciile» oferite (efectuarea unor analize medicale, internarea într-un spital public în baza unui diagnostic fals, intervenţia chirurgicală propriu-zisă, folosirea frauduloasă a logisticii spitalului) medicii pretindeau cu titlu de mită sume cuprinse între 450 euro şi 3.400 euro, în funcţie de tipul intervenţiei, acestea fiind împărţite între membrii echipei operatorii (medicul principal de intervenţie, medicul secundar de intervenţie şi medicul anestezist)”, au mai spus anchetatorii.

În acest dosar sunt urmărite penal 26 de persoane, pentru luare de mită, dare de mită, înşelăciune şi fals intelectual. Cercetările vizează 16 medici de la Spitalul Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri, o asistenţă medicală şi nouă pacienţi, a precizat Parchetul Tribunalului Bucureşti.

Anchetatorii au făcut percheziţii la spital şi la 22 de adrese din Bucureşti, inclusiv la locuinţele unor medici, unde au găsit importante sume de bani.

Victima se află în comă la Spitalul „Bagdasar-Arseni” din Capitală

O femeie de 67 de ani este în comă la Spitalul „Bagdasar-Arseni” din Bucureşti, unde a fost transportată de urgenţă după ce a căzut pe şine la staţia de metrou „Constantin Brâncoveanu”.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti a fost sesizat, sâmbătă dimineaţă, cu privire la faptul că o femeie a căzut pe şine la staţia de metrou „Constantin Brâncoveanu”.

„La faţa locului s-au deplasat echipaje de intervenţie şi de prim ajutor. Femeia, în vârstă de 67 de ani, a fost scoasă în viaţă de pe şine şi transportată de urgenţă la Spitalul Bagdasar-Arseni. Nu a fost nevoie de descarcerare”, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Bucureşti, Daniel Vasile.

Reprezentanţii spitalului au precizat că bătrâna a suferit, potrivit primelor constatări, un traumatism cranio-cerebral şi este supusă unor investigaţii, inclusiv o tomografie computerizată.

„Este în comă şi sedată, i se fac investigaţii pentru a se vedea exact starea ei de sănătate”, au mai spus medicii.

Anda Adam: „Mă zbat ca și cum aș fi într-o cămașă de forță, la spitalul de nebuni, și aș încerca să mă eliberez”

Extrem de rar se întâmplă ca, după o transformare la “Tecunosc de undeva”, Ozana Barabancea să se ridice de la masa juriului și, cu lacrimi în ochi, să urce pe scenă ca să îmbrățișeze concurentul care a realizat-o. Una dintre aceste rare ocazii se întâmplă în această seară, când Anda Adam se transformă în James Brown.

“Gândește-te că te biciuiește cineva în timpul ăsta și ai o durere fizică.Și că țipi și te doare. Trebuie să obosești după piesa asta (n.n. It’s a Man’s, Man’s World), să te ia amețeala”, i-a recomandat Andrei Aradits, la antrenamente. Amețeala nu a luat-o, din fericire, chiar dacă rolul a fost unul foarte dificil pentru Anda.

“El e un bărbat cu o trăire foarte intensă, într-un stil foarte propriu. Încerc să fiu cât mai aproape de original, să mă zbat, ca și cum aș fi într-o cămașă de forță, la spitalul de nebuni și aș încerca să mă eliberez. Piesa este foarte grea, important e să fie trăită așa cum trebuie, să mă dezlănțui și să fiu un mic vârcolac pe scenă”, a explicatea, înainte de a-și intra în rol.

Cât de bine s-a transformat Anda Adam în James Brown vedeți diseară, de la ora 20.30, la “Te cunosc de undeva”, la Antena 1.