ALDE: „Președintele României reconsideră ce spunea despre coronavirus: nu mai e doar o simplă răceală, e o boală atipică, gravă!, Mai exact, dacă în urmă cu câteva săptămâni, pe 27 februarie, președintele Iohannis considera că nu avem „niciun motiv real de panică” și că acest virus provoacă în marea majoritate a cazurilor doar simptome «ca în orice răceală», lucrurile s-au schimbat astăzi“, susține formațiunea politică într-o postare făcută pe pagina de FB.

În textul postat în această după-amiază se mai precizează:

„În intervenţia preşedintelui Iohannis de azi, susţinută la începutul videoconferinţei cu Prim-ministrul României, ministrul Afacerilor Interne, prefecţii şi şefii instituţiilor publice deconcentrate pe tema gestionării epidemiei COVID-19, acesta a făcut o declarație complet diferită: „Această boală este una foarte atipică şi vă spun din capul locului că avem, noi, în România, după statistici, astăzi mai puţin de 300 de cazuri confirmate. Însă vom avea mai multe cazuri. Acest lucru este clar, ne spun experţii că boala se va extinde în continuare”.

Deci, răceala nu mai e răceală, ci e o situație gravă.

Când noi spuneam că situația este una gravă, că președintele și guvernul trebuie să ia măsuri urgente pentru a ne pregăti pentru această criză generată de coronavirus, Klaus Iohannis încerca să ne spună că e o gripă obișnuită și că ține lucrurile sub control. Azi, după ce Angela Merkel a spus că Germania se confruntă cu cea mai mare provocare de după al Doilea Război Mondial, brusc s-a trezit la realitate și Klaus Iohannis.

Avem nevoie ca toți oficialii statului român să trateze situația actuală cu deplină responsabilitate!

Ce spunea Klaus Iohannis pe 27 februarie: 

https://www.facebook.com/klausiohannis

Ce spune Klaus Iohannis azi, pe 19 martie:

„Nu ați inteles nimic despre acest popor, nu ați înțeles nimic despre ceea ce înseamnă democrația! . Este unul dintre gândurile exprimate ieri, de judecătoarea Mădălina Afrăsinie, președinta Secției a VI-a civile a Tribunalului București despre Klaus Iohannis. Magistratul a scris pe Facebook o postare, intitulată Gândurile unui român…, la puțin timp după anunțul președintelui României că îl propune premier tot pe Ludovic Orban.

Un judecator i-a dat cu tifla lui Iohannis este cunoscută pentru opiniile sale, constată „că la 30 de ani de la Revoluție, dictatura s-a reinstaurat în Romania, în mod “democratic”. “Să vă fie rușine!”.

Gândurile unui român…

Nominalizarea aceluiasi premier, arată că, pentru domnul Iohanis, Constituția reprezintă o carte scrisă intr-o limbă necunoscută dânsului!

Constat că, după 30 de ani, unii tanjesc după dictatură si asta arată că cei care au murit în ’89, au murit degeaba!

Dispreț total! Nu ati inteles nimic despre acest popor, nu ați înțeles nimic despre ceea ce inseamnă democratia!

Să vă fie rușine!
Dacă aș putea, v-as suspenda…ieri!

Români, „bucurati-vă”!
Dictatura s-a reinstaurat în mod…”democratic”!

Klaus Iohannis vorbește despre demisia lui Orban. Întrebat dacă premierul Ludovic Orban ar trebui să demisioneze pentru a grăbi organizarea alegerilor anticipate, președintele României a declarat că decizia va fi luată în funcție de votul din Parlament, acolo unde PSD a amenințat că va depune o moțiune de cenzură, după ce Guvernul a decis să își angajeze răspundere parlamentară pe alegerea primarilor în două tururi.

”Se desfășoară o sesiune și aștept cu mare interes să văd ce decide Parlamentul”, a spus Klaus Iohannis.

De asemenea, întrebat despre refuzul lui Ludovic Orban de a-și da demisia, Iohannis a afirmat că întotdeauna există un plan B. Șeful statului a adăugat că și data viitoare tot pe Orban îl va propune pentru funcția de premier, însă așteaptă „cu interes” o decizie a Parlamentului.

Secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, a susţinut, luni, că s-a discutat în cadrul şedinţei CEX despre participarea lui Liviu Dragnea la petrecerile SRI, precizând că este mulţumit de răspunsul pe care l-a primit.

Întrebat ce explicaţii a dat liderul PSD în şedina CEX despre participările la petrecerile SRI, Ştefănescu a răspuns: „Am discutat chestia asta în interior şi vă spun că sunt mulţumit de răspunsul pe care l-am primit. În orice caz, se va duce la Comisia de control al SRI. Acolo o să spună lucruri mai importante. Cred că va trebui să discutăm în spaţiul public şi despre modul în care a fost vânat partidul nostru, despre modul în care s-au făcut listele negre, despre faptul că am avut în interiorul partidului oameni care, într-adevăr, au participat la astfel de reuniuni şi tot mai des este pomenit şi în CEX a fost pomenit fostul nostru coleg, Victor Ponta”.

Acesta a precizat că are un singur regret după şedinţa CEX, şi anume că procedura de vot pe regiuni nu le va permite unor colegi de-ai săi să-şi depună candidatura şi să fie aleşi.

„Nu ştiu dacă oameni ca Şerban Nicolae sau Liviu Pleşoianu vor putea să-şi depună candidatura şi vor putea fi aleşi, dar eu sunt convins că aceşti colegi ai noştri care au fost foarte vocali în ultmii ani de zile vor fi la fel de vocali ca şi mine şi vor spune lucrurilor pe nume şi o funcţie sau nu nu-i va da înapoi în tot acest demers”, a adăugat Codrin Ştefănescu.

Întrebat dacă va candida la o funcţie, secretarul general adjunct al PSD a spus că până joi, când se vor depune candidaturile, are timp fiecare să se gândească la ce va face.

„Mie mi-a plăcut foarte mult discursul lui Liviu Dragnea în interiorul CEX-ului şi mi-a plăcut foarte mult pentru că de aici înţelegem cu toţii că mergem mai departe pe traseul pentru care am fost votaţi, de fapt, în 2016, adică bătălia noastră cu Statul Paralel va continua, vom continua să schimbăm legile de care am vorbit, vom continua în sensul ăsta fără să dăm un pas înapoi. Lucrurile astea sunt foarte în regulă, că toţi colegii susţin inclusiv pe Ministrul Justiţiei pentru poziţia pe care a avut-o. Vă repet, aşteptăm decizia pe care o s-o ia preşedintele României, după aia o să venim cu comentarii. Avem adversari în afara partidului, sumedenie de mulţi şi este obligatoriu pentru noi să intrăm uniţi în Congres şi să ieşim uniţi din Congres, indiferent cine va fi ales în această comeptiţie”, a susţinut Codrin Ştefănescu.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, şi-a exprimat speranţa că Valentin Popa, ministru propus al Educaţiei, va fi un exemplu bun prin ceea ce va realiza atât pentru elevi, cât şi pentru cadrele didactice.

„Eu sper să fie un exemplu bun prin ceea ce va face ca ministru al Educaţiei dacă mâine va obţine votul întregul Cabinet”, a declarat Dragnea, la Palatul Parlamentului, la finalul reuniunii grupurilor parlamentare PSD şi ALDE.

Întrebat cum comentează greşelile gramaticale făcute de Popa semnalate în presă, Dragnea a spus: „Eu am văzut tot în presă o susţinere din partea a 45 de rectori din România, am înţeles 45 din 48. Pentru mine asta este foarte important. Am văzut această declaraţie de susţinere şi chiar câteva intervenţii ale unor oameni care lucrează la vârful Educaţiei româneşti şi care au încredere în această propunere şi atunci de ce să nu ţinem cont şi de părerea lor?”.

Potrivit liderului PSD, „în Comitetul Executiv Naţional se votează”, dincolo de discuţiile din şedinţă, iar Valentin Popa a fost validat de acest for de conducere al partidului.

Întrebat dacă are emoţii în ceea ce priveşte votul de învestire a noului Guvern, liderul PSD a precizat ironic că „tot timpul este emoţionat”. „Tot timpul sunt emoţionat. Tot timpul, când colegi merg la audieri, am foarte mari emoţii şi atunci aşteptăm cu înfrigurare să se termine audierile de mâine şi bineînţeles votul”, a adăugat Liviu Dragnea.

Sociologul Vasile Dâncu, fost ministru al Dezvoltării în Guvernul Cioloş, spune că promovarea unei femeii într-o funcţie importantă este un semn de modernitate. Aflat la evenimentul de lansare a unei cărţi semnate de fostul ministru al Justiţiei Robert Cazanciuc, Vasile Dâncu nu a vrut să se refere în mod particular la Viorica Dăncilă.

” A vorbi despre femei în politică este o dovadă de modernitate a unui sistem politic. Ţările nordice, ţările unde există cea ma mare încredere în sistemul social, sistemul politic au o mare încredere în femei şi în justiţie. Acolo administraţia este populată de femei. Eu cred că femeile sunt potrivite pentru politică din mai multe perspective. În primul rând, pentru că sunt mai puţin conflictuale, nu duc războaie ca bărbaţii, războaie continue. Pe de altă parte, sunt implicate în societate în două funcţii fundamentale, cea de educaţie şi cea de ocrotire a societăţii. Ori, astea sunt două politici importante publice pe care ar trebui să le facă politica la noi. (…) Nu trebuie să se impună cu muşchii într-un cabinet, deşi şi femeile au muşchi. Trebuie să se impună prin forţa inteligenţei, a argumentelor, prin respectul funcţiei în sine”, a declarat Vasile Dâncu.

Jandarmi care lovesc cu sete, femei cu fața plină de sânge și gaze lacrimogene folosite împotriva oamenilor care voiau să voteze. Este imaginea pe care Spania a arătat-o lumii în ziua referendumului pentru independența Cataloniei. Guvernul de la Madrid a obținut, prin acțiunea sa în forță, un efect contrar celui dorit: catalanii par mai determinați ca niciodată să obțină independență.

Internetul este plin de imagini cu violențele din Spania.

„Au intrat în școli publice, săli de sport, iar oamenii ridicau mâinile ca semn de predare. Au dat cu gaze lacrimogene și asta este imaginea pe care Spania a arătat-o lumii. Poate acum 40 de ani, acele imagini puteau fi cumva ascunse. Dar nu în era internetului. Acele imagini portetrizează statul spaniol ca pe unul autoritar. Spania pare mai degrabă Turcia”, a declarat, pentru Libertatea, jurnalistul catalan Marc Gafarot.

Nimeni nu crede că ideea de a avea o Catalonie independentă va dispărea după violențele de duminică. Dimpotrivă. Răspunsul violent și disproporționat al al guvernului de la Madrid i-a convins pe mulți nehotărâți că regiunii i-ar fi mai bine singură.

„Guvernul spaniol a făcut abuz de putere și a început să piardă Catalonia. Mulți care nu erau în favoarea independenței, acum sunt. Guvernul spaniol a demonstrat o abilitate absurdă de a pierde regiunea catalană. Săptămâna aceasta guvernul va face un pas spre autonomie totală, adică independență”, a mai spus Marc Gafarot.

Doar 42% din populația cu drept de vot din Catalonia a vrut sau a putut să meargă la urne. Au fost 2.262.424 de voturi. 90% dintre acestea au fost în favoarea independenței.

Catalonia pregătește o declarație de independență

După anunțarea rezultatelor, premierul Mariano Rajoy a decretat că ,,referendumul nu a avut loc”.  O tentativă de a minimaliza importanța unei crize care se află de-abia la început. De cealaltă parte, liderul catalan Carles Puigdemont insistă că, săptămâna aceasta, va proclama independența Cataloniei, în baza votului dat la 1 octombrie.

,,Sunt convins că doresc o federalizare, nu o independență reală. Asemenea forme de plebiscit sunt elemente folosite în strategia de consolidare a sentimentului identitar la nivelul regiunii catalane”, a spus, pentru Libertatea, analistul de politică externă Ștefan Popescu. ,,Scopul final este revizuirea Constituției din 1978”.

Tăcerea Uniunii Europene

Astăzi, la amiază, a venit și prima poziție a Comisiei Europene, care a condamnat timid violența și a subliniat că referendumul din Catalonia a fost ilegal.

„Potrivit Constituției spaniole, votul de ieri, din Catalonia, nu a fost legal (…) Este o problemă internă a Spaniei care trebuie rezolvată în conformitate cu ordinea constituțională a Spaniei (…) Violența nu poate fi niciodată un intrument politic”

Uniunea Europeană și mulți dintre liderii ei au tăcut la început după referendumul din Catalonia. Voci răzlețe, precum cea a premierului belgian, au spus că violența nu este soluția, dar nu au criticat guvernul lui Mariano Rajoy. Un premier despre care Angela Merkel spunea cândva, metaforic, că are piele groasă ca de elefant.

Cum ar fi reacționat Uniunea Europeană dacă jandarmii răneau 800 de persoane în Ungaria și Polonia?

,,Foarte multre țări sunt treversate de separatism. Nimeni nu are interes pentru o fărămițare în Europa. Mai ales Spania, care este asociată la noua arhitectură europeană. Spania va avea un rol important în organizarea Europei post-Brexit. Va fi o susținere a guvernului Rajoy, dar o condamnare a violenței. Interesul mare al UE va prima”, ne-a declarat Ștefan Popescu.

În timp ce caută un răspuns la criza din Spania, Uniunea Europeană pare să-și facă toate calculele în funcție de o singură întrebare: cineva va urma, după Catalonia?

PNL așteaptă momentul potrivit pentru a puterea prelua Puterea și da jos Guvernul Tudose, susținut de PSD-ALDE. O moțiune de cenzură stă în așteptare în sertarele PNL-ului. Analistul politic Bogdan Chirieac vede cu ochi critici mesajele care vin de la partidul lui Ludovic Orban. 
”În momentul apropiat nu va trece nicio moțiune de cenzură. O moțiune de cenzură nu poate fi favorizată decât de o eventuală ruptură economică în România, o incapacitate de a mai plăti salariile aberante ale bugetarilor, mărite fără bază reală, incapacitatea de a plăti pensiile, incapacitatea de plăti mormanul de pensii speciale. Abia atunci poate interveni o moțiune de cenzură cu șanse. Poate că PNL-ul ar trebui să aștepte și asta am înțeles că ar face dl Orban. Pe de altă parte, întreb: La ce-i trebuie domnului Orban Puterea? Dânsul poate aplauda cătușele și de pe margine, din Opoziție, nu trebuie neapărat să facă asta de la Putere.” a declarat Bogdan Chirieac la Antena 3. 
Analistul politic a adăugat: ”Vedeți PNL-ul lui Orban cum era PNL-ul lui Crin Antonescu, ca un demers formidabil către democrație, către respectarea drepturilor omului, către justiția independentă, către combatere reală a corupției, vedeți partidul care a făcut Unirea României acum 99 de ani? Nu, eu văd un fel de inși jenați, care apar în spațiul public și spun că justiția să-și facă datoria. La ce le mai trebuie Puterea? Sunt bine așa cum sunt acum.”

Bogdan Chirieac a subliniat că Ludovic Orban a spus, după ce a fost chemat la DNA, ”jos labele de pe procurori”.

Deputatul PSD de Ilfov, Ninel Peia, îşi prezintă punctul de vedere legat de sforile şi jocurile politice în care România ar putea fi trasă. Iată opinia lui:

„Ştim deja că inamicul cel mai de temut al SUA ar putea fi numai o alianţă politico-economico-militară între Germania şi Rusia, între capitalul şi tehnologiile germane şi resursele şi diponibilitatea părţii ruse. Nu o spun eu, ci nenumăraţi analişti, americani sau occidentali.

Deci SUA încearcă din răsputeri să ţină separate aceste două entităţi. Priviţi la Angela Merkel. Domnia sa face un dans sublim şi de mare echilibru adoptând poziţii proamericane ori de câte ori este nevoie, fapt care îi atrage destule critici din interiorul ţării. La care nu apleacă urechea, pentru că, în fapt, şi cancelarul german este convins că viitorul Germaniei este strâns legat de Rusia. Iar adevăraţii paşi, din spatele baletului proamerican indică acest lucru fără tăgadă.

În primul rând, Germania este într-o bună măsură dependentă de piaţa de desfacere rusească. Apoi, evident, gazul rusesc pune în mişcare performanta economie germană. Resursele ruseşti sunt un magnet pentru maşina economică germană, dar să nu uităm de miliardele oligarhilor ruşi care se investesc anual în Germania. Atragerea acestui capital este vital pentru menţinerea tehnologiilor germane la cel mai înalt nivel posibil, de departe cel mai înalt din toată Europa. Dar,  problema se extinde: motorul Uniunii Europene este Germania. Alianţa sa cu Franţa, ca un fel de nucleu politic al UE nu face decât să evidenţieze puterea Germaniei în Occident şi mai ales faptul că deciziilor sale nu se poate împotrivi nimeni. Nimeni din UE.

Cu Occidentul practic îngenuncheat, Germania îşi joacă fără teamă cartea rusă.

Am mai putea ilustra spusele noastre cu faptul că multe dintre companiile ruseşti mai la faţadă, sau mai la adăpost, au în conducere personalităţi germane de prim rang. Este deja cunoscută şi arhicunoscută poziţia lui Gerhardt Schroeder în cadrul Gazprom, deci nu vom mai insista.

Însă, este de obligaţia nostră să tragem un semnal de alarmă foarte serios: arestarea liderului proeuropean Filat este primul pas antiromânesc din înţelegerea ruso-germană şi indică interesul Moscovei în păstrarea Moldovei în spaţiul ei de influenţă şi, probabil, infiltrarea politică a României. Care se va face dur, folosind soluţii radicale.

În atare condiţii, România nu se poate baza pe sprijinul Germaniei, nici invocând strategii geopolitice foarte raţionale şi pertinente. Prietenia germano-rusă nu include sub nici o formă România, şansa ei europeană sau interesele ei legitime. Pe scurt, ne vor vinde ca la piaţă.

Norocul României stă în parteneriatul strategic cu Statele Unite, singura protecţie sau alianţă ce susţine independenţa economică şi politică a ţării noastre. Îndârjirea nostră pentru această cauză va convinge Washingtonul că putem juca o carte importantă în zonă.

Revenind la prietenia germano-rusă, din moment ce aceasta nu este o politică de stat asumată, România ar putea să înceapă o acţiune de epurare a vectorilor ce se supun acestei directive de împrietenire.  Aceşti vectori de influenţă, prezenţi şi în societatea civilă, dar şi în structurile statale, nu vor beneficia de sprijinul direct al Bonn-ului sau al Moscovei, deci am putea relativ uşor încerca marginalizarea şi demascarea lor ca persoane ce lucrează în detrimentul intereselor Uniunii Europene şi a valorilor democratice unanim asumate. Dacă o astfel de iniţiativă s-ar fi născut mai devreme, probabil că mascarada cu Vlad Filat nu ar mai avut loc. Şi nici partidele pro-ruse n-ar fi ricanat cu atâta ferocitate. Şi aşa ne-am fi ajutat fraţii de peste Prut care acum sunt din nou pe drumul către dependenţa de Kremlin.

Acţiunea pe care o propun mai sus ar mai avea un mare avantaj: ne-ar aşeza printre aliaţii de mare încredere ai Washingtonului într-o zonă care oricând poate deveni un adevărat Vulcan”, scrie Peia.

Primul sondaj de opinie în care Ponta „concurează” cu Iohannis în turul II al prezidenţialelor

Conform unui sondaj de opinie Avangarde, prezentat în cadrul emisiunii „Punctul de întâlnire”, la Antena 3, în cadrul unei confruntări electorale în cel de-al doilea scrutin al alegerilor prezidenţiale ce vor avea loc în toamnă, premierul Victor Ponta s-ar impune, cu 56% din preferinţele electoratului, în faţa lui Klaus Iohannis, care ar obţine numai 44% din voturi.

Sondajul a fost efectuat în 30-31 mai 2014, pe un eşantion reprezentativ.