Ilie Bolojan susține că pensiile și salariile ar trebui indexate în 2027, după ce inflația a redus puterea de cumpărare a populației. Premierul demis afirmă că majorările trebuie susținute prin reducerea cheltuielilor publice, restructurarea instituțiilor și diminuarea numărului de angajați la stat, fără introducerea unor noi taxe.

Planul lui Bolojan pentru 2027, după căderea Guvernului: ce se întâmplă cu pensiile, salariile și bugetarii 
Întrebat dacă viitorul Guvern va putea majora pensiile și salariile în 2027, Ilie Bolojan a afirmat că menținerea actualelor restricții va deveni dificilă. Premierul interimar consideră că veniturile ar trebui ajustate pentru a compensa pierderile provocate de inflație, însă nu a avansat un procent pentru eventualele majorări.

„Va fi dificil, dacă nu are o lege a salarizării unitare, să mai țină plafonate atât pensiile, cât și salariile. Pentru că, din punctul meu de vedere, pensiile și salariile ar trebui indexate. Cu ce procent, mi-e greu să vă spun”, a declarat Bolojan.

Liderul PNL susține că o eventuală creștere a veniturilor trebuie să fie însoțită de măsuri care să reducă presiunea asupra bugetului de stat. În opinia sa, viitorul Executiv va trebui să identifice economii înainte de a putea aloca fonduri suplimentare pentru indexare.

„Trebuie să discutăm din nou foarte deschis. Ca să ai spațiu de indexare, deci de creștere, trebuie să lucrezi la bază”, a explicat
acesta.



Bolojan vrea creșterea vârstei de pensionare pentru anumite categorii

Premierul interimar a readus în discuție și pensionările la vârste mult mai mici decât cea standard, în special în cazul persoanelor care se retrag din activitate la 48-50 de ani. Bolojan consideră că actualul sistem nu mai poate susține aceste situații și susține că vârsta de pensionare ar trebui majorată pentru categoriile vizate.

„La pensionari nu este cazul, pentru că vom avea același număr de pensionari. Dar, așa cum v-am spus, acolo unde avem pensionari la 48-50 de ani, nu ne mai putem permite acest lucru. Trebuie să creștem vârsta de pensionare în aceste zone”, a declarat premierul interimar.

Acesta consideră că modificările ar putea contribui la reducerea presiunii asupra sistemului public de pensii, în condițiile în care Guvernul va trebui să asigure resurse pentru indexarea veniturilor.

Bugetarii ar putea fi mai puțini, dar ar putea primi salarii mai mari

În ceea ce privește administrația publică, Ilie Bolojan susține că instituțiile cu personal supradimensionat trebuie restructurate. Premierul interimar propune reducerea numărului de angajați acolo unde activitatea poate fi desfășurată de mai puține persoane, iar economiile obținute ar putea fi folosite pentru creșterea salariilor celor care rămân în sistem.

„În ceea ce privește salarizarea în sectorul public, am mai spus: decât să ai trei angajați într-o anumită zonă, care sunt plătiți mediu, dar din care doar doi lucrează sau doi ar fi suficienți să rezolve acele probleme, mai bine reduci personalul, le mărești la cei care rămân în sectorul public anvelopa de salarii, ca să fie mulțumiți, să aibă salarii mai bune. Iar celălalt se duce în sectorul privat”, a declarat Bolojan.

Liderul liberal consideră că reducerea personalului ar trebui să vizeze în special instituțiile centrale în care există mai mulți angajați decât este necesar pentru desfășurarea activității. Acesta susține că reforma administrației trebuie să includă și desființarea unor structuri care nu își mai justifică existența.

„Cea mai mare eroare este să constați că ai zone în care ai personal supradimensionat și să nu faci reformă administrativă, să nu reduci personalul din instituțiile centrale unde se poate reduce sau, pur și simplu, să desființezi instituții acolo unde este cazul, pentru că nu își justifică activitatea”, a afirmat acesta.

Bolojan cere reducerea cheltuielilor statului, nu introducerea unor noi taxe

Premierul interimar consideră că viitorul Guvern trebuie să renunțe la noi majorări fiscale și să se concentreze pe diminuarea cheltuielilor publice. Bolojan susține că măsurile fiscale adoptate până acum au fost necesare pentru reducerea deficitului bugetar, însă următoarea etapă a consolidării trebuie să vizeze în principal aparatul de stat.

„Orice echilibrare a deficitelor trebuie făcută anul viitor pe scăderea cheltuielilor statului, nu pe noi taxe. N-am avut ce să facem prima dată, a trebuit să reașezăm taxele, dar nu avem nicio scuză să nu reducem cheltuielile”, a declarat Bolojan.

Liderul PNL a amintit că fostul său Cabinet a adoptat o lege privind reforma administrației, însă aplicarea acesteia nu a mai fost posibilă după înlăturarea Guvernului.

„Am dat o lege care înseamnă reforme în administrație, dar pe care n-am mai apucat să o facem, pentru că Guvernul a fost demolat”, a spus Bolojan.

Acesta consideră că reducerea cheltuielilor publice ar putea crea condițiile necesare pentru indexarea pensiilor și salariilor, fără ca statul să fie nevoit să introducă noi impozite sau taxe.

Bolojan consideră că 2027 ar trebui să fie anul relansării economice
Ilie Bolojan susține că anul 2027 ar trebui să marcheze o schimbare față de perioada măsurilor de austeritate și a restricțiilor bugetare. Premierul interimar consideră că limitarea acestor măsuri și reducerea inflației ar putea crea premisele relansării economice.

„Este un an în care măsurile care au fost luate până acum, cele de restricții bugetare, ar trebui limitate. Și ar fi un an în care să începem relansarea. Pentru că inflația ar trebui să scadă”, a declarat premierul interimar.

Totuși, Bolojan avertizează că perspectivele economice ale României depind și de evoluțiile internaționale. Printre factorii care ar putea influența economia românească se numără conflictele militare, perturbarea fluxurilor de petrol și produse petroliere, creșterea prețului motorinei, efectele secetei asupra sectorului energetic și costurile mai mari de finanțare.

„Toate aceste lucruri ne impactează și pe noi și nu e o perspectivă neapărat de previziune pozitivă, certă, globală anul viitor”, a spus Bolojan.

Economia României depinde de evoluția Uniunii Europene

Premierul interimar a atras atenția că evoluția economiei românești este strâns legată de cea a Uniunii Europene, principala piață economică pentru România. O eventuală încetinire a economiilor europene ar putea avea efecte directe asupra țării noastre.

„Dacă lumea de care suntem legați, Uniunea Europeană, va merge bine, economia Uniunii funcționează ca o locomotivă pentru noi, ne tractează după ea. Dacă nu merge bine (…) cu siguranță asta ne va afecta și pe noi”, a explicat Bolojan.

Acesta a menționat și disputele comerciale, precum și presiunea exercitată de produsele chinezești subvenționate asupra piețelor europene, printre riscurile care ar putea influența evoluția economică.

Viitorul Guvern va trebui să decidă cum aplică reformele

Declarațiile lui Ilie Bolojan vin după ce Guvernul propus de Siegfried Mureșan a fost respins în Parlament, cu 182 de voturi favorabile, sub pragul de 233 necesare pentru învestire. Rezultatul prelungește criza politică și lasă în sarcina viitorului Executiv atât deciziile privind bugetul pentru 2027, cât și reformele administrative.

Bolojan susține că viitoarele măsuri trebuie să permită atât reducerea deficitului bugetar, cât și recuperarea unei părți din pierderea puterii de cumpărare a populației. Planul prezentat de premierul interimar presupune indexarea pensiilor și salariilor, fără noi taxe, în paralel cu reduceri de personal, restructurări și desființarea instituțiilor care nu își mai justifică activitatea.

Dominic Fritz, președintele USR, a anunțat că taxa pe valoare adăugată (TVA) va rămâne la nivelul actual de 19% până în luna octombrie. Declarația a fost făcută după congresul formațiunii, care a avut loc sâmbătă.

Dominic Fritz, despre creșterea TVA

Reprezentantul USR a explicat că o eventuală modificare a TVA-ului va fi luată în considerare abia în toamnă, în funcție de starea finanțelor publice. După încheierea congresului, liderul USR a prezentat echipa propusă pentru viitorul guvern și a detaliat principalele obiective ale partidului pentru perioada următoare.

„USR privește acest moment cu mare responsabilitate și seriozitate, dar și conștienți de faptul că urmează vremuri grele pentru care trebuie să găsim soluții și vrem să punem umărul pentru ele”, a afirmat Dominic Fritz.

Dominic Fritz a declarat că USR este pregătit să-și asume responsabilitatea guvernării.

„Suntem pregătiți să ne asumăm această responsabilitate și cerem susținătorilor, alegătorilor, cetățenilor un avans de încredere pentru a dovedi că această criză în care se află România poate fi și un prilej pentru roformele atât de așteptate”, a continuat el.



Majorarea va fi aplicată din toamnă

Președintele USR a subliniat că taxa pe valoare adăugată nu va fi majorată în timpul verii.

„În această vară nu va crește cota generală TVA și în octombrie va trebui să evaluăm cum stau finanțele acestei țări. Va exista o singură cotă redusă”, a explicat Fritz.

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, un compromis important ar fi fost atins în timpul negocierilor de vineri. Ilie Bolojan, liderul PNL și viitor prim-ministru, ar fi acceptat să amâne o eventuală creștere a TVA-ului până în luna octombrie.

În fața președintelui Nicușor Dan, el ar fi susținut că majorarea TVA de la 19% la 21% reprezintă singura soluție viabilă pentru reducerea deficitului bugetar.

Creșterea taxei pe valoarea adăugată, o problemă majoră

În viitorul Cabinet condus de Ilie Bolojan, USR va avea patru reprezentanți: Diana Buzoianu la Ministerul Mediului, Oana Țoiu la Ministerul Afacerilor Externe, Radu Miruță la Ministerul Economiei și Digitalizării, iar Ionuț Moșteanu va prelua Ministerul Apărării.

Fritz a menționat că președintele Nicușor Dan i-a transmis clar intenția de a se implica în deciziile legate de Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Externe. Potrivit acestuia, șeful statului a subliniat că își dorește să aibă un rol activ în monitorizarea activității celor doi miniștri propuși de USR pentru aceste portofolii.

„Domnul președinte a spus că vrea să aibă un cuvânt de spus în două ministere (Apărare și Externe, n.red.). În momentul în care domnul președinte îmi va cere să schimb un ministru, o voi face fără să clipesc. Domnul Moșteanu și doamna Țoiu știu acest lucru”, a mai spus reprezentantul USR.

În ultimele zile, tensiunile legate de creșterea taxei pe valoarea adăugată au acaparat spațiul public. În timp ce unele voci de pe scena politică au susținut că acest pas este esențial pentru redresarea României, alți lideri au explicat că această măsură nu ar fi în avantajul cetățenilor.

Alți bugetari primesc salarii mai mari. Guvernul a adoptat un act normativ în baza căruia vor fi majorate salariile personalului din instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională. De asemenea, vor fi majorate și indemnizaţiile pentru participarea la misiuni, exerciţii şi aplicaţii militare.

Alți bugetari primesc salarii mai mari, în apropierea campaniei electorale, face ca guvernanții să fie mult mai atenți la nevoile românilor. După ce s-au lăudat cu majorarea pensiilor, la începutul anului, urmează noi creșteri, de această dată la salariile bugetarilor. Sunt vicați lucrătorii din MApN, dar și din poliție și securitate națională.

Guvernul deschide visteria pentru bugetari

Politicienii aflați la guvernare au devenit, dintr-o dată, sensibili la nevoile mai multor categorii de angajați bugetari. Joi, 21 martie, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care a majorat salariile pentru lucrătorii din MApN, din MAI, dar și din serviciile secrete. Este vorba despre OUG care stabilește drepturi pentru lucrătorii din Apărare. Sunt prevăzute sume pentru pregătirea şi executarea unor misiuni în afara teritoriului naţional.

„Prin această ordonanţă se acordă o majorare salarială de până la 30% din solda de funcţie sau salariul de funcţie sau salariul de bază, pentru personalul din instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională. Totodată, se reglementează dublarea, raportat la anul 2018, a indemnizaţiei de delegare – detaşare pentru personalul din instituţiile de apărare ordine publică şi securitate naţională”, a declarat Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Executivului

„Este vorba despre personalul care participă la misiuni de instrucţie, exerciţii militare şi aplicaţii în tabere sau un poligoane, cu participare internaţională sau misiuni pe teritoriul României cu durată mai mare de 48 de ore şi la o distanţă mai mare de 5 km de localitatea în care au locul permanent de muncă”, a mai precizat purtătorul de cuvânt.



Impactul bugetar al măsurii

Aplicarea noilor majorări salariale va avea un impact bugetar estimat de guvernul Ciolacu la circa 1,1 miliarde de lei pentru anul în curs. Informația apare în nota de fundamentare a a ordonanței de urgență.

Decizia de majorarea a salariilor vine pe fondul îngrijorărilor Comisiei Europene privind capacitatea guvernului PSD-PNL de a reduce deficitul bugetar. Oficialii de la Bruxelles au atras atenția că se așteaptă ca deficitul României să crească la 7% din PIB. Aceasta în condițiile în care Guvernul a estimat prin legea bugetului, că deficitul se va încadra în 5%.

Anul trecut cheltuielile statului cu personalul bugetar au crescut cu 12,8% până la un nivel de 132 de miliarde de lei, respectiv 22% din total. Printre cei care au beneficiat de majorări salariale se numără lucrătorii din Educație și din Sănătate. De asemenea, majorări au fost și în administrația publică, Poliție precum și în unele deconcentrate.

În luna ianuarie, Guvernul a cheltuit cu 20,8% mai mult pe salarii decât în luna similară a anului trecut, conform datelor ofciale ale ministerului de Finanțe. Nivelul cheltuielilor a fost dublu față de inflația de 10,4% înregistrată anul trecut.



Guvernul a dat drumul angajărilor în sistemul public

În ultimul an, statul a scos la angajare un număr de circa 40.000 de posturi, ducând totalul bugetarilor la aproape 1,3 milioane de lucrători. Este vorba despre o cincime din numărul total de angajați din economie.

România este văzută drept un paradis al bugetarilor, conform analizelor Consiliului Fiscal. Guvernul Ciolacu nu reușește să țină sub control deficitul bugetar și nici să facă investițiile promise. În schimb, consumă foarte multe resurse pentru salariile angajaților din sistemul public.

La polul opus, adică cea mai mică pondere a salariilor bugetarilor raportat la puterea economiei este chiar Germania.

Cum îţi calculezi singur pensia, după noua lege. Pensionarii români își pot calcula singuri ce bani vor primi în plus după majorarea din septembrie, folosind o formulă simplă.

Noua lege a pensiilor, care aduce beneficii financiare mai mari pentru români, include și o nouă formulă de calcul pe care oamenii o pot aplica acasă pentru a estima sumele pe care le vor primi din toamnă. Pentru a-țik calcula pensia, tot ce trebuie să faceți este să verificați decizia de pensie și să aplicați formula de calcul din noua lege a pensiilor.

Cum îţi calculezi singur pensia, după noua lege

Ce aduce nou legea pensiilor

La data de 6 decembrie 2023, legea pensiilor, adoptată de Parlament în luna noiembrie și promulgată de președintele Klaus Iohannis, a fost publicată în Monitorul Oficial. Aceasta intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu unele prevederi aplicabile de la începutul anului și majoritatea de la începutul lunii septembrie.

Conform noii legi, începând cu 1 ianuarie 2024, pensiile vor fi majorate cu 13,8% și vor fi recalibrate în luna septembrie. Punctul de pensie va fi, astfel, de 2.032 de lei.

În plus, vârsta de pensionare va fi aceeași pentru femei și bărbați, respectiv 65 de ani, cu o implementare graduală. De asemenea, stagiul minim de contribuție pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă va fi de 15 ani.

Legea nouă a pensiilor introduce o metodă de calcul nouă
Calculul pensiei = VPR x Numărul total de puncte

VPR (valoarea punctului de referință) va fi de 81 de lei.

Număr total de puncte = puncte contributivitate + puncte stabilitate + puncte perioade asimilate si necontributive.

Punctele de necontributivitate: anii din armată, șomaj sau facultate (0,25 puncte de fiecare an).

Punctele de contributivitate: anii în care ai contribuit la sistemul de pensii. Un punct pentru fiecare an.

Conform Legii nr. 118/2010, termenul „pensie socială minimă garantată” a fost înlocuit cu „indemnizație socială pentru pensionari”, astfel că aceste două denumiri se referă la același beneficiu.



Cine va lua puncte în plus la pensie

Conform noii legi a pensiilor, anumite categorii de cetățeni români vor beneficia de puncte suplimentare la pensie, care se vor converti în sume adiționale, în cazul îndeplinirii anumitor condiții.

Acestea sunt categoriile de cetățeni români care vor primi puncte suplimentare:

– cei care au terminat facultate, masterat

– cei care au făcut armata

– cei care au luat sporuri, prime, premii

– cei care au făcut ore suplimentare

– mamele cu un copil până la vârsta de 16 ani sau adoptă un copil sau are un copil adoptat de care se ocupă până la 14 ani

– cei care au peste 25 de ani contributivi

Cum îţi calculezi singur pensia majorată, după noua lege

Prof. Anton Hadăr, șeful sindicatului care se ocupă de învățământul universitar, a explicat cum se poate calcula pensia, după noua lege.

„Pe decizie, românii trebuie să se uite în zona numărul de puncte realizate (NP). Rău este că la unii dintre pensionari, numărul de puncte nu se află pe decizie. Spre exemplu, dacă au mai avut recalculări, trebuie să le însumeze toate punctele din recalculări.

Deci ei vor primi practic o decizie finală cu numărul de puncte în septembrie, dar până atunci ar trebui să-și adune toate numerele de puncte obținute și după recalculare.

Dar, în cazul unui pensionar care nu a mai avut recalculări, se uită pe decizie. Să zicem că acolo are 50 de puncte. Acesta va rămâne nemodificat, pentru că aici se poate îngloba dacă a avut facultate. Tot aici intră și armata, sporuri sau ore suplimentare, pentru ultimele doar în cazul în care au fost plătite dări.

În afară de cele 50 de puncte pe contributivitate, mai vine numărul de puncte pe stabilitate, care este noutate din lege.

La ce trebuie să fiți atenți

Trebuie ca fiecare pensionar să se uite pe decizie, pentru că acolo se numește stagiul total de cotizare realizat. Acest lucru înseamnă, în multe cazuri, anii de muncă prestați, anii fizici.

Dar, atenție! Dacă cumva are și perioade practicate după ce a ieșit la pensie și și-a făcut recalcularea, anii aceia nu se pun la stabilitate. Deci, trebuie să ia anii de când s-a angajat până când a ieșit la pensie.

Să presupunem că are 39 de ani. Dar, aici, el poate să aibă și perioade asimilate pe care trebuie să le scadă. Se scad anii de facultate, se scade armata ca an, pentru că aceștia sunt ani necontributivi.

Din cei 39 de ani, ar putea scădea vreo cinci şi rămâne cu 35. De la 35 de ani de muncă are 10 ani care se iau în seamă și are 6,25 puncte în plus.

Deci, pensia va fi 81 înmulțit cu suma dintre 50 de puncte pe contributivitate plus cele 6,25 puncte adăugate în plus, de stabilitate. Rezultatul arată o pensie de 4.556 de lei.

Pensia = 81 (Vpr) x (50+6,25) = 4.556 de lei”, a explicat prof. Anton Hadăr, șeful sindicatului care se ocupă de învățământul universitar, sâmbătă, la Antena 3 CNN.

Noi detalii despre a doua majorare de pensii. Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a anunțat când vine a doua majorare de pensii din acest an. Aceasta a mai spus că autoritățile s-au ținut de cuvânt și că pensionarii au primit mai mulți bani de la 1 ianuarie 2024.

Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a anunțat când vine a doua majorare de pensii din acest an. Aceasta a mai spus că majorarea aplicată de la 1 ianuarie 2024 a decurs foarte bine și că toți pensionarii au primit banii la timp.

O nouă majorare de pensii

Ministrul a declarat că autoritățile lucrează pentru ca inechitățile din sistem să nu mai existe. Simona Bucura Oprescu a mai spus că a reușit să scoată acel 4,9% și că toți pensionarii au primit mai mulți bani pe 12 ianuarie 2024.

„În primul rând, așa cum am avut începând de la 1 ianuarie această majorare de când am plecat la acest drum important care și-a propus să aducă echitate pentru români, care deși au contribuit și muncit la fel au cuantum diferit al pensiei. Am reușit pe de o parte să scoatem acel 4,9%. Am reușit să fim gata cu noua lege pensiilor într-un timp foarte scurt care a permis publicarea în Monitorul Oficial pe 4 decembrie și vedem că de la 1 ianuarie avem pensii majorate cu 13,8%.

Ministrul muncii, Simona Bucura-Oprescu

S-a luat în calcul o nouă majorare de pensii. Anunțul ministrului

Mă uit la cei care ne privesc în această seară și le spun: Vedeți că se poate! Pensionarii care deja și-au primit banii, inclusiv pe card pe data de 12 ianuarie, cei care nu ați primit, vă rugăm să ne spuneți. Tehnic vorbind banii au fost virați. Toți pensionarii care își primesc banii pe card trebuie deja să fi intrat în posesia lor”, a spus minsitrul.

Sume semnificative pe cuponul de pensii

Ministrul a mai spus că toți pensionarii trebuie să se uite pe cuponul de pensie pentru a vedea că sunt creșteri semnificative.

„Pe data de 17 a fiecărei luni, toți pensionarii care primesc prin poștă banii o să îi primească deja acasă. Apoi, fiecare pensionar ar trebui să se uite pe cuponul de pensie pentru că sunt sume semnificative. Să se uite și să vadă diferența dintre pensia din decembrie și pensia din ianuarie. M-am uitat, atât pe cupoanele părinților, cât și pe cele ale cunoscuților și într-adevăr sunt creșteri semnificative ale pensiilor!”, a declarat Simona Bucura Oprescu la România TV.

S-a luat în calcul o nouă majorare de pensii. Anunțul ministrului Muncii.

Nicio pensie nu va scădea, după recalculare

Ministrul Muncii a mai spus că nicio pensie nu va scădea, după recalculare. Simona Bucura Oprescu speră că la începutul lui februarie să fie toate normele finalizate.

„Absolut toate pensiile din România vor fi recalculate și nicio pensie nu va scădea. Împreună cu colegii din minister și Casa Națională de Pensii ave, o echipă puternică de lucru. Casa de pensii a înaintat deja un draft.

Toți colegii sunt implicați în ceea ce privește pensiile astfel încât, după ce finalizăm analiza normelor la nivelul ministerului o să le discutăm și cu alte organe interesate și cu sindicatele, dar și societatea civilă, după care vom înainta HG-ul pentru aprobarea normelor. În lege avem un termen de 90 de zile pentru aplicarea acestora și ne dorim ca la începutul lui februarie să avem normele finalizate”, a mai spus ministrul Muncii.

Nicolae Ciucă a explicat și zilele trecute că liberalii susțin majorarea pensiilor românilor. Cu toate acestea, liderul PNL susține că este necesar ca această creștere să fie una sustenabilă.

Guvernul a adoptat proiectul de lege care prevede creșterea pensiilor cu 40% până la finalul anului viitor. Decizia vine după ce PNL și PSD s-au contrat intens asupra impactului bugetar și sursa banilor pentru viitoarele pensii.

PNL: Majorarea pensiilor cu 40% este imposibilă

Nicolae Ciucă declara zilele trecute că este nevoie de o clarificare a legii pensiilor. Potrivit acestuia, impactul bugetar ar fi de 3% din PIB:

„Am discutat cu toți factorii responsabili despre sustenabilitatea acestui buget, anvelopei financiare pentru pensii. Susținem în continuare proiectul de lege, pentru că este absolut necesar pentru echitatea față de cinci milioane de pensionari, a precizat Ciucă.

Liderul liberal a lămurit toate informațiile apărute în ultimele zile. Se pare că PNL susține, nu se opune majorării pensiilor:

„Noi, Partidul Național Liberal, niciodată nu ne-am opus pentru că în ultimii trei ani de zile am crescut valoarea punctului de pensie de trei ori, cu 40%. De la 1.265 de lei, efectiv, pe Guvernul pe care l-am condus, de două ori am mărit punctul de pensie, până la 1.785 de lei. Deci se poate”, a precizat președintele PNL.

PNL spune că va proteja în continuare mediul de afaceri:

Liderul PNL a arătat și care ar fi impactul pentru aceste majorări, conform celor mai recente calcule guvernamentale:

„Am identificat că anul viitor ne trebuie aproximativ 15 miliarde pentru treapta de la 1 ianuarie și 10 miliarde pentru 1 septembrie. Și încă 33 miliarde în 2025”, potrivit declarațiilor făcute la Prima News.

Liderul PNL a ținut de asemenea să menționeze că nu va exista nicio taxă și niciun impozit suplimentar:

„Țara asta are nevoie de un mediu de afaceri care să aibă încredere în instituțiile statului, să vadă o proiecție, o predictibilitate pentru investițiile pe care le fac. Mediul de afaceri din România asigură patru milioane de locuri de muncă, patru milioane de locuri de muncă”, a adăugat Nicolae Ciucă.

Ionuţ Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, cere ca majorările la pensii să fie sustenabile

Ionuţ Stroe a transmis că singura preocupare este ca majorările să fie sustenabile, iar resursele să fie identificate „corect”:

„Am spus-o foarte clar de la început: PNL susţine principiile reformei sistemului de pensii şi măsurile propuse. Singura noastră preocupare este să ne asigurăm că majorările sunt unele sustenabile. Trebuie să fim responsabili. Nu ne putem juca cu 3% din PIB. Nu le putem promite astăzi pensionarilor nişte majorări care mâine să nu se mai poată aplica. Trebuie să avem calcule bine fundamentate şi să identificăm corect resursele, în conformitate cu angajamentele pe care le avem faţă de instituţiile europene cu care colaborăm.

Noi, liberalii, putem spune că avem ceva mai multă experienţă cu majorări de pensii sustenabile. Am demonstrat acest lucru în cei trei ani de guvernare liberală 2020 – 2022, când am crescut pensiile cu aproximativ 40%”, a explicat Stroe, într-o declaraţie transmisă AGERPRES.

Legea pensiilor a fost adoptată joi de Guvern, a anunţat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

„Legea pensiilor a fost adoptată! Legea pensiilor a fost adoptată! Nu există „nu vreau” sau „nu pot” atunci când vine vorba de pensionari. Acest Guvern le va face dreptate!”, a transmis Marcel Ciolacu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

La începutul şedinţei de Guvern, şeful Executivului a anunţat că în noua lege a pensiilor va fi eliminat pragul de 9,4% din PIB reprezentând cheltuieli cu pensiile.

El a subliniat, în debutul reuniunii, că în anul următor nu vor exista măriri de impozite, dar a solicitat şi un plan de măsuri pentru creşterea colectărilor la bugetul de stat.

Două majorări de pensii în anul 2024

Prima majorare urmează să aibă loc la 1 ianuarie, când va fi indexat punctul de pensie, aşa cum prevede legea, iar a doua va avea loc la 1 septembrie, când majoritatea pensiilor vor creşte prin recalculare, „reparând nedreptăţi majore”, a spus Ciolacu.

Premierul a punctat că vor fi eliminate toate „inechităţile” din sistemul public de pensii, atât cele dintre femei şi bărbaţi, precum şi cele dintre persoanele pensionate în baza unor legi diferite.

„Prin aprobarea acestei legi, vom elimina pragul de 9,4% din PIB, introdus de cei care doreau blocarea creşterii pensiilor până în anul 2070”, a adăugat Marcel Ciolacu.

Prim-ministrul a mai arătat că a parcurs avizul Ministerului de Finanţe şi a oferit asigurări că în anul 2024 „nu va fi nicio mărire de impozite” în România.

„Categoric, în anul 2024 nu va fi nicio mărire de impozite în România. 

Mai mult, ştim cu toţii că în Cererea de plată numărul 4 este nevoie de o reformă fiscală. Dar până la reforma fiscală, aştept de la ministrul Finanţelor un plan de măsuri administrativ asumat, atât în ceea ce priveşte colectarea la bugetul de stat, cât şi planul concret, prevăzut şi el, de altfel, în ceea ce priveşte digitalizarea ANAF şi a sistemului vamal. Vreau să ştiu termene clare de implementare a sistemului de e-facturare; Sigiliul Electronic, împreună cu Radarul mărfurilor; facturi electronice pentru toate achiziţiile din sistemul public; facturi electronice pentru toate produsele accizabile sau cu risc mare de evaziune. Aici le ştim cu toţii. Sunt produse de balastieră, flori, fructe şi legume. Şi un plan de măsuri administrativ şi legislativ”, a mai spus Ciolacu.

Cu cât vor crește pensiile românilor

Noua formă a legii stabilește ca veniturile vârstnicilor să crească din ianuarie anul viitor cu rata inflaţiei, adică 13,8%.

Creşteri mai consistente vor fi în urma recalculării din toamna anului viitor, dar numai pentru mai bine de jumătate dintre pensionari.

Proiectul Ministerului Muncii prevede o nouă formulă după care se vor calcula toate pensiile, inclusiv cele aflate deja în plată. Cuantumul venitului se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință. Calculul pensiei va avea în vedere atât venitul la care s-a plătit contribuția la sistemul de asigurări sociale, cât și vechimea realizată efectiv în muncă, pe teritoriul României.

Bucura Oprescu, ministrul muncii: „Din calculele noastre, peste 3 milioane de pensii vor crește în urma recalculării”.

Pensiile românilor vor fi stabilite după noi reguli, de la 1 ianuarie 2024. Informația a fost prezentată de șeful Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu. Acesta a explicat ce schimbări vor interveni începând de anul viitor în stabilirea pensiilor.

Pensiile românilor vor fi stabilite după noi reguli începând cu data de 1 ianuarie 2024. Legislația în domeniu va suferi noi modificări odată cu intrarea în vigoare a Legii 127/2019. De anul viitor, cadrul legislativ de reglementare a sistemului de pensii va suferi mai multe modificări.

Una dintre schimbări vizează pensionarii anticipați. Aceștia vor putea să cumuleze pensiile cu veniturile obținute în baza unui angajament legal de muncă. Printr-o astfel de măsură, legislatorii încearcă să echilibreze nevoile economice și contribuția activă la societate, legat de pensiile românilor.

O altă modificare stabilește că perioadele în care contribuțiile de asigurări sociale au fost achitate vor fi luate în considerare în calculul stagiului minim de cotizare, într-o mișcare de a clarifica și simplifica procesul.

Cum vor crește pensiile

Președintele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), Daniel Baciu, a prezentat proiectul propus pentru majorare pentru pensiile românilor. Potrivit informațiilor prezentate de șeful CNPP, pensia minimă ar putea crește de la 1.125 lei la 1.350 lei. Punctul de pensie ar putea crește de la 1.785 lei la 2.142 lei.

O astfel de majorare este prevăzută în lege care stabilește că valoarea punctului de pensie se actualizează annual cu rata inflației la care se adaugă 50% din creşterea reală a câștigului salarial mediu brut, din anul anul precedent.

„Astăzi plata pensiilor este sub procent, nu cu mult sub el, dar avem un impediment, jalonul 214 din reforma pensiilor. În baza noului act normativ trebuie să înlăturăm inechitățile pentru că sunt contribuții egale și pensii diferite. Pensiile românilor vor crește și va trebui făcut un efort suplimentar la bugetul de pensii și pe viitor ar trebui inechitățile să nu mai existe”, a declarat Daniel Baciu.

Daniel Baciu, șeful CNPP

Pensiile românilor vor fi stabilite după noi reguli

În acest moment, însă există mai multe scenarii de lucru avute în vedere de PSD și PNL în ceea ce privește Pensiile românilor. Asfel, există propunerea ca majorarea să fie acordată în două etape, în lunile ianuarie și septembrie. Iar cea de-a doua variantă de lucru este ca această creștere să se aplice într-un singur pas, de la 1 ianuarie.

„Este clar prevăzut în lege mecanismul de indexare de 100% din rata inflației și de 50% din creșterea salariului mediu brut care trebuie corelată și cu necesitățile din sistem pentru a le diminua realist. Trebuie să facem o indexare, însă este prematur să discutăm de 1 ianuarie 2024, dar mecanismul este clar și trebuie să transpunem în actuala lege ce v-am spus ca să fie acoperită inflația și creșterea”, a explicat Daniel Baciu despre pensiile românilor.

Șeful CNPP a mai explicat cum se va aplica formula de recalculare la pensiile românilor astfel încât toate inechitățile să fie înlăturate. Daniel Baciu a precizat că în acest moment procesul este în faza premergătoare. Acum sunt evaluate dosarele de pensii, iar după adoptarea legii va fi aplicată formula de calcul, după cum relatează alba24.ro.

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a făcut anunțul oficial pe care îl așteptau seniorii români. Recalcularea pensiilor se va face după o nouă formulă. Dispar, astfel, inechitățile.

Recalcularea pensiilor. Potrivit ultimelor declarații ale ministrului Finanțelor, Marcel Boloș, procentul de majorare al pensiilor ar urma să se decidă în perioada imediat următoare în cadrul coaliției de guvernare. Această majorare reprezintă una dintre răspunderile asumate de către Executiv în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliența (PNRR).

Procesul de majorare a pensiilor prevede, în principal, o recalculare a veniturilor încasate de către seniorii români. În cadrul acestui proces, ministrul Finanțelor a declarat că se speră înlăturarea totală a inechităților. Metoda de calcul se va baza pe gradul de contributivitate la sistemul public de pensii.

Cu toate acestea, până la acest moment nu este clar care este procentul cu care se vor majora veniturile lunare acordate seniorilor români. Acest procent se va decide în perioada următoare în cadrul coaliției de guvernare.

Recalcularea pensiilor. Dispar inechitățile

Potrivit ministrului Boloș, se va aloca o sumă de aproximativ 16 miliarde de lei pentru soluționarea inechităților din domeniul pensiilor generale.

Măsurile fiscal-bugetare sunt aproape finalizate

Ministrul Finanțelor a mai specificat și faptul că, cel mai probabil, în cadrul ședinței de Guvern care va avea loc azi, pachetul de măsuri fiscal-bugetare va fi finalizat. Ca urmare a finalizării, toate deciziile luate la nivelul coaliției vor fi comunicate către populație.

Boloș a confirmat faptul că se vor reintroduce taxele pentru angajații din cele trei domenii favorizate. Este vorba despre angajații din domeniile IT, agricultură și construcții.

Astfel, un număr de aproximativ 1.200.000 de asigurați, care până la acest moment nu achitau contribuția CAS, vor fi obligați să facă acest lucru. Până la acest moment, eliminarea plății contribuțiilor CAS a dus la dezechilibre majore în finanțele bugetare.

De asemenea, ministrul susține că scutirea de la plata acestei contribuții pentru cei 1.200.000 de angajați din IT, agricultură și construcții a fost unul dintre factorii care a dus țara la un deficit bugetar, potrivit RomâniaTV.

Vești bune pentru toți pensionarii din România! De la începutul anului viitor vor avea parte de o creștere record a punctului de pensie. Este cea mai mare majorare de până acum.

Creștere record pentru punctul de pensie

Pensionarii vor avea parte de o creștere substanțială de pensii la începutul anului viitor. Cu toate că este cea mai mare majorare de până acum, este totuși departe de promisiunile PSD din 2020, cuprinse în Programul de Guvernare.

Punctul de pensie ar urma să crească cu 16,5% de la 1 ianuarie 2024 până la valoarea de 2.081 de lei. Această creștere este în mare parte determinată de inflație. Conform legislației, pensiile cresc anual cu 100% din rata inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut înregistrată în anul precedent.

Astfel, punctul de pensie crește de la 1.785 la 2.081 de lei (majorare de 296 de lei), fiind cea mai mare creștere a punctului de pensie de la un an la altul, potrivit statisticilor de la Casa Națională de Pensii.

Amintim că, în perioada 2022-2023, punctul de pensie a crescut cu 200 de lei, iar între 2021 și 2022 a crescut cu 140 de lei.

PSD promitea o creștere de 32% în 2020

Cu toate acestea, creșterea este departe de prognoza inițială a PSD din Programul de guvernare din 2020. În acel program, PSD anticipa că poate susține o majorare a pensiilor cu 32% în perioada de guvernare 2021-2024.

Social-democrații spuneau că acest lucru este perfect sustenabil având în vedere că o bună administrare economică poate asigura o creștere a PIB de circa 36% în următorul ciclu de guvernare.

„Creșterea punctului de pensie cu 32% în următorii 4 ani este perfect sustenabilă dacă avem în vedere că în ultimii 3 ani de guvernare PSD pensiile au crescut în medie cu 45%, iar pensia minimă cu 76%”, spuneai cei din PSD.

Punctul de pensie ar trebui să fie 2.340 lei la final de 2024

PSD promitea pensionarilor o creștere graduală a punctului de pensie în următorii ani. Potrivit calendarului, erau prevăzute valori de 1.875 de lei în 2021, 2.010 lei în 2022, 2.170 lei în 2023 și 2.340 lei până la sfârșitul anului 2024.

„În condițiile în care, pentru anul 2020, va fi respectată Legea pensiilor care prevedea majorarea de 40% de la 1 septembrie, Programul de guvernare al PSD pentru perioada 2021-2024 vizează o majorare graduală a punctului de pensie de 32%, cumulat, pe următorii 4 ani.

Calendarul majorărilor este următorul: Creștere de la 1.775 lei în 2020, conform Legii Pensiilor, la 1.875 în cursul anului 2021, apoi la 2.010 lei în 2022, 2.170 în 2023 și 2.340 până la finalul anului 2024.

Este o creștere graduală, rezonabilă, care se înscrie în limitele potențialului de creștere economică a României cu 36% cumulat în următorii 4 ani”, potrivit planului de guvernare al social-democraților în ceea ce privește pensiile românilor.