Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat duminică, la Mureş, că partidul are nevoie de lideri, nu de ”şefi puşi cu mâna” şi că până la 1 iunie, când Florin Cîţu a decis să candideze la preşedinţia PNL, partidul era unul stabil.

”Cred că partidul are nevoie de lideri, nu de şefi puşi cu mâna care să conducă prin frică şi care să nu aibă calităţile necesare pentru a fi lideri. Liderii sunt oameni care inspiră, oameni care au direcţia şi care au capacitatea şi de a mobiliza energiiile membrilor PNL pentru atingerea obiectivelor. Un lider trebuie să aibă carismă, să fie empatic, să ştie să comunice, să fie înţeles până şi de omul care are cea mai slabă pregătire în ceea ce spune pentru că PNL este un partid cu adresabilitate largă, nu suntem un partid care vrem să fim un partid de nişă care să reprezinte anumite segmente. Noi trebuie să reprezentăm fiecare cetăţean român”, a declarat Ludovic Orban.

Preşedintele PNL Ludovic Orban a arătat că a preluat conducerea partidului într-o situaţie dificilă, l-a condus la victorii, dar de la 1 iunie, când Florin Cîţu a decis să candideze la preşedinţia PNL, partidul nu mai este unul stabil.

”Am luat partidul într-o situaţie extrem de dificilă şi am condus partidul spre victorii la care nu se aştepta aproape nimeni. Chiar dacă nu am câştigat alegerile parlamentare şi aici vă rog să reflectaţi cu mare atenţie strategia noastră a fost aceea de a provoca alegeri anticipate şi eram pe punctul de a reuşi, când a venit pandemia. Cine putea să anticipeze într-o gândire strategică o asemenea lebădă neagră venită de nicăieri? În alte ţări, partidele care au gestionat în pandemie au pierdut alegerile. Cu toate că am guvernat în pandemie care a fost dublată de criza economică, de secetă, de inundaţii, cu tpate că în campania electorală era vârful pandemiei, am avut incendiul de la Piatra Neamţ şi a mai trebuit să luăm decizii pe care nu ar fi trebuit să le luăm. Nu vreau să vă aduceţi aminte de închiderea pieţeilor, a şcolilor. Cu toate astea, am dus PNL la guvernare, până în 1 iunie când s-a decis cineva să candideze la preşedinţia PNL, partidul era stabil pe o cotă de încredere de aproximativ 25 – 28 la sută o intenţie de vot de 26 – 27 la sută. Mi-e şi frică astăzi să mă uit în sondaje”, a declarat Orban.

Ludovic Orban a mai declarat că actuala criză politică este ”iscată din aproape nimic”.

”În ceea ce priveşte criza în care ne găsim, este o criză iscată din aproape nimic şi nu pot să înţeleg care sunt motivele care stau la baza deciziilor care s-au luat, fără acordul meu, fără să fiu consultat şi mai ales nu înţeleg ce soluţii întrevăd cei care au luat deciziile respective. (…) Nu voi accepta nicio soluţie în care să fie PSD pe spate sau pe faţă. În momentul în care ajungem la mila PSD, în momentul în care lăsăm soarta României pe bunul plac al pesedişitilor, înseamnă că înşelăm aşteptările electoratuluicare a votat cunoi, care aşteaptă ce le-am promis: patru ani de stabilitate politică, de construcţie, de dezvoltare, să creştem veniturile românilor, să creştem calitatea vieţii”, a declarat Orban.

Ministrul Muncii,Violeta Alexandru, a schibat șefii a 9 case de pensii care nu s-au implicat în rezolvarea dosarelor de pensionare restante. 

Violeta Alexandru a schibat nouă șefii de la case de pensi care nu sau implicat la dosarele restante s-au făcut schimbări la casele de pensii din sectoarele 1, 2 şi 3 şi, cel mai probabil, urmează schimbarea conducerii Casei de Pensii Ilfov care are o ”atitudine sfidătoare”. La Alba, Violeta Alexandru a mai prelungit termenul cu o lună, întrucât erau extrem de multe dosare.

”Aproape, foarte aproape de zero restanţe în emiterea primei decizii dosare de pensionare/a celei rezultate din recalculare. Am plecat de la peste 18 000 restanţe. Am auzit toate explicaţiile posibile. Am fost criticată de sindicate pentru că se munceşte mult. Au crezut că renunţ. Nu am renunţat. La o săptămână de la ultimul meu anunţ privind schimbarea directorilor caselor de pensii în care, în pofida insistenţelor, rămăseseră restanţe, s-au rezolvat lucrurile. Nu, nu acept nici 2, nici 3 nici 8 restanţe. Niciuna. Am vrut să le rezolvăm pe toate. Nu se poate să ţinem oamenii să aştepte luni de zile un răspuns de la casele de pensii”, a scris, vineri seară, pe FAcebook, Violeta Alexandru.

Aceasta anunţă că au rămas în continuare probleme la Alba – puţin peste 2500 de dosare restante.

”Am mai spus – noua conducere de la Casa de pensii Alba care a preluat peste 10.000 de dosare restante a tras mult. De aceea, sunt de acord să mai primească încă o lună. Dar vreau zero restanţe şi aici. Conducerea Casei Naţionale ajută cu oameni, la fel casele de pensii din judeţele învecinate. La Alba sunt oameni care aşteaptă răspuns de peste un an. Cum or fi putut să doarmă liniştiţi miniştrii PSD care au condus acest minister, fostul director al casei judeţene? Nu mai contează. Trebuie să rezolvăm”, a mai scris Violeta Alexandru.

Aceasta anunţă că s-au făcut schimbări la casele de pensii din sectoarele 1, 2 şi 3 ale Capitalei.

”Ilfov – 274 dosare şi o atitudine sfidătoare a actualei conduceri – ştiu ce am de făcut, Sectorul 1: 215 (aici am făcut schimbarea, noul termen de rezolvare – 15 noiembrie; Sector 3: 29 – schimbare, Sector 2: 23 dosare (schimbare)”, a anunţat Violeta Alexandru.

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, anunţa în 6 octombrie că a cerut preşedintelui Casei Naţionale de Pensii să schimbe directorii tuturor caselor de la sectoarele din Bucureşti, dar şi pe cei din judeţele Alba, Bihor, Ilfov, Vâlcea, Neamţ, Hunedoara – Petroşani, Giurgiu şi Gorj.

”Toate termenele de înţelegere au expirat”, a transmis Violeta Alexandru, referindu-se la dosarele de pensie restante.

Numirile şefilor din Parchetul general, DNA şi DIICOT îl pun pe preşedintele Klaus Iohannis într-o lumină cît se poate de clară: este omul „Sistemului”, prizonierul acestuia. Altfel nu se explică de ce, în ciuda avizului negativ al CSM, le-a numit pe Gabriela Scutea în fruntea Parchetului General şi pe Giorgiana Hosu în fruntea DIICOT.

Argumentul lui Iohannis este de noaptea minţii: „Avizul CSM mi s-a părut parţial destul de superficial”! Pe ce criterii putea Klaus Iohannis să caracterizeze astfel avizul dat de Secţia de procurori din cadrul CSM? Profesorul de fizică nu are astfel de criterii, deci, probabil, consilierii i-au spus că avizul este „parţial superficial”, deşi, în acel document, în cazul Giorgianei Hosu, CSM argumenta astfel:

„Având în vedere cele mai sus menționate, precum și faptul că dna procuror a ocupat funcții de conducere în cadrul Direcției încă din anul 2007, fiind delegată și numită apoi în funcția de procuror șef adjunct din 2018 și până în prezent, nu a identificat concret ce măsuri trebuie luate pentru remedierea deficiențelor pentru a se putea contura astfel o viziune integrată și adaptată la realitățile și nevoile instituționale, nu a demonstrat capacitate de asumare a responsabilității, de gestionare corespunzătoare a situațiilor de criză, inclusiv pe planul comunicării, Secția pentru procurori va aviza negativ propunerea ministrului Justiției de numire a doamnei procuror Giorgiana Hosu în funcția de procuror-șef al DIICOT”.

În ceea ce o priveşte pe Gabriela Scutea, este de înţeles numirea decisă de Klaus Iohannis, căci procurorul Scutea a fost adjuncta lui Kovesi, una dintre protestatarele de la Bruxelles împotriva modificărilor la legile Justiţiei. Cu alte cuvinte, Gabriela Scutea este unul dintre procurorii care au militat pentru păstrarea „Sistemului” cu toate abuzurile semnalate în ultimul deceniu. Totuşi, ce i s-o fi părut „superficial” lui Iohannis în motivarea avizului negativ dat de CSM în cazul Gabrielei Scutea, în care se spunea:

„Întrebată fiind asupra unor domenii pe care le consideră prioritare, pe lângă cele actuale privind investigarea infracţiunilor de spălare de bani, evaziune fiscală şi contrabandă, doamna procuror a oferit un răspuns general din care rezultă că Ministerul Public trebuie să îşi concentreze eforturile pentru investigarea infracţiunilor de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului şi violenţă în familie. Fără a minimaliza importanţa combaterii fenomenului infracţional în aceste domenii, Secţia remarcă o concentrare a atenţiei pe cauze de o complexitate mică sau cel mult medie, în detrimentul celor complexe şi care produc emoţie publică, precum traficul de persoane, infracţiuni având ca victime minori, lipsire de libertate sau infracţiuni de mare violenţă”.

Dar, deşi Klaus Iohannis spunea de fiecare dată că ar vrea ca Justiţia să fie eliberată de influenţa politicului, iată că acum ignoră avizul profesional dat de CSM în privinţa celor două procuroare, fiind chiar dînsul, ca politician, cel care decide cine va conduce parchetele în următorii ani.

Este, însă, decizia sa? Aici sînt mari semne de întrebare, întărite şi de numirea lui Cătălin Predoiu în funcţia de ministru al Justiţiei, în ciuda faptului că sute de articole din Codurile penale întocmite de acesta au fost declarate neconstituţionale de către CCR. Dar, pentru că Predoiu a declarat că vrea desfiinţarea SIIJ, spaima procurorilor abuzivi, Klaus Iohannis l-a mai nominalizat o dată pentru portofoliul de ministru.

Trăgînd linie, acum putem să vedem care a fost miza reală a înlăturării lui Tudorel Toader din fruntea ministerului Justiţiei: numirea şefilor din principalele Parchete! Ne amintim că Tudorel Toader declanşase această procedură şi erau toate semnele care arătau că oameni precum Kovesi sau Scutea nu vor mai ocupa astfel de funcţii de conducere. Reuşise să treacă, însă, Adina Florea, cea care urma să conducă SIIJ, instituţie ruptă de sub controlul DNA.

Atunci, „Sistemul” s-a speriat şi, iată, prin intermediul lui Klaus Iohannis şi naivitatea lui Liviu Dragnea, care spera să scape astfel de puşcărie, Tudorel Toader a fost trimis acasă şi „Sistemul” îşi vede acum risipită spaima ce-l cuprinsese, derulînd cu o teribilă repeziciunea operaţiunea de refacere in integrum.

Ne amintim cu nostalgie, însă, de momentul în care, în 2014, proaspătul preşedinte al României s-a dus la şedinţa CSM, uimind pe toată lumea cu poziţia sa tranşantă faţă de abuzurile procurorilor, faţă de „Justiţia televizată” şi faţă de „zornăitul cătuşelor” pe micile ecrane. Mai spunea atunci Klaus Iohannis:

„Dintre toate mijloacele prin care se realizează consolidarea sistemului judiciar, promovarea unor judecători și procurori, pe criterii ce țin exclusiv de competență profesională, experiență managerială și integritate, reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente”.

Ce s-a schimbat, oare, de atunci, din moment ce acum, motivările CSM faţă de cei doi procurori numiţi la PÎCCJ şi DIICOT se refereau tocmai la „competența profesională şi experiență managerială” a doamnelor Hosu şi Scutea, argumente pe care Klaus Iohannis le consideră „parţial destul de superficiale”?

Nu cumva problemele personale ale Preşedintelui, cu casele, cu actele falsificate? Nu cumva, între timp, Klaus Iohannis a devenit prizonierul Sistemului, iar acum, pentru a beneficia de sprijinul său în vederea instalării „Guvernului Meu”, a demarării procedurilor pentru alegeri anticipate în vederea instalării „Parlamentului Meu”, a bătut palma pentru a repune pe picioare „Sistemul Vostru”?

Aşa cum arată şi poza din deschidere, se pare că s-a dat semnalul că „Am cîştigat noi, „ĂŞTIA”! Adică, cine?

Un manager din România câştigă de 10 ori mai mult decât un subaltern, în timp ce în Germania, diferenţa e de 1 la 3, salariul unui șef din țara noastră ajungând chiar și la 15.000 de euro, potrivit unor date centralizate de o firmă de HR.

„Un manager câştigă, să spunem, nu ştiu, 20.000 RON brutul, iar subalternul câştigă 15.000 RON brutul, cel senior. Dacă ne referim acum la diferenţa dintre ceea ce înseamnă un entry-level şi salariul unui director de top, diferenţa este în continuare de 1 la 10. Se păstrează în continuare printre ţările care au o diferenţă cea mai mare între salariile, să spunem, muncitorilor şi salariile directorilor”, a declarat Alina Popescu, talent information solution leader, în cadrul companiei de HR Mercer.
În Germania, Danemarca şi Elveţia, un manager câştigă de trei ori mai mult decât un angajat.

„Salariile pe care le oferim pe piaţa din România pentru manageri şi costul vieţii, mă refer aici la cât trebuie să plăteşti pentru chirie sau pentru un apartament, te ajută să ai mai mulţi bani, să-ţi rămână mult mai mulţi bani şi să ai de asemenea un trai decent. Pentru că Bucureştiul, ca şi oraş, este destul de bine dezvoltat şi deja aliniat cu capitalele din Europa Centrală”, mai spune Alina Popescu.

Motivul pentru care managerii sunt mai bine plătiţi în România este acela că a existat deficit de şefi când au intrat multinaţionalele în România, la sfârşitul anilor ’90. Companiile au dat bani mai mulţi ca să aibă oameni la conducere, iar asta le costă şi acum. Aşa am ajuns la diferenţe colosale între cel mai bine plătiţi şi cel mai prost plătiţi angajaţi.
„România este una din ţările din top în ceea ce priveşte diferenţa dintre salariul unui manager şi un subaltern, să spunem care doar ce-a pătruns în organizaţie. Pentru că dacă ne referim acum la un specialist senior, diferenţa nu mai este atât de mare. Ceea ce-am constatat noi din ultimele analize salariale este că salariul specialiştilor care au experienţă în organizaţie, este din ce în ce mai aproape de ceea ce se oferă pentru manageri pe piaţa din România, mai ales dacă vorbim de poziţii tehnice”, explică sursa citată.

Un manager de top dintr-o companie din România câştigă între 5.000 şi 15.000 de euro net pe lună.

Doi șefi din Poliția Română au fost prinși băuți la volan, vineri seară, în București, în urma unei razii a Brigăzii Rutiere. Cei doi polițiști prinși băuți la volan sunt șeful Poliției Sectorului 4 și un chestor de la Direcția de Cazier Judiciar din IGPR, conform unor surse autorizate din Poliție, citate de Mediafax.

În ceea ce îi privește pe ofițerii poliția română, ministrul de Interne, Carmen Dan, a ținut să-i felicite pe ofițerii care i-au prins pe șefii lor băuți la volan și au aplicat legea. Carmen Dan a explicat că polițiștii de la Rutieră nu au o problemă cu oamenii politici, asta după ce în PSD se vorbea pe acest subiect, ca urmare a faptului că polițiștii de la Rutieră i-au suspendat carnetul senatorului Claudiu Manda, chiar a doua zi după nunta cu Lia Olguța Vasilescu.

”S-a tot vehiculat în spațiul public că poliția rutieră are o problemă cu oamenii politici.

Sistemul reacționează chiar și atunci când vorbim despre oamenii din sistem. Că au acționat ca urmare a unei informații sau nu? Păi eu vă întreb: ce să facă polițistul să se întoarcă cu spatele și să nu dea curs informației? Eu îi felicit pentru acțiunea lor.

Dezaprob total acest gen de comportament și sunt prima care îi felicită pe polițiștii care au acționat în acest caz.”, a spus Carmen Dan.

Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, anunţă, într-un interviu pentru News.ro, că o va demite pe directoarea adjunctă de la Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Botoşani, care stă toată ziua pe Facebook şi postează bancuri, în loc să se ocupe de vaccinarea copiilor.
Întrebat dacă prin demiterea şefilor direcţiilor de sănătate publică din cinci judeţe a fost rezolvată problema vaccinării, ministrul a spus că sunt unele direcţii de sănătate pline de oameni care nu îşi fac treaba.
„O altă demitere va fi aceea a directoarei adjuncte a Direcţiei de Sănătate Publică Botoşani (Laura Acatrinei – n.r.), care în timpul serviciului, în loc să facă promovarea vaccinării, stă pe Facebook şi postează bancuri. Dar asta ţine de conştiinţa fiecăruia dintre noi”, a declarat Florian Bodog.

Noi, cei 500 de membri ai Inițiativei România, platformă civică născută din mișcările de stradă după tragedia din Colectiv, am sperat că veți demonstra că l-ați și înțeles și că acționați în consecință. Preferați în continuare ipocrizia și minciuna, însă.

Corupția are nume și prenume. Și fiecare dintre aceste nume a contribuit în mod direct la sărăcia românilor, promovarea incompetenței și hoției și, în cele din urmă, moral, la uciderea a peste 50 de tineri.

Pentru că ați continuat să fiți surzi și orbi la cererile legitime ale românilor, Inițiativa România vă pune la dispoziție o hartă a corupției la nivelul țării: numele fiecărui deputat, fiecărui senator, fiecărui președinte de Consiliu Județean, fiecărui primar de municipiu reședință de județ suspectat de sau implicat în comiterea de infracțiuni (în baza dosarelor penale deschise de DNA sau PICCJ).

Inițiativa România vă cere:

Excluderea din partidele dumneavoastră a tuturor politicienilor inculpați, trimiși în judecată, condamnați nedefinitiv sau definitiv pentru fapte penale grave, în special de corupție și conexe;

Angajamentul public că niciunul dintre aceste nume nu se va mai regăsi pe listele partidelor dumneavoastră la alegeri;

Demisia imediată a acestor persoane din funcțiile publice pe care le ocupă.

Îi invităm pe toți cei care ne susțin, membri și viitori membri, să ne aducă la cunoștință dacă am scăpat vreun nume și să completeze harta corupției politice în întreaga țară, până la nivel de consilii.

Îi rugăm pe români să nu mai voteze niciunul din partidele care vor continua să susțină în funcții publice fie și doar un nume din această listă. Îi invităm pe români să ni se alăture în inițiativa noastră de a curăța clasa politică, prin susținerea unor oameni competenți și integri care să își asume un serviciu public în beneficiul cetățenilor.

Lista Inițiativei România cuprinde un număr de 128 de nume de politicieni de la vârful statului și partidelor care au fost inculpați: 57 de deputați sau eurodeputați, 26 de senatori, 28 de președinți sau vicepreședinți de consilii județene și 17 primari ai municipiilor reședință de județ.

Lista a fost realizată pe baza informațiilor publice din presă și de pe site-ul DNA.”, se arată în scrisoarea adresată şefilor de partide politice.

„Azi am luat hotărârile. Pentru nord l-am ales pe Ionel Arsene, pentru nord-vest pe Radu Moldovan, la centru va fi Mircea Duşa, Oltenia va fi reprezentată de Paul Stănescu, la sud-Muntenia, Nicolae Bădălău, sud-est Felix Stroe. Pentru diaspora l-am ales pe Anghel Tudor”, a spus Dragnea într-o conferinţă de presă.

PSD-iştii şi-au ales şi preşedintţii de comisii. La etică şi integritate a fost instalat Florin Iordache, iar cea la control financiar intern, Mircea Dobre.

Dragnea a lansat şi un avertisment la adresa colegilor săi. „Trebuie să schimbăm modul de a face politică. Organizaţiile PSD trebuie să facă întâlniri dese. La cel mult două săptămâni”, e ordinul noului şef al PSD.

Joe Biden, precum şi o serie de şefi de stat au fost martori la ceremonie

Ceremonia de învestire a lui Petro Poroşenko ca al cincilea preşedinte al Ucrainei independente a avut loc sâmbătă dimineaţă, în Parlament, la Kiev, în prezenţa a numeroşi şefi de stat, relatează AFP.

Preşedintele Parlamentului Oleksandr Turcinov, care a asigurat preşedinţia interimară, a deschis şedinţa către ora 7.00 GMT (10.00, ora României), prezentând invitaţii, potrivit unor imagini transmise în direct la televiziune. El i-a citat pe primii trei preşedinţi ucraineni, omiţându-l pe Viktor Ianukovici, destituit la sfârşitul lui februarie.

Poroşenko, purtând un costum închis la culoare, a pătruns, după aceea, în Parlament şi a urcat scara care duce către sala de dezbateri. Jurîmântul l-a depus cu mâna pe biblie.

Au fost prezenţi vicepreşedintele american Joe Biden, preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy şi numeroşi şefi de stat şi de guverne din Europa de Est, aflate odinioară sub dominaţia sovietică, inclusiv preşedintele polonez Bronislaw Komorowski şi preşedinta lituaniană Dalia Grybauskaite.

Poroşenko, un miliardar prooccidental, în vârstă de 48 de ani, a fost ales din primul tur, pe 25 mai, cu 54,7% din voturile exprimate. El este succesorul lui Viktor Ianukovici, destituit la sfârşitul lui februarie în urma unei băi de sânge în Piaţa Maidan, la Kiev, după ce a fugit în Rusia, în urma a trei luni de contestare proeuropeană.

El a devansat-o pe Iulia Timoşenko (12,8%), un fost premier, prezentă sâmbătă la învestire, purtând faimoasa sa coafură care a făcut-o celebră în timpul „revoluţiei portocalii” din 2004.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko s-a angajat sâmbătă, în discursul de învestire susţinut în Parlament, să menţină unitatea ţării, a cărei parte de est este devastată de o insurecţie separatistă prorusă, relatează AFP.

Poroşenko, adresându-se locuitorilor regiunii industriale Donbas, aflate în mare parte sub controlul rebelilor şi unde intenţionează să efectueze în curând o vizită, le-a promis să efectueze o descentralizare a puterii şi să garanteze utilizarea liberă a limbii ruse.

Noul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko a declarat că va refuza orice „compromis” cu Rusia în privinţa orientării europene a ţării sale şi asupra apartenenţei Crimeei la Ucraina. „Crimeea a fost şi va rămâne ucraineană”, a declarat el, provocând aplauze în Parlament, unde se află numeroşi şefi de stat. „I-am spus în mod clar acest lucru liderului rus în Normandia”, a adăugat el.

Petro Poroşenko, politician ucrainean şi om de afaceri, s-a născut la 26 septembrie 1965, în oraşul Bolgrad, regiunea Odesa. Fondator al Partidului Regiunilor, formaţiunea politică din spatele fostului preşedinte Viktor Ianukovici, Poroşenko a fost ministru de Externe în guvernul Timoşenko dar şi ministru al Economiei în guvernul Ianukovici. A avut un rol-cheie în revoluţia protocalie din 2004.

Îmbogăţit în anii 1990 pe ruinele Uniunii Sovietice, Poroşenko a susţinut făţiş contestarea proeuropeană de la Kiev ce a condus la îndepărtarea de la putere a fostului preşedinte Viktor Ianukovici.

Firma lui, Roshen, domină piaţa dulciurilor din Ucraina ceea ce i-a adus supranumele de „miliardarul ciocolatei”.

Conform Forbes, Poroşenko are participaţii în agricultură, construcţii navale şi de automobile, dar şi în domeniul mass-media, fiind unul dintre cei mai bogaţi ucraineni. Averea lui este estimată la circa 1,6 miliarde de dolari. Petro Poroşenko are afaceri şi în Republica Moldova, în special în regiunea transnistreană. Se zvoneşte că ar fi proprietarul centrului comercial Gemeni, din centrul Chişinăului şi s-a dovedit că vorbeşte limba română. Celor care îl vor alege le promite că va respecta dorinţa de libertate lansată în Piaţa Independenţei din Kiev.