Loredana a spus adevărul despre relația pe care a avut-o cu marele actor Ion Caramitru, alături de care a realizat melodia „Bună seara, iubite!”. Piesa a fost un șlagăr al anilor ‘80, iar zvonurile privind o legătură între cei doi artiști nu au întârziat să apară.

În vârstă atunci de doar 18 ani, despre Loredana s-a spus că ar fi avut o relație amoroasă cu șarmantul și talentatul actor.

Prezentă în podcastul lui Mihai Morar, Loredana Groza a spus adevărul: „Eu cu Caramitru nu m-am văzut, nici nu ne-am cunoscut vreo doi-trei ani de zile. Piesa era deja ca o rugăciune, ca un imn, era pe buzele tuturor și toată lumea mă întreba dacă e amantul meu, spuneau că a divorțat pentru mine, aveam deja vreo trei copiii cu el!”

Artista și-a suprins fanii cu un nou single

La începutul lunii decembrie, Loredana și-a surprins fanii cu lansarea noului său single, „Roata” o creație muzicală încărcată de semnificație, ce face referire la ciclului vieții. Universal Music Romania a anunțat evenimentul într-un comunicat de presă, transmis Agerpres.

Melodia promite să fie o călătorie auditivă într-un tărâm mistic, unde sunetele și versurile se împletesc pentru a transmite un mesaj puternic despre celebrare și înfruntarea provocărilor vieții. În declarația oficială, Loredana împărtășește că „Roata” este un cântec profund, despre ciclul vieții, despre lumina vie care renaște.

„Roata este un cântec despre ciclul vieţii, despre viaţă şi moarte, despre lumina vie care purifică şi readuce viaţa în ciuda tuturor obstacolelor. E despre speranţă, credinţă şi dăruire! E o alegorie a vieţii care întotdeauna va înving”, a declarat cântăreața, citată în comunicat.

Single-ul „Roata” este rezultatul colaborării artistice dintre Loredana și Cristi Pascu, iar versurile au fost create de poetul craiovean Costi Romulus Preda. Videoclipul, regizat de Gabriel Ciolpan, completează experiența auditivă. oferind o interpretare vizuală captivantă.

Actorul Toma Caragiu s-a stins din viață pe 4 martie 1977. Acesta a avut o singură dorință înainte să moară, dar a fost prea târziu. Artistul Gheorge Turda a dezvăluit ce s-a întâmplat în seara respectivă.

Actorul Toma Caragiu s-a stins din viață pe 4 martie 1977. El a fost găsit sub dărâmăturile blocului Continental. După ani întregi, Gherghe Turda a declarat că ultima dorință a maestrului a fost să-i cumpere țigări de lux de la barul de noapte Continental.

„Toma Caragiu obișnuia, seară de seară, să își plimbe câinele, un caniș simpatic. El locuia deasupra noastră, în acel bloc care, din păcate, s-a prăbușit la cutremur.

Mă ruga mereu să îi cumpăr de la bar câte un pachet de Kent, se vindea pe lei, era de altfel singurul bar din centrul Bucureștiului unde se vindeau țigările Kent la liber, un pachet costa între 80 și 100 de lei. Cu o seară înainte de marele cutremur, mai exact pe 3 martie 1977, Toma Caragiu m-a rugat așa: „Măi, Ghițucă, cumpără-mi și mie un poc, un pachet de Kent, până mă întorc, mă duc să îmi plimb câinele”.

Eu l-am așteptat cu Kentul, el mi-a dat banii și ne-am salutat de seară bună”, povestește, cu tristețe, Gheorghe Turda, potrivit Impact.



De ce a murit Toma Caragiu

Și maestrul Ion Caramitru declarase că nu a putut uita momentul în care Toma Caragiu a murit. El mai spusese că actorul s-a stins dinn viață în brațele regizorului Alexandru Bocăneţ.

„Mi-am dat seama că era în casă, iar blocul lui ştiam că se prăbuşise. Am fugit acolo. Toma stătea la etajul 2, iar blocul se prăbuşise până la nivelul etajului 3. Acolo am găsit câinele lui, un câine frumos, care era în casă, dar Toma nu era.

Pe masă se aflau 4 pahare de whisky şi apă minerală, deci au fost patru persoane. Uşa spre casa scărilor era blocată. Am pus urechea acolo şi am auzit gemete. Am strigat după el, dar nu am primit niciun răspuns. A durat 6 zile si 6 nopți până a fost dezgropat. De acolo au fost scoase, se pare, 120 de cadavre. Toma a fost găsit căzut pe spate.

Îmi aduc aminte că l-am văzut, cu ochelarii căzuţi pe lângă el, ochelari la care ținea foarte mult, primiți de la Liviu Ciulei. Peste el, îmbrăţişaţi de altfel, era regizorul care venise în vizită la el, Alexandru Bocăneţ, da… Probabil s-au luat în braţe în disperare şi au murit aşa, împreună…”, dezvăluia atunci regretatul Ion Caramitru.

Ion Caramitru a murit în cursul zilei de duminică. Actorul de 79 de ani era internat de aproximativ o lună la Spitalul Elias din București.

Ion Caramitru era director al Teatrului Naţional Bucureşti (TNB) şi preşedinte al Uniunii Teatrale din România (UNITER). Zilele acestea, trebuia să se afle la Iași pentru a participa la Festivalul Serile Filmului Românesc (SFR). Din cauza problemelor medicale, actorul a lipsit de la eveniment, scrie Mediafax. La începutul lunii august, medicii i-ar fi descoperit o infecție în sânge.

Ion Caramitru avea 79 de ani
Actorul Ion Caramitru s-a născut în Bucureşti, la 9 martie 1942, într-o familie de aromâni – mama născută lângă Salonic, într-un sat numit Gramatica, iar tatăl în partea albaneză a oraşului Korcea, de religie creştin ortodoxă.

A fost actor şi regizor al Teatrului „Lucia Sturza Bulandara” (din 1965), fiind, în perioada 1990-1993, şi director general al acestei instituţii. A interpretat peste 60 de roluri în piese de Shakespeare, Cehov, Pirandello, Buchner, Bernard Shaw, Alfred de Musset, Suto Andras, Rolf Hochhuth şi alţii. A interpretat roluri principale în 40 de filme.

Urmăriți AICI un interviu pe care actorul Ion Caramitru l-a acordat la Digi24 în luna aprilie

Caramitru era președinte al Uniunii Teatrale din România de la înfiinţarea acesteia, la 15 februarie 1990. În lunga sa carieră teatrală şi cinematografică a fost recompensat cu numeroase premii şi distincţii. Premii teatrale: în 1975, 1979, 1981 şi 1985 a fost desemnat „Cel mai bun actor al anului”. Premii pentru film: Premiul revistei „Cinema” pentru interpretare (1976); Premiul Asociaţiei Cineaştilor (1980); Premiul special al juriului pentru rolul principal din filmul „Luchian” la Festivalul Naţional al Filmului de la Costineşti (1984).

A fost decorat, în 1995, de regina Elisabeta a Marii Britanii cu titlul de „Cavaler de Onoare al Ordinului Imperiului Britanic”. În 2008 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi.

În zilele de 21 şi 22 decembrie 1989, Caramitru s-a numărat printre conducătorii manifestaţiilor anticeauşiste din Bucureşti. La 22 decembrie 1989, în fruntea unei coloane de manifestanţi, a pătruns în clădirea Televiziunii Române, fiind primul care a anunţat pe postul naţional de televiziune înlăturarea dictaturii.

La 11 decembrie 1996 este desemnat ministru al Culturii, odată cu învestirea Guvernului Victor Ciorbea. Era, la acea dată, neînregimentat politic. Ulterior, se înscrie în PNŢCD. În Cabinetele prezidate de Radu Vasile şi Mugur Isărescu a deţinut acelaşi portofoliu până la sfârşitul anului 2000.

În 2007, Ion Caramitru a montat spectacolul opera-teatru „Tragedia lui Carmen”, în varianta lui Peter Brook şi Marius Constant, după opera lui Bizet, a cărui premieră a avut loc la Sibiu, în curtea interioară a Muzeului de Istorie.

A regizat spectacolul „Evgheni Oneghin”, de Piotr Ilici Ceaikovski, care a fost pus în scenă pe 22 martie 2009 la Opera Naţională Bucureşti, la 14 ani după ce marele actor a regizat această operă în Irlanda.

În anul 2008, Ion Caramitru revine pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, la 44 de ani de la debutul său, care s-a produs chiar aici. Interpretează rolul titular în piesa „Eduard al III-lea” de Shakespeare, în regia lui Alexandru Tocilescu şi scenografia lui Dragoş Buhagiar. De asemenea, semnează regia uneia dintre premierele stagiunii 2008-2009 a TNB – „Şapte dintr-o lovitură”, montare după o piesa scrisă de Lia Bugnar, special pentru cei şapte tineri actori recent angajaţi la Teatrul Naţional.

Actorul a primit la 28 martie 2011 Premiul de excelenţă al Uniunii Teatrale din Republica Moldova (UNITEM).

Ion Caramitru vrea drepturi de autor pe Beethoven, Mozart sau Pink Martini. Şeful Teatrului Naţional Bucureşti se judecă de trei ani cu Uniunea Compozitorilor, potrivit profit.ro.

Directorul general al Teatrului Naţional Bucureşti, actorul şi regizorul Ion Caramitru se judecă în instanţă de peste trei ani cu Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR), în calitatea acesteia de organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor în domeniul muzical.

Caramitru cere să îi fie recunoscute şi plătite de către organizaţie drepturi de autor în calitate de aranjor sau „compilator“ al operelor muzicale cu care a ilustrat sonor patru dintre piesele montate de el ca regizor pe scena Teatrului Naţional, printre care fragmentul Scherzo allegro din Simfonia a 5-a de Ludwig van Beethoven, potrivit profit.ro. În 2012, Ion Caramitru a cerut UCMR să înscrie în Registrul naţional al operelor muzicale „soundtrack“-urile pieselor de teatru regizate de el „Dineu cu proşti“, „Bârfe, zvonuri şi minciuni“, „Anonimul veneţian“ şi „Dumnezeu se îmbracă la second hand“, precum şi să îi plătească remuneraţii pentru acestea. Cererea i-a fost acceptată în privinţa coloanei sonore a spectacolului

„Dineu cu proşti“, dar nu şi a celorlalte trei. Astfel, o anumită perioadă, Caramitru a încasat drepturi de autor ca aranjor al pieselor muzicale din „Dineu cu proşti“, respectiv aproape 20.000 lei. Caramitru a pierdut procesul în primă instanţă şi a fost obligat de judecători să returneze UCMR banii pe care i-a încasat pe ilustrarea muzicală a piesei „Dineu cu proşti“, care se joacă de 10 ani pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti. În replică, în vara acelui an, Ion Caramitru a dat Uniunea în judecată şi a solicitat acesteia să reia plata remuneraţiei.

Motivarea Instanţei Ion Caramitru nu ar fi intervenit în niciun fel în mod creativ asupra partiturilor compoziţiilor muzicale respective, ci doar ar fi decis, ca regizor, ca anumite fragmente din variantele originale ale acestora să fie difuzate pur şi simplu în anumite momente…citeşte continuarea pe profit.ro

Directorul Teatrului Național București a comparat-o pe actrița Tamara Buciuceanu Botez, care a murit astăzi, cu regretatul actor Toma Caragiu. Ion Caramitru a mai spus despre actrița care s-a stins din viață la 90 de ani că „era un om foarte sensibil” și că la ultima discuție i-a propus să joace în „rolul vieții”, însă a refuzat pentru că „nu mai are putere”.

„Acum am aflat (despre deces, n.red.). Nici nu știu ce să comentez. Tamara mi-a fost atât de apropiată, sunt surclasat de această poveste. Știam că e în spital, dar nu credeam că e atât de rău. Până la un punct, am citit că era mai bine”, a spus Ion Caramitru, la un post Tv.

„A dispărut una din marile noastre artiste ale tuturor timpurilor, ca unicat, pe un culoar pe unde au strălucit nu multe, dar extrem de importante actrițe care au putut să combine comedia bufă, de caracter, de moravuri, de idei cu drama autentică. Din categoria asta atât de diversificată și extrem de profundă ca știință artistică și cultură teatrală aș putea să-l mai numesc pe Toma Caragiu. Cred că ei doi ar face un cuplu al acestei descrieri. Și când au jucat în Revizorul, în regia lui Pintilie, el era primarul și ea primăreasa, era un cuplu uluitor”, a completat directorul TNB.

El a mai spus că decesul Tamarei Buciuceanu-Botez este „o pierdere uluitoare. A trăit până la 90 de ani o viață plină de succes și de efort”.

„Deși aplombul ei comic și tonusul dramatic dădeau sentimentul că ești în fața unei forțe a naturii, era de o timiditate și de o spaimă artistică incredibile. Îi creștea tensiunea, avea emoții ucigătoare. Foarte greu să depistezi un artist de valoarea ei ca fiind egală cu ea însăși. Într-un fel era ca om, în alt fel ca artistă, dar undeva în spate se afla o stâncă puternică. Dar ca orice om sensibil, pentru că era un om foarte sensibil, ascundea o timiditate foarte mare și o slăbiciune sufletească de o factură cu totul aparte, slăbiciune în sensul delicateții”, a mai spus Ion Caramitru, despre Tamara Buciuceanu-Botez.

Directorul TNB a dezvăluit că nu a văzut-o de „destul de multă vreme”.

„Am mai vorbit la telefon. S-a retras. La un moment dat i-am propus să joace un rol pe care l-a dorit foarte mult, toată viața și pentru care ar fi fost dedicată să joace, rolul principal în Micul infern, piesă care se joacă la TNB. Ea ar fi fost prototipul. Mi-a spus atunci timidă și speriată că nu mai are putere, că îmi mulțumeste, că e rolul vieții ei, dar e puțin prea târziu, că nu se simte în stare. Aceasta a fost ultima mea discuție profesională cu ea”, a spus Ion Caramitru.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă îi va primi marţi la Palatul Victoria pe managerii Teatrului Naţional Bucureşti, Filarmonicii „George Enescu”, Teatrului de Operetă şi Muzeului Naţional de Artă Contemporană pentru a discuta despre situaţia bugetelor instituţiilor de cultură.

Actorii întâlnire, la Guvern, cu Dăncilă

Într-un comunicat remis News.ro de Teatrul Naţional Bucureşti se arată: „În urma unei solicitări scrise, trimisă zilele trecute Guvernului României, o delegaţie de directori din instituţii aflate în subordinea Ministerului Culturii va fi primită în cursul zilei de marţi la Palatul Victoria de premierul Viorica Dăncilă”.

Din delegaţie vor face parte: Ion Caramitru – manager general al Teatrului Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti, Andrei Dimitriu – director general al Filarmonicii „George Enescu”, Bianca Ionescu – manager al Teatrului Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian” şi Călin Dan – manager general al Muzeului Naţional de Artă Contemporană.

Această întâlnire are loc în urma apelului lansat de mai multe instituţii de cultură din România, în urma reducerii bugetelor, fapt ce a dus la blocarea parţială a activităţii acestora, dar şi la concedierea unor colaboratori. În cazul Teatrului Naţional din Bucureşti, bugetul a fost scăzut cu 2 milioane de lei la capitolul „Bunuri si servicii”, suma capitolului bugetar „Venituri proprii” fiind mărită cu aproximativ 1 milion de lei.

Întâlnirea de la Palatul Victoria va avea loc după ce o delegaţie numeroasă de directori din instituţii de cultură a avut, pe 19 iunie, o întrevedere cu ministrul Culturii, Valer Daniel Breaz, dialog care nu a dus la nicio concluzie.

Ion Caramitru, managerul general al Ion Caramitru al TMB îşi exprimă speranţa unei bune întâlniri cu reprezentanţii Guvernului, pentru deblocarea situaţiei fără precedent cu care se confruntă în acest moment atât cel mai important teatru din România, dar şi celelalte instituţii din subordinea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

În cursul zilei de miercuri, mai mulţi reprezentanţi ai instituţiilor de cultură din toată ţara au fost invitaţi la o audiere cu membrii Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor.

Duminică după-amiază, câteva sute de persoane, angajaţi ai mai multor instituţii de cultură, dar şi artişti independenţi, s-au adunat într-un miting de protest în faţa Guvernului României, solicitând deblocarea posturilor şi revenirea la bugete care să permită buna funcţionare a instituţiilor.

Actorii TNB au coborât de pe scenă în Piaţa Victoriei într-un gest de solidaritate pentru cei care au fost concediaţi ca umare a tăierilor bugetului şi a întârzierii subvenţiilor din partea Primăriei municipiului Bucuresti. Ei fac un apel către bucureşteni să li se alăture.

Circa 200 de persoane protestează duminică seară în fața Guvernului, iar printre ei se află zeci de actori. De acolo, actorul Ion Caramitru, directorul TNB București, a declarat pentru Digi24 că „de luni și luni de zile întreținem în atenție ministerul, cerând posturi, ca să angajăm oamenii necesari”.

„În 2005, când am venit la direcția Teatrului, erau numai trei săli și 500 de angajați. Acum șapte săli și 480 în schemă. Dacă faceți raportul vă dați seama câți ar mai trebui, 650 de angajați. Nu-i avem și atunci am fost nevoiți să angajăm prin agenție de forță de muncă 54 de oameni, ca să putem funcționa minimal. Din 54, 39 sunt tehnicieni de scenă, fără de care nu poți deschide nimic”, a subliniat directorul TNB, precizând că se află în stradă și pentru acești 54 de oameni care au fost concediați.

El a criticat și adoptarea bugetului național pe anul 2019 în luna aprilie, fiind operațional la teatru în luna mai: „Orice buget într-o țară civilizată se votează în noiembrie anul anterior”.

Despre controlul anunțat de ministrul culturii la TNB, Ion Caramitru a spus că nu va fi găsit nimic în neregulă: „Pe 19 iunie am avut o întâlnire în care i-am cerut să fie solidar cu noi pe această temă. I-am cerut să ne faciliteze o întâlnire cu ministrul de finanțe și cu prim-ministrul. Până la această oră n-am primit niciun fel de mesaj”.

„Ori să ne dea înapoi banii care s-au scos din bunuri și servicii, 2 milioane de lei, la alte instituții poate e mai puțin, sau să ne dea în schemă 54 de posturi, care să devină ai Teatrului”, a răspuns directorul TNB, întrebat care sunt cerințele pentru ministrul culturii.

Ion Caramitru, avertisment pentru politicieni: Mai bine să ai parte de un epitaf prost după moarte decât să intri în gura actorilor cât timp ești în viață
„O să vă spun ceva care aș dori să rămână un etalon. Hamlet îi spune lui Polonius, primul ministru al Danemarcei, la când îi aduce actorii să-l distreze pe Hamlet. Îl întreabă pe Polonius: Și i-ai tratat bine? Și Polonius spune: Așa cum merită! Și îi răspunde Hamlet: Nu cum merită, ci cum se cuvine! Pentru că ei sunt cronica vie și prescurtată a vremurilor. Mai bine să ai parte de un epitaf prost după moarte decât să intri în gura lor cât timp ești în viață. Asta spun Hamlet și Shakespeare, la 1601. Am mai spus și lui Petre Roman, la un moment dat, și altui prim-ministru și lucrurile s-au mai ameliorat. Noi nu ieșim când nu trebuie, când sunt iritați de lipsa de adevăr, de minciună, de hoție, de corupție, s-a văzut, iar la Revoluție, nu numai în România, cam peste tot în țările comuniste în prim plan au fost oameni de teatru”, a spus Ion Caramitru.

Primăria Capitalei a tăiat zeci de milioane de lei de la instituțiile culturale din subordine la rectificarea bugetară. Din această cauză zeci de oameni au fost dați afară de la Teatrul Național și de la ARCUB.

Klaus Iohannis, solidar cu artiștii
Preşedintele Klaus Iohannis se declară solidar cu artişii care protestează din cauza tărierii bugetelor instituţiilor de cultură. Şeful statului a transmis un mesaj pe Facebook în care spune că „în loc să ne bucurăm de această resursă inestimabilă, suntem chemați să apărăm cultura română de la faliment”.

Klaus Iohannis nu a ratat ocazia de a critica Executivul pentru această situaţie. Dezastrul din cultură a fost provocat de acest Guvern al incompetenței, prin bugetul rușinii naționale, construit pe cifre false.

Tot duminică, ministrul Culturii, Daniel Breaz, a anunțat că va dispune un control la Teatrul Național București, pentru a vedea cum sunt cheltuiți banii, precizând că instituția are în 2019 un buget de 57 de milioane lei, iar salariile actorilor au fost aproape triplate.

Aproximativ 250 de artiști au protestat duminică după-amiază, în Piața Victoriei din Capitală, printe demonstranti se află și marele actor Victor Rebengiuc. aceștia fiind nemulțumiți de tăierile bugetare și de concedierile de la instituţiile de cultură. Managerul Teatrului Naţional Bucureşti, Ion Caramitru, a anunțat că a cerut o audiență premierului.

Rebengiuc, la protestul actorilor:Doi golani au făcut programul de guvernare

Rebengiuc, la protestul actorilor: „Eu nu mă supăr că-i dă pe unii afară, probabil că sunt unii care stau degeaba, dar ăștia care au fost dați acuma afară, care sunt angajați cu prestări servicii, ce fac ei, lumini, sonorizare, video, lucruri absolut necesare pentru un spectacol în secolul 21. Nu mai e spectacolul de la Comedia Franceză pe vremea lui Ludovic al XIV-lea, când joci cu lumânări în sală și cu cinci perdele. Am văzut un spectacol minunat la Național, „Pădurea Spânzuraților”, făcut de Afrim, multe, mult video în el, sunet extraordinar, lumini minunate. Suntem în alt secol. Rezolvarea? Să vină niște oameni deștepți, deci au făcut doi golani un program de guvernare, făcut pe un sistem Caritas și iacătă, că falimentul e aici, a venit deja, și au adus niște proști care să nu miște în front să aplice acest program. Eu nu mai sper pentru mine că nu mai am ce să sper că azi-mâine pot să mor, am 86 de ani. Nu mă lupt pentru viitorul meu. Mă gândesc la nepotul meu, de exemplu, care o să fie obligat să plătească datoriile care se fac acuma și să vedem dacă o să aibă de unde”, a declarat Victor Rebengiuc, pentru Mediafax

Marius Florea Vizante: Nici nu știi dacă e nepricepere, doar rea-voință sau și una, și alta

Artiștii sunt nemulțumiri de tăierile de bugete.

Eu sunt actor independent, sunt colaborator în diferite teatre, sigur că nu am fost plătiți luni de zile în teatrele unde colaborăm, am înțeles, am zis că vor veni banii cândva, nu e o problemă, numai că acum tearele au fost sfătuite să renunțe la colaboratori, ceea ce mi se pare nedrept. Noi am ajuns în teatre în urma unor audiții, în urma unui concurs cu zeci, sute de oameni uneori și regizorii, anumiți regizori, au considerat că suntem potriviți pentru aceste roluri. Este absurd să renunți la colaboratori, să te trezești că, după ce ai jucat un an-doi spectacolul, să înlocuiești colaboratorii. E nedrept. Acesta este unul dintre motive, celălat este că din cauza lipsei bugetelor, nu se mai fac noi producții”, a declarat Maria Obretin.

„E prea mult și prea josnic, ca să spun așa. Pare o răzbunare undeva de găști de clasa a doua așa. „Ah, v-am mărit salariile și acum strigați împotriva noastră? Lasă că vedeți voi! Uite nu mai sunt bani în buget, tăiați, faceți, rezolvați”. S-a ajuns mult prea departe. Nepriceperea lor, nici nu știi dacă e nepricepere, doar rea-voință sau și una, și alta”, spune și actorul Marius Florea Vizante.

„Am venit aici pentru instituțiile care țin de cultură, mă refer la teatre, operă, muzeele naționale, s-au tăiat fonduri și atunci primii care au fost loviți au fost un grup foarte numeros de tehnicieni de-ai noștri, colegi de-ai noștri, fără de care actualmente ne e imposibil. E ca și cum dumneavoastră, reporterii, îmi luați mie interviu și nu aveți colegii care să filmeze, nu avem cum să transmitem mesajul nostru”, a declarat actorul Mihai Călin.

Ion Caramitru a cerut o audiență premierului Viorica Dăncilă
Managerul Teatrului Naţional Bucureşti, Ion Caramitru, a anunțat că a cerut o audiență premierului Viorica Dăncilă.

„Speranța mea e încă vie în ideea că vom fi „demni” de a fi primiți de doamna prim-minstru, că i-am cerut o audiență în numele tuturor instituțiilor care sunt în situația asta, nu numai Teatrul național și sunt convins că daxcă ne va asculta cu atenție și va înțelege acest lucru eu cred că se va rezolva. Știu din proprie inițiativă, am fost ministru al Culturii patru ani, am avut un mandat complet. puțini miniștri au avut mandat complet. Că mi-am dat două demisii pe probleme de buget. Nu una, două, și le și numesc: demisii de succes pentru că după ce mi-am dat demisia în 4 zile au venit banii, deci ideea este că erau bani, nu? Eu sunt convins că există bani și se vor găsi”, a declarat Ion Caramitru, penru Mediafax.

Ministrul Culturii, Daniel Breaz, a anunțat, duminică, că va dispune un control la Teatrul Național București, pentru a vedea cum sunt cheltuiți banii, precizând că instituția are în 2019 un buget de 57 de milioane lei, iar salariile actorilor au fost aproape triplate.

„Este vorba de o firmă care colaborează cu Teatrul Național, care are un anumit contract de prestări servicii cu Teatrul Național, o firmă care nu știu de ce, cândva, a fost semnat acest contract, când eu cred că Teatrul Național ar fi avut angajați care să desfășoare asemenea activități. În al doilea rând, bugetul Teatrului Național din București este mai mare cu aproape un milion de dolari față de anul trecut. Eu doar atât am cerut, și domnului manager, să cheltuiască cu responsabilitate banii și să se gândească de cinci ori atunci când semnează un contract dacă banii publici merită să fie risipiți”, a declarat ministrul Culturii.

Daniel Breaz a spus că nu înțelege de ce, după fiecare spectacol, 10% din încasări trebuie să fie luate de anumite persoane. „Nu văd de ce Teatrul Național trebuie să vândă biletele la spectacole printr-o firmă privată. Am înțeles că sunt printre cele mai mari prețuri din țară, dacă facem comparație cu alte teatre, cu Opera Națională – care este pe profit -, și nu înțeleg de ce actorii fac grevă, când salariile lor aproape că au fost triplate. Deci pentru mine sunt unele lucruri pe care nu le înțeleg. Eu doar am cerut ca cheltuirea banilor să fie făcută cu responsabilitate. Și sincer, o să fac un control acolo, știu ce înseamnă un buget, știu cum trebuie să cheltuiești banii publici, știu ce înseamnă bunul simț și o să fac un control acolo, să văd cum se cheltuie banii, și toate aceste lucruri o să le fac publice”, a conchis ministrul Culturii.

Rebengiuc, la protestul actorilor: Doi golani au făcut programul de guvernare

Potrivit acestuia, anul trecut, Teatrul Național a avut un buget de aproximativ 53 de milioane de lei, iar anul acesta are 57 de milioane lei.

Ion Caramitru împreună cu mai mulţi actori şi directori ai unor teatre din ţară i-au cerut ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, să îşi dea demisia după ce acesta a gestionat dezastruos conflictul de la Opera Naţională din Bucureşti.

În numele Uniunii Teatrale din România, Caramitru i-a trimis ieri o scrisoare lui Dacian Cioloş. Prin intermediul acestei scrisori, se solicită demiterea ministruului Vlad Alexandrescu dacă acesta nu renunţă la mandatul său.
Ministrul Culturii este acuzat de comportament discreţionar si abuziv faţă de managerii unor instituţii de cultură. Mai mult, Caramitru consideră că numirile de la Operă a fost amatoristice.

Deţinătorii platformei Bilet.ro îl acuză public pe directorul TNB, Ion Caramitru, preşedinte al UNITER, că vinde biletele la Festivalul Naţional de Teatru exclusiv prin firma MyStage Ticketing SRL, apropiată fiilor lui. Din cauza comisioanelor practicate, preţul biletelor a fost mărit, în medie, cu 25%, susţin cei de la Bilet.ro.

Vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, Ion Caramitru a vorbit despre relaţia contractuală dintre TNB şi Bilet.ro. În opinia deţinătorilor Bilet.ro, directorul TNB „a făcut afirmaţii false” şi îşi exprimă public „îndoielile privind transparenţa recentelor decizii ale lui Ion Caramitru referitoare la iniţierea unei colaborări cu MyStage Ticketing”.

Într-un mesaj postat pe Facebook, cei de la Bilet.ro se întreabă „pe ce principii a fost atribuit contractul pentru vânzarea de bilete la Festivalul Naţional de Teatru (FNT), organizat de UNITER, către MyStage Ticketing”.

Şi acuzaţiile celor de la Bilet.ro nu se opresc aici: „Andrei Caramitru (alt fiu al lui Ion Caramitru) a fost implicat personal în discuţiile tehnice şi de negociere cu banca pentru implementarea sistemului de plăţi on-line (fiind menţinut în copie la corespondenţa myStage.ro cu banca în vara anului 2015). O fi altă coincidenţă de nume? Decizia pentru implementarea sistemului myStage la TNB a fost luată exclusiv de Ion Caramitru, deşi sistemul nu era, evident, pregătit să facă faţă cerinţelor teatrului. Din acest motiv, s-a solicitat firmei care deţine Bilet.ro să continue serviciile până când myStage va finaliza aplicaţia, fapt refuzat de Bilet.ro. Decizia de a implementa un sistem nepregătit o fi fost exclusiv în beneficiul TNB?”.

„Folosirea sistemului myStage nefinalizat a generat haos în interiorul TNB – cozi la casa de bilete ca în anii 2000 – şi a restricţionat accesul publicului la achiziţii on-line pe TNB.ro aproape întreaga lună ianuarie. Contractul de vânzare on-line semnat de TNB cu Bilet.ro era valid până în anul 2018 şi a fost reziliat unilateral de Ion Caramitru fără niciun motiv, deşi încalcă astfel condiţiile contractuale. Decizia introducerii myStage s-a luat în dauna  spectatorilor, care plătesc acum, în medie, cu 25% mai mult pentru comisioane comparativ cu anul trecut.