Companiile britanice se confruntă cu un puternic deficit de forță de muncă, iar dificultățile în recrutarea personalului se accentuează în ultimele săptămâni, în parte ca o consecință a plecării lucrătorilor europeni din Regat din cauza Brexit, se arată în rapoartele oficiale, citate de Reuters.

În jur de 41% dintre companiile britanice cu mai mult de 10 angajați spun că s-au confruntat cu probleme serioase în procesul de recrutare la finalul lunii august și începutul lunii septembrie.

Ele dau vina pe faptul că cetățenii europeni nu mai vin să muncească în Regat ca urmare a ieșirii țării din Uniunea Europeană, cea mai gravă situație fiind în sectoare precum transporturi și depozitare, acolo unde deficitul de șoferi de camion a dus la probleme grave în livrări și a lăsat numeroase magazine fără stocuri.

Deficitul de forță de muncă afectează grav și domeniile HoReCa, utilități, sănătate sau construcții.

La 1 ianuarie, Regatul Unit a pus în aplicare noi reguli în ce privește imigrația, iar acestea îi obligă pe europenii care nu au obținut dreptul de rezidență să aplice pentru vize de muncă, pentru acestea fiind nevoie de parcurgerea unor pași dificili, costisitori și consumatori de timp.

Numărul de cetățeni europeni angajați în Marea Britanie între aprilie și iunie a fost cu 8,7% mai mic decât în perioada de dinaintea pandemiei de coronavirus, prin comparație cu o scădere de 2,4% în general.

Între mai și august, deficitul de forță de muncă a înregistrat un record – un milion de locuri de muncă nu au putut fi ocupate în Regat în această perioadă.

„În unele cazuri, aceste deficiențe duc la situații în care companiile nu pot funcționa în mod efectiv, ceea ce la rândul său duce la frânarea creșterii economice”, spune Sarah Coles, analist la Hargreaves Lansdown.

Angajatorii au cerut guvernului să relaxeze legislația din domeniul imigrației, măcar temporar, pentru a le da timpul necesar să facă programe de training pentru viitori angajați locali, însă această solicitare a fost refuzată de guvernul de la Londra.

uniunea europeana, forta de munca, imigratie, brexit, efectele brexit, guvernul britanic, regatul unit al marii britanii si irlandei de nord

Recent, Detlef Scheele, Președintele Agenției germane a Muncii, a făcut un apel urgent guvernului federal: Germania ar avea nevoie de mult mai mulți imigranți, a avertizat el.

„Germania rămâne fără forță de muncă”, a declarat Scheele pentru „Süddeutsche Zeitung”. Evoluțiile demografice fac ca numărul potențial al lucrătorilor să scadă deja de anul acesta cu aproape 150.000. „În anii următori, va fi chiar mult mai rău”, a avertizat Scheele.

Germania poate rezolva această problemă prin calificarea profesională a persoanelor necalificate, prin prelungirea programului de lucru al celor cu program limitat care vor să lucreze mai mult și mai ales prin aducerea în țară de imigranți. Noul guvern de la Berlin, care va fi alcătuit după alegerile generale din septembrie, trebuie să se ocupe de aceste lucruri.

„Avem nevoie de 400.000 de imigranți în fiecare an. Adică semnificativ mai mulți decât în anii trecuți. În mai multe domenii de activitate: de la îngrijitori la specialiști în tehnică de climatizare, de la lucrători în logistică la cadre universitare. Peste tot se constată lipsa specialiștilor”, susține șeful Agenției Muncii.

Scheele s-a referit în mod repetat în ultima perioadă la situația proastă în care s-ar afla piața formării profesionale. „Numeroși ucenici și angajatori nu reușesc să se găsească unii pe ceilalți”, a declarat Scheele. Acest trend s-ar acutiza an de an. „31% din cererile de angajare ale celor care caută un loc de muncă rămân nerezolvate, 40% din locurile disponibile pentru formare profesională sunt neocupate”, a arătat Scheele.

De asemenea, un număr în creştere de companii germane se plâng de o lipsă de muncitori calificaţi, relevă un sondaj realizat de institutul ifo.

În iulie, procentul acestora se ridica la 34,6%, în creştere de la 23,6% în aprilie. Aceasta este cea mai mare valoare din trimestrul doi al anului 2018 şi a doua cea mai mare din istorie.

Peste 60 de ţări de pe toate continentele au insistat acum o săptămână ca ”aceia care ocupă funcţii de autoritate în întregul Afganistan” să le permită cetăţenilor lor şi străinilor să părăsească ţara asiatică, dată fiind înrăutăţirea situaţiei după intrarea talibanilor în Kabul pe 15 august. Printre aceste țări se numără și Germania și Franța, motoarele economice și politice ale Uniunii Europene.

Printre aceste țări nu se regăsesc țări bogate și întinse ca Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite, care, ca și în crizele migraționiste precedente, nu s-au manifestat pentru a-și ajuta frații musulmani, mai ales că aceștia sunt sunniți ca și populația lor.

Cinic, Arabia Saudită îi lasă pe refugiați să fugă în Europa pentru „a împărtăși și Occidentului din lumina islamului”.

Și cum nimic nu este întâmplător, acum o zi Germania și Franța s-au pronunțat pentru prelungirea termenului de 31 august, data până la care talibanii permit evacuarea persoanelor din Afganistan, pe calea aerului, prin aeroportul din Kabul.

Germania se consultă cu Statele Unite şi Turcia asupra posibilităţii prelungirii funcţionării Aeroportului din Kabul după data de 31 august, afirmă Heiko Maas, ministrul german de Externe, admiţând că vor fi necesare negocieri şi cu liderii talibani.

„Purtăm discuţii cu Statele Unite, Turcia şi alte ţări pe tema continuării funcţionării Aeroportului din Kabul şi după încheierea operaţiunilor militare de evacuare. În acest sens, sunt necesare discuţii şi cu talibanii, pentru a juca un rol după retragerea trupelor americane”, a afirmat Heiko Mass, prin Twitter.

Ministrul german de Externe a precizat, potrivit site-ului Tagesschau.de, că tema funcţionării Aeroportului din Kabul după data de 31 august ar trebui abordată în cadrul reuniunii extraordinare a Grupului ţărilor puternic industrializate (G7) programată marţi.

„Am vorbit cu miniştrii de Externe din Pakistan, India, Tadjikistan şi Uzbekistan despre situaţia persoanelor care fug din Afganistan şi care pot ajunge la ambasadele Germaniei. Ajutoarele noastre umanitare au atins nivelul de 100 de milioane de euro”, a subliniat Heiko Maas.

Franţa consideră că este necesară prelungirea după data de 31 august a operaţiunilor de evacuare din Afganistan, a afirmat, la rândul său, ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, exprimând preocupare privind termenul-limită stabilit de Statele Unite.

Totodată, William Burns, directorul Agenţiei Centrale pentru Informaţii din SUA (CIA), s-a întâlnit luni, la Kabul, cu mollahul Abdul Ghani Baradar, liderul Biroului politic al Mişcării talibanilor afgani, afirmă oficiali americani citaţi. Discuţiile probabil s-au concentrat pe operaţiunile de evacuare din Afganistan, care au termen-limită data de 31 august, dar care ar putea fi prelungite.

Indonezia va începe săptămâna viitoare campania de vaccinare anti-COVID-19, însă strategia acestei țări diferă de cea a altora. Țara asiatică va imuniza mai întâi adulții, cu scopul de a atinge rapid imunitatea de grup și de a revigora economia, transmite Reuters.

În țările europene, campania de vaccinare anti-COVID-19 a început fie cu vârstnicii, fie cu cadrele medicale. Însă, în Indonezia, țară cu 270 de milioane de locuitori, primii care vor beneficia de vaccin vor fi persoanele cu vârste între 18 și 59 de ani.

De ce categoria de vârstă 18-59 este prima care se va vaccina?
Indonezia, care intenționează să înceapă vaccinările în masă cu vaccinul dezvoltat de Sinovac Biontech, spune că nu are încă suficiente date despre eficacitatea vaccinului asupra persoanelor în vârstă, deoarece studiile clinice în curs de desfășurare în țară implică persoane cu vârste cuprinse între 18 și 59 de ani.

Prin această strategie, Indonezia speră să obțină imunitate de grup în rândul celor care susțin economia țării, adică tneri mai întâi forța de muncă și apoi varstnicii

Cât de eficientă este strategia Indoneziei?
Strategia aleasă de Indonezia a atras atenția mai multor experți care susțin că abordarea țării asiatice ar putea încetini răspândirea COVID-19, fără să afecteze ratele de mortalitate.

„Adulții mai tineri care lucrează sunt, în general, mai activi, mai sociali și călătoresc mai mult, astfel încât această strategie ar trebui să scadă transmiterea comunității mai repede decât vaccinarea persoanelor în vârstă. Desigur, bătrânii sunt mai expuși riscului de boli severe și deces, astfel încât vaccinarea acestora are o rațiune alternativă” a declarat Profesorul Dale Fisher de la Școala de Medicină Yong Loo Lin, de la Universitatea Națională din Singapore.

Sunt însă și experți care se arată sceptici în ceea ce privește obținerea unei imunități de turmă, deoarece nu sunt făcute destule cercetări pentru a stabili dacă persoanele vaccinate mai pot transmite virusul sau nu.

Țara a primit până acum aproximativ 700.000 de doze din vaccinul Sinovac Biontech și urmează ca în lunile viitoare să primească și doze ale vaccinului creat de Pfizer, precum și cel dezvoltat de AstraZeneca și Oxford.

Acordul Brexitului a fost validat definitiv în Parlamentul britanic. S-a deschis astfel calea ieșirii istorice a Regatului Unit din Uniunea Europeană, la sfârșitul acestei luni. Acordul nu este lipsit de oportunități, doar că… nu pentru Marea Britanie! Brexitul înseamnă mai multe locuri de muncă pentru Germania.

Anul trecut, aproximativ 20 de firme britanice au înștiințat autoritățile germane că intenționează să deschidă birouri în Germania și să creeze cel puțin 680 de noi locuri de muncă, mai multe decât în precedenții doi ani.

Agenția Guvernamentală Federală pentru Promovarea Investițiilor a legat această creștere chiar de ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar, adăugând că numărul de noi locuri de muncă ar putea crește, având în vedere că unele companii și-au înregistrat planurile direct în cele 16 landuri din Germania.

Potrivit specialiștilor, cele mai multe firme se mută la Nemți pentru a evita eventuale tarife impuse bunurilor și serviciilor britanice în urma Brexitului și nu par să fie speriate de încetinirea ritmului de creștere al celei mai mari economii europene.

Aproximativ o treime dintre companiile britanice care vor să se mute în Germania sunt din sectorul finanțelor și serviciilor de business, iar restul sunt specializate în IT și inginerie.

Brexitul s-ar putea dovedi astfel o mână de ajutor pentru piața muncii din Germania, care are în prezent un deficit de aproximativ 1,6 milioane de angajați calificați.

Criza forţei de muncă, accentuarea inflaţiei, perspectivele deprecierii monedei naţionale şi extinderea blocajului financiar vor reprezenta, în 2020, cele mai importante provocări pentru mediul de afaceri, arată concluziile celei de-a IX-a ediţii a „Barometrului privind starea economiei”, realizat de compania de consultanţă Frames şi dat vineri publicităţii, scrie Agerpers.

România se va confrunta, în 2020, cu o imensă problemă: criza forţei de muncă

După ce, la precedentul barometru de opinie, din luna iulie 2019, inflaţia şi deprecierea leului se aflau în prim-planul temerilor investitorilor, în 2020 criza forţei de muncă tinde să revină în prim-plan. Astfel, anul viitor este văzut de majoritatea investitorilor drept un an în care măsurile reale de reformă vor fi, din păcate, îngheţate, cu consecinţe directe în înrăutăţirea cadrului macroeconomic.

Întrebaţi care ar putea fi principalele provocări cu care se va confrunta mediul de afaceri în anul viitor, peste 60% dintre firmele intervievate au indicat problema forţei de muncă, 53% dintre respondenţi au menţionat accentuarea blocajului financiar, 49% – creşterea inflaţiei, iar 36% s-au arătat îngrijoraţi de o potenţială evoluţie negativă a cursului de schimb.

România se va confrunta, în 2020, cu o imensă problemă: criza forţei de muncă

„Criza forţei de muncă s-a accentuat în 2019, iar importul de muncitori străini nu a reuşit să compenseze nici 10% din necesar. Dincolo de stimularea consumului, creşterile salariale din mediul bugetar au accentuat dezechilibrele din piaţa muncii. În 2020, planurile de dezvoltare ale multor companii se află în stand-by din cauza acestor probleme de personal pentru care, din păcate, statul întârzie să vină cu soluţii, cea mai solicitată de investitorii fiind o necesară scădere a impozitelor pe salarii. În plus, este nevoie de un plan de măsuri pentru reîntoarcerea românilor, mai ales a celor tineri, în ţară, vezi modelul polonez”, arată concluziile Barometrului.

Dincolo de criza forţei de muncă, investitorii estimează că economia va continua să se confrunte cu aceleaşi probleme structurale ca şi în 2019.

„Într-un an cu două runde de alegeri, este puţin probabil să asistăm la măsurile de restructurare necesare echilibrării cadrului macroeconomic, având în vedere potenţialul impact negativ din punct de vedere electoral. În aceste condiţii, problemele din 2019 precum blocajul financiar se vor accentua anul viitor, mai ales în condiţiile în care finanţarea business-ului va continua să fie o adevărată misiune imposibilă pentru majoritatea investitorilor”, afirmă experţii.

Interesant este că din topul temerilor investitorilor a reieşit „creşterea fiscalităţii”, semn că oamenii de afaceri speră ca 2020 să aducă un Cod Fiscal fără modificări importante, având în vedere contextul electoral.

Temerile investitorilor privind decelerarea evoluţiei economice din S2 2019, prezentate în ediţia din iulie a Barometrului Frames, s-au confirmat, creşterea economică fiind sub cea estimată de Comisia Naţională de Prognoză şi de fostul guvern.

România se va confrunta, în 2020, cu o imensă problemă: criza forţei de muncă

În noua cercetare, realizată în această lună, oamenii de afaceri estimează că, în 2020, economia va continua să pună frână, pe fondul accentuării dezechilibrelor macro7economice. 59% dintre companiile chestionate estimează, astfel, că economia va creşte anul viitor cu 3-3,5%, iar 27% văd un avans economic chiar mai redus, sub nivelul de 3%. Numai 14% au indicat un avans al PIB-ului peste nivelul de 3,5%.

Proiectul de buget pe anul 2020 se bazează pe o creştere economică de 4,1%, un deficit bugetar de 3,59% şi o rată medie a inflaţiei de 3,1%.

„În 2020, consumul, cu bune şi rele, va continua să reprezinte motorul principal al economiei, însă cu o rată de creştere ceva mai temperată. Anul viitor va aduce multe semne de întrebare în sectoare precum agricultura, aflată încă în zona meteo-sensibilă, construcţiile – în condiţiile incertitudinilor legate de Programul ‘Prima Casă’, şi mai ales în zona producţiei industriale, acolo unde ultimele luni au marcat o decelerare semnificativă. În condiţiile în care principalii parteneri comerciali ai României se confruntă, la rândul lor, cu probleme economice, provocările vor fi semnificative, cu impact direct în economie”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Combinaţia fatidică între deprecierea leului şi creşterea preţurilor în economie a afectat semnificativ economia reală în 2019, iar acest fenomen tinde să se accentueze în 2020.

După ce, în barometrul din iulie 2019, o treime dintre oamenii de afaceri chestionaţi de Frames prognozau cursul în a doua parte a anului în intervalul 4,7-4,75 lei, fapt confirmat de evoluţia din prezent, pentru 2020 cei mai mulţi investitori (68%) anticipează un curs oficial în jurul nivelului de 4,85 lei/euro. 21% dintre cei chestionaţi se aşteaptă ca euro să evolueze în intervalul 4,85-4,9 lei, iar 11% văd cursul sub 4,85 lei/euro.

„Presiunile pe cursul de schimb vor continua să fie semnificative, în condiţiile accentuării dezechilibrului balanţei comerciale. Stimularea consumului va determina creşterea, în continuare, a importurilor, iar presiunea inflaţionistă se va accentua. BNR, cel mai probabil, va lăsa leul să evolueze pe un culoar mai amplu, în tentativa de a echilibra deficitele”, afirmă analiştii de la Frames.

Într-o economie aflată sub zodia consumului, cei mai mulţi dintre investitori (61%) estimează că afacerile din comerţ vor genera cel mai ridicat nivel de interes. Serviciile (47%), construcţiile (37%), transportul şi depozitarea (28%) şi activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (23%) se vor afla, de asemenea, în topul investiţiilor interesante.

De remarcat scăderea semnificativă a apetitului pentru agricultură, silvicultură şi pescuit faţă de ediţia precedentă a Barometrului Frames, de la 27% la 12%, un semn că provocările din zona de costuri de producţie, pricing, distribuţie şi vânzare s-au accentuat.

„Importurile alimentare au ajuns, din păcate, să ocupe mare parte din piaţă. Coroborat cu alte probleme, precum seceta, gripa aviară, cea porcină, business-ul agricol, în principal cel din zona micilor ferme, a devenit unul extrem de riscant, iar apetitul investitorilor a scăzut semnificativ”, afirmă experţii.

Acest fapt este dovedit de datele de la Registrul Comerţului care arată că, în 2019, numărul firmelor noi din acest sector a scăzut cu peste 50%.

„Stimulat de creşterile salariale, consumul va continua să genereze cel mai ridicat interes şi în 2020, cu un tot mai puternic accent în zona de online. Sectorul de transport şi depozitare, strâns legat de acest segment, va aduce, de asemenea, o profitabilitate optimă, iar serviciile dedicate firmelor şi populaţiei vor înregistra, în continuare, un interes major. Sectorul construcţiilor va continua să crească, iar presiunea pe preţuri se va accentua în zona marilor oraşe, acolo unde cererea de spaţii de locuit şi de birouri este semnificativă. Investiţiile în zona de IT (software) vor reprezenta, de asemenea, un punct de interes, grevate însă de criza de personal, extrem de puternică în acest sector”, mai arată concluziile barometrului.

Dincolo de provocările economice şi de investiţiile cu potenţial din 2020, oamenii de afaceri au fost chestionaţi şi în privinţa măsurilor pe care le consideră necesare dezvoltării un cadru economic stabil. Predictibilitatea fiscală (73%) s-a aflat în topul menţiunilor. Un Cod Fiscal bătut în cuie, fără modificări peste noapte (în genul propunerii privind scăderea TVA, fără fundamente economice), se află de câţiva ani în topul solicitării oamenilor de afaceri, din păcate neonorate de autorităţi.

Digitalizarea administraţiei publice (56%), investiţiile în infrastructură (45%), reducerea aparatului bugetar (38%) şi un plan naţional de reconversie profesională (24%) se află, de asemenea, în topul măsurilor considerate prioritare de investitori.

„Informatizarea ANAF, a întregului sector public, o simplificare a procedurilor administrative în relaţia dintre mediul public şi privat, implementarea unei Agende Digitale reale reprezintă unul dintre paşii care pot fi realizaţi începând din 2020, dacă există voinţă politică. Emiterea tuturor facturilor din economie, de exemplu, sub supravegherea Fiscului va elimina, cu siguranţă, o bună parte din economia subterană, iar plata taxelor şi impozitelor online va eficientiza colectarea veniturilor bugetare. În plus, va determina o creştere a nivelului de credibilitate a României pe pieţele internaţionale”, susţine Negrescu.

În ceea ce priveşte restructurarea aparatului public, analiza arată că este puţin probabil ca guvernul actual să ia măsurile necesare de reformă, mai ales că nu beneficiază de o majoritate parlamentară. Cum 2020 va fi un an de tranziţie spre o nouă guvernare cu un orizont teoretic de 4 ani, cel mai probabil măsurile de reformă vor fi amânate pentru 2021, atunci când vom asista şi la creşteri de taxe şi impozite. Investitorii speră, din această perspectivă, ca toate măsurile luate de noua guvernare să se fundamenteze pe analize de impact şi pe consultări cu mediul de afaceri.

Barometrul semestrial privind starea economiei a fost realizat de Frames în perioada 1 – 15 decembrie 2019, prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eşantion reprezentativ de 450 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.

romania , forta de munca , mediu afaceri

Aproape 40.000 de mii de cetățeni străini muncesc oficial în România, scriu jurnaliștii de la wall-street.ro. Dublu, față de anul 2012, atunci când aveam puțin peste 20.000 de mii de muncitori străini.

Cei mai mulți angajați străini care lucrează în România sunt turci, aproximativ 4.500. Din Vietnam, avem peste 3.800 de muncitori. Importăm forță de muncă și din Italia – avem peste 3.000 de angajați italieni.

În momentul de față, cifrele Inspecției Muncii spun că avem și peste 2.700 de muncitori din Republica Moldova, iar din China avem aproape 2.500.

Mai luăm forță de muncă și din Sri Lanka, Ungaria, Franța, Grecia, Filipine, Bulgaria.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici a vorbit joi, la o conferinţă cu tema „Situaţia forţei de muncă în România  despre mai multe măsuri pe care le are în vedere în perioada următoare pentru relansarea economiei şi păstrarea tinerilor în ţară. Teodorovici vrea să reducă taxarea muncii şi să îi oblige pe studenţii care termină o facultate de stat să rămână pentru o perioadă în ţară.

„Taxarea muncii în România este încă mare şi vorbim despre un prim element pe care mi-l doresc foarte mult să fie deschis cu parte dintre măsuri cu ceea ce înseamnă adaptarea Programului de guvernare actual. (…) Contribuţiile pe sănătate ar trebui să scadă în România, dar asta trebuie discutat public, taxarea muncii ar trebui să fie redusă, asumarea unui set de propuneri de măsuri care să facă parte din acel capitol care va adapta Programul de guvernare”, a declarat ministrul Finanţelor.

Eugen Teodorovici a criticat Uniunea Europeană pentru că la nivel european, nu s-ar dori punerea pe agendă a subiectului forţei de muncă, pentru că ar exista anumite interese ale statelor care încă au nevoie de angajaţi din Europa de Est.

„La nivel european, nu se doreşte punerea pe agendă a subiectului forţei de muncă, pentru că sunt interesele statelor care au încă nevoie de angajaţi din România, Croaţia, Polonia etc… Noi vom investi, vom pregăti forţă de muncă în România şi, uşor, uşor, celelalte state vor atrage neconcurenţial de pe piaţa unică forţă de muncă. Nu este în interesul nimănui din afara României sau din afara celor zece ţări care trimit forţă de muncă în Europa să pună un astfel de subiect pe masă. Nu se doreşte, pentru că fiecare se dezvoltă cu forţa de muncă pe care o ia din alte zone. Asta înseamnă familia mare europeană.”, a spus Teodorovici.

Potrivit ministrului, în acest moment, România trece printr-o criză a forţei de muncă, fiind nevoie de un milion de lucrători.

Una dintre soluţii ar pute fi obligarea studenţilor care urmează o facultate de stat, să rămână o perioadă să muncească în ţară, în baza unor contracte încheiate cu universităţile.

„Studentul poate să lucreze oriunde doreşte în Europa şi în lume, dar dacă primeşte din partea statului un sprijin, după terminarea facultăţii să existe o perioadă în care să returneze ce a primit, aşa cum se întâmplă în Europa”, a mai declarat ministrul.

Guvernul a aprobat, în şedinţa de joi, suplimentarea cu 8.000 a contingentului pe tipuri de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România (4.000 permanenţi şi 4.000 detaşaţi). Potrivit datelor înregistrate de către Inspectoratul General pentru Imigrări, până în luna iulie au fost eliberate 4.395 de avize de angajare/detaşare, cele mai multe pentru cetăţeni din Vietnam, Turcia şi Nepal.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 946/2017, contingentul pe tipuri de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România, stabilit iniţial pentru anul 2018, a fost de 7.000, din care: 4.000 lucrători permanenţi, 1.200 lucrători detaşaţi, 700 lucrători ICT (persoane transferate în cadrul aceleiaşi companii), 500 lucrători înalt calificaţi, 400 lucrători sezonieri, 100 lucrători stagiari şi 100 lucrători transfrontalieri, scrie news.ro.

Decizia de suplimentare a contingentului a fost adoptată după ce, în anul 2018, s-a observat o creştere cu peste 50% a numărului de avize de muncă eliberate (numărul avizelor de angajare pentru lucrători permanenţi eliberate în 2018 s-a dublat faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017). Raportat la numărul cererilor de eliberare a avizelor de muncă depuse în primele luni ale anului, s-a constatat că acestea au crescut cu 55%, în perioada 1 ianuarie – 3 mai 2018, conform Guvernului.

Totodată, din datele centralizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, a rezultat că din totalul locurilor de muncă vacante înregistrate în primul trimestru al anului 2018, care au fost puse la dispoziţia persoanelor aflate în căutare de loc de muncă aflate în evidenţele acestei instituţii, 31.464 au fost declarate în mod repetat de către angajatori ca fiind neocupate.

Inspectoratul General pentru Imigrări a transmis Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale că la începutul lunii iulie erau deja eliberate aproximativ 3.000 de avize de angajare pentru lucrători permanenţi, iar contingentul de avize de detaşare era epuizat. În contextul în care, la acea vreme, erau încă 204 cereri de eliberare în curs de soluţionare şi Inspectoratul General pentru Imigrări a semnalat faptul că a primit o serie de solicitări din partea mai multor companii care derulează, în principal, proiecte de dezvoltare imobiliară, Guvernul a decis majorarea numărului de lucrători permanenţi de la 4.000 la 8.000 şi a celor detaşaţi de la 1.200 la 5.200.

Potrivit datelor înregistrate de către Inspectoratul General pentru Imigrări, până în luna iulie au fost eliberate 4.395 de avize de angajare/detaşare, cele mai multe pentru cetăţeni din Vietnam (1.520), Turcia (568), Nepal (358), Serbia (275), Sri Lanka (261), China (253) şi Moldova (181).

Din datele Inspecţiei Muncii rezultă că sunt activi 17.089 de salariaţi cetăţeni străini non UE-SEE, cei mai mulţi din Turcia (3.627), China (2.120), Moldova (1.787) şi Vietnam (1.554). Principalele domenii de activitate în care lucrează cetăţenii non UE-SEE în România sunt: restaurante, construcţia de nave şi structuri plutitoare, comerţ cu ridicata îmbrăcăminte şi încălţăminte şi lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale.

Eurostat anunță că România ocupă primul loc în UE la rata anuală a inflației, în aceeași zi în care ne-a spus că suntem lideri la creșterea salariilor.

Rata anuală a inflației în zona euro a urcat la 1,9% în mai de la 1,3% în aprilie. Cu un an în urma, nivelul era de 1,4%, informează un comunicat al Eurostat, biroul european de statistică.

În UE, inflația anuală a crescut la 2% în mai, de la 1,5% în aprilie, după ce anul trecut pe vremea asta, se cifra la 1,6%.

Inflația anunțată de Eurostat se referă indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), care de regulă este mai mic decât indicele prețurilor de consum (IPC), dat publicității penru România de Institutul Național de Statistică (INS).

Cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei din Uniunea Europeană au fost înregistrate luna trecută în România (4,6%) şi Estonia (3,1%), iar cele mai scăzute în Irlanda (0,7%) şi Grecia (0,8%).

Comparativ cu aprilie 2018, inflaţia anuală a urcat în 26 de ţări membre ale UE (inclusiv în România, unde s-a majorat de la 4,3% până la 4,6%), a rămas stabilă într-un stat şi a scăzut în alt stat.

În cazul zonei euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor l-au avut în mai serviciile (0,72 puncte procentuale), energia (0,58 pp), alimentele, alcoolul şi ţigările (0,50 pp), produsele industriale din afara sectorului energetic (0,08 pp).

România se află pe primul loc în UE la creșterea costului orar cu forța de muncă în trimestrul 1 din 2018, urmată de Letonia și Ungaria.

Costul orar cu forța de muncă a urcat, în primult trimestru din 2018, față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 2,0% în zona euro și cu 2,7% la nivelul Uniunii Europene, se arată într-un comunicat publicat vineri de Eurostat.

În primul trimestru al anului 2018, cele mai mari avansuri ale costului orar cu forța de muncă au intervenit în România (12,7%), Letonia (11,2%), Ungaria (10,3%), în timp ce Portugalia a înregistrat o scădere de 1,5%.

Piaţa forţei de muncă din Românie este într-o criză profundă, iar viitorul nu se arată deloc mai bun. După ce s-au războit pe salarii şi facilităţi, mare parte dintre companii a trecut la o altă strategie – îşi pregătesc singure viitorii angajaţi, încă de pe băncile şcolii, arată o analiză KeysFin.

Scăderea nalităţii, ieşirea la pensie în următorii ani a unei întregi generaţii de angajaţi şi mai ales exodul forţei de muncă către Occident va face ca România să se confrunte în următorii ani cu o criză tot mai adâncă de forţă de muncă, se arată într-o analiză KeysFin.

O altă problemă cu care se confruntă companiile este cea a lipsei oamenilor pregătiţi. Parţial, acest lucru se datorează desfiinţării şcolilor profesionale. Însă nici cei cu studii superioare nu stau mult mai bine, datorită lipsei unei legături între nevoile pieţei forţei de muncă şi sistemul de învăţământ.

„Sistemul de educaţie, aşa cum este el croit în prezent, este complet inutil în faţa provocărilor din piaţa muncii. Încă se scot pe bandă rulantă generaţii de şomeri cu diplomă, de absolvenţi de liceu şi universitate care nu sunt conectaţi la realităţile economice”, afirmă experţii.

Confruntate cu această realitate, tot mai multe companii din România au tendinţa de a adopta un sistem deja împământenit în ţările din Occident, anume de a-şi pregăti singure viitorii anganjaţi, de multe ori prin intermediul stagiilor de pregătire (internships) sau dezvoltându-şi propriile şcoli.

„Mulţi investitori au trecut la recrutarea de tineri încă de pe băncile facultăţii şi oferirea de programe de training, în cele mai multe cazuri plătite. Iar firmele care au nevoie de muncitori calificaţi, nu pentru funcţii de conducere, au ales să-şi dezvolte propriile şcoli de meserii, calificarea la locul de muncă devenind o componentă esenţială în business-ul actual”, spun analiştii de la KeysFin.

Există, însă, şi companii care, deşi sunt atrase de costurile reduse cu forţa de muncă din România, ezită să investească în proprii angajaţi datorită creşterii artificiale a salariului minim, a cadrului economic instabil (bazat pe consum), a sistemului fiscal, dar şi datorită lipsei unei infrastructurii bune.

O categorie de firme care a profitat de pe urma acestui fenomen sunt firmele HR. Conform KeysFin, numărul firmelor de recrutare a ajuns la 3.192 în 2016 (de la 2.685 în 2012), iar profiturile lor au urcat până la 255 milioane lei în 2017. În total piaţa de HR crescând până la 3,6 miliarde lei în 2017, cu aproape 1.6 miliarde lei mai mult decât era în 2012.