Aplicația de mesagerie WhatsApp a anunțat eliminarea unei funcții utilizate de milioane de utilizatori. Conversațiile nu vor mai fi arhivate gratuit în conturile de Google Drive.

Aplicația WhatsApp a anunțat o schimbare semnificativă la serviciile de mesagerie. Utilizatorii își vor pierde accesul gratuit pentru serviciie de back-up stocate în conturile Google Drive.

WhatsApp renunță la o funcție utilizată la nivel mondial

Facilitatea care a permis până acum arhivarea conversațiilor fără a afecta spațiul de stocare gratuit de 15 GB dispare începând cu acest an. Utilizatorii WhatsApp care vor totuși să beneficieze în continuare de acest serviciu de stocare au posibilitatea de a plăti pentru suplimentarea spațiului prin Google One. Astfel, sunt disponibile trei planuri de abonament, lunar sau anual.



Tarife pentru menținerea planului de stocare

Prețurile lunare pornesc de la 1,99 dolari pentru funcția Basic de 100GB, la 2,99 dolari pentru varianta Standard de 200 de GB până la 9,99 dolari pentru opțiunea premium de 2 Tb. Costul pentru abonamentele anuale sunt de 19,99% pentru varianta Basic, de 29,99% pentru planul Standard și de 99,99% pentru varianta Premium de 2TB.

WhatsApp pune la dispoziția utlizatorilor care nu doresc achiziționarea unui abonament o alternativă pentru a gestiona mai bine spațiul de stocare disponibil. Mai exact, în WhatsApp, Setări, Stocare și Date, se va selecta Administrare Stocare. Meniul accesat vă pune la dispoziție metode diverse pentru a utiliza eficient spațiul de stocare.



WhatsApp introduce o funcție suplimentară pentru utilizatorii web

Nu demult, compania care a dezvoltat aplicația de mesagerie a introdus o funcție care le permite utilizatorilor actualizarea statusului fie folosind versiunea din browser fie aplicația de pe laptop/desktop.

Funcția de status pe aplicație a fost limitată doar la dispozitivul principal al utilizatorului. Adică, actualizarea statusului nu putea fi efectuată de pe alte dispozitive decât cel principal, potrivit Economic Times.

Dacă folosesți orice aplicație Google știe, locația și istoricul datelor tare ar putea fi stocate. Iată cum poți dezactiva serviciile de localizare și cum poți șterge istoricul locațiilor.

Ai oprit „Istoricul Locațiilor” (Location History) din contul tău de Google, iar aplicațiile companiei nu te mai pot urmări, nu? Nu chiar. În timp ce dezactivarea acestei setări sună ca și cum ar opri compania din a verifica non-stop unde ești, unele aplicații Google încă vă stochează datele despre locație, arată o investigație realizată în 2018 de Associated Press, scrie cnet.com.

Prin simpla deschidere a Google Maps sau folosirea Google știe pe orice platformă pentru o căutare salvează locația aproximativă cu un marcaj.

Totuși, de la această investigația din 2018, Google a făcut mai ușor să controlezi ce locație și alte date sunt salvate și ce informații sunt șterse cu funcții precum Datele dvs. din Hărți și Căutare, care vă oferă acces rapid la comenzile de locație. Trebuie doar să știi unde să cauți.

Dezactivarea istoricului locațiilor elimină doar locul în care v-ați aflat din funcționalitatea „Cronologia Google Maps” (Google Maps Timeline), care îți salvează locația cu o anumită dată și la o anumită oră.

Pagina de asistență Google spune că deși dezactivăm istoricul, „unele date despre locație pot continua să fie salvate în alte setări”, cum ar fi activitatea pe web și din aplicație.

Google a declarat că folosește aceste date pentru a face funcționalitățile mai personalizate și mai utile, iar aceste informații nu sunt partajate niciodată cu terțe părți sau firme de marketing.

Totuși, dacă nu ești mulțumit cu acest lucru, iată care sunt pașii pentru a opri Google din a ști mereu unde ești.

Pașii pentru a dezactiva serviciile de localizare
1. Deschide Google.com pe browserul tău de pe desktop sau telefonul mobil;

2. În partea de dreapta sus a paginii conectează-te în contul tău Google în cazul în care nu esti deja conectat;

3. Întrați pe „Gestionați-vă contul Google” (Manage Your Google Account)

4. În partea din stânga faceți click pe categoria „Date și personalizare” (Manage your data & personalization)

5. Mergi în jos până la secțiunea „Opțiuni privind activitatea” (Activity Controls) și fă click pe „Gestionați opțiunile privind activitatea” (Manage your activity controls);

6. Se va deschide o fereastră în care vei vedea căsuța „Activitatea de pe web și din aplicații” (Web & App Activity). De acolo poți glisa butonul înspre stânga pentru a-l dezactiva;

7. Google te va avertiza că „acest lucru poate limita sau dezactiva experiențele mai personalizate în serviciile Google” și alte cele. Confirmă că vrei să faci asta prin apăsarea butonului „Întrerupeți” (Pause).

Dezactivarea acestei setări împiedică Google să salveze markerii privind locația ta asociați cu diferite acțiuni și oprește stocarea informațiilor colectate din căutările pe care le faci, precum și alte activități ale sale. Dezactivarea opțiunii îți va păstra locația dar și alte locuri unde mergi, ca de exemplu acasă, aproximativ private.

Reține că pentru a putea folosi anumite funcționalități ale Google, ca de exemplu aplicația „Hărți”, compania va avea nevoie de acces la locația ta.

Însă urmarea pașilor de mai sus împiedică Google să stocheze oricare din activitățile tale viitoare. Când compania îți va marca activitățile într-o zonă generală, va face acest lucru într-o arie de aproximativ 1,6 kilometri pătrați în care de regulă se află peste 1.000 de utilizatori.

Avantaje și dezavantaje
Dezactivarea acestei opțiuni înseamnă că vei primi reclame mai puțin relevante, recomandări mai puțin utile și în general o experiență mai puțin personalizată când folosești motorul de căutare al Google, aplicațiile și serviciile sale.

Totuși, pentru cei care consideră reclamele personalizate utile, oprirea funcționalității va însemna că Google nu va putea prezice lucrurile care te-ar putea interesa. Pe de altă parte, pentru cei care consideră intimitatea mai importantă, dezactivarea setării va merita cu siguranță acest „sacrificiu”.

Voi pierde date salvate dacă dezactivez această setare Google?

Nu – datele tale salvate nu vor fi afectate. Dezactivarea funcționalității respective va împiedica Google știe să stocheze informațiile tale viitoare cu un marcaj de locație însă nu șterge datele pe care le-a cules anterior.

Ludovic Orban a afirmat că ă există omisiuni în baza de date a membrilor PNL, însă nu i se poate interzice unui membru de partid să voteze la adunările generale sau să candideze, din cauză că unii operatori judeţeni nu au încărcat toţi membrii formaţiunii în noua bază de date.

El a mai spus că, după ce a fost ales preşedinte al liberalilor, partidul avea o bază de date MyPNL, în baza unui contract cu un furnizor care deţinea serverele, însă apoi a fost realizată o nouă bază de date din cauza unor disfuncţionalităţi în cea veche.

„Noi avem o situaţie la zi în MyPNL care există şi care este înregistrată cu 173.000 de membri ai PNL. În constituirea noii baze de date au fost filiale care nu am importat din fostul MyPNL toată baza de date cu membrii PNL. S-au apucat să reconstituie baza de date de la zero. Există multe omisiuni în această bază de date, omisiuni care sunt determinate de neglijenţa unor operatori. Nu în toate filialele s-au făcut toate operările necesare astfel încât noua bază de date să fie oglinda fidelă a realităţii membrilor PNL. Din această cauză, când au fost transmise anumite situaţii din registrul naţional, au fost omişi foarte mulţi membri”, a explicat Ludovic Orban, marţi la Parlament, care a adăugat că numai doi operatori naţionali autorizaţi pot modifica baza de date a PNL.

Acesta a adăugat că nu îi pot fi aduse acuzaţii că ar putea să măsluiască baza de date a PNL.

„Nu este adevărat. Este o minciună sfruntată. Cine va spus aşa ceva v-a minţit. Eu nu pot să fiu acuzat de aşa ceva pentru că nu am nicio legătură cu baza de date”, a subliniat Orban.

Acesta a mai afirmat că orice membru al PNL care şi-a completat cererea de adeziune şi aceasta a fost aprobată şi care a plătit cotizaţia inclusiv pe luna iunie are dreptul să voteze la adunările generale sau să candideze.
„Democraţia înseamnă că orice membru al PNL care era membru al PNL la data de 31 decembrie – ce înseamnă că era membru: şi-a completat cererea de adeziune care a fost aprobată în biroul local şi care a fost validată în biroul judeţean, şi-a plătit cotizaţia până inclusiv în luna iunie – are dreptul să voteze. Nu poţi să interzici membrilor PNL să voteze la adunări generale, să candideze numai din cauza faptului că un operator judeţean nu a încărcat în baza de date toţi membrii PNL. Eu am fost inclus în baza de date a PNL în 29 ianuarie. Preşedintele PNL, da? Domnul Stolojan s-a dus la Sectorul 2 şi i s-a refuzat plata cotizaţiei, spunându-i-se că nu este membru”, a completat Ludovic Orban.

Liderul liberarilor Ludovic Orban a mai precizat că la sectorul 2 al Capitalei lipsesc 256 de membri din baza de date a partidului.

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, vineri, la Brăila, că situaţia prin care a trecut săptămâna aceasta Theodor Stolojan, aceea de a nu putea plăti cotizaţia la partid pe motiv că nu figurează în baza de date a PNL, a fost generată de „o eroare de soft”.

„Conform prevederilor statutului, toţi membri Partidului Naţional Liberal trebuie înscrişi în Registrul naţional al membrilor. Înscrierea se face de către operatorul care este este desemnat de fiecare Birou judeţean şi, evident, se pot face verificări şi corecţii de către operatorul naţional, care este desemnat de secretarul general. Noi am funcţionat pe un soft, o bază de date, care se numea myPNL. Acest soft a fost înlocuit după 2018 cu un soft nou, care a presupus reîncărcarea în noul soft a membrilor Partidului Naţional Liberal. Sunt situaţii în care membri ai PNL nu figurează în noul soft, adică nu au fost încărcaţi în noul soft, asta nu înseamnă că nu sunt membri ai Partidului Naţional Liberal. De ce s-a întâmplat chestiunea asta? În mod normal, trebuia importat vechiul soft, toată baza de date din vechiul soft trebuia importată în noul soft. Au fost mai multe filiale unde nu s-a întâmplat această operaţiune şi, practic, noul soft a fost încărcat fără să să se ţină cont de myPNL şi de baza de date. Este o eroare de soft, în mod evident”, a declarat Orban.

Ludovic Orban a precizat că, indiferent de problemele tehnice existente în ceea ce priveşte baza de date a partidului, să-i refuzi unui membru PNL plata cotizaţia este extrem de grav.

„Domnul Theodor Stolojan este preşedintele comisiei de organizare a alegerilor. Domnul Theodor Stolojan, ca fost preşedinte al PNL, este de drept membru în Biroul Politic Naţional. Acum, să refuzi unui membru PNL să plătească cotizaţia este extrem de grav. Oricât de tare ar fi competiţia la Sectorul 2, nu poţi să refuzi unui membru PNL să plătească cotizaţia, chiar dacă el nu este înscrie în Registrul naţional a membrilor. Nu poţi să-i refuzi plata cotizaţiei, pentru că este o formă de participare la viaţa organizaţiei. E o oarecare pasiune pe subiectul acesta, noi îl urmărim cu mare atenţie. Democraţia se manifestă prin dreptul de vot. Nu există nimic mai grav şi mai antidemocratic decât să interzici dreptul de vot unor membri PNL care au dreptul de vot. Acolo unde, din cauza operatorului judeţean, au fost membri ai PNL care nu au fost introduşi în Registrul naţional a membrilor, dar ei sunt membri, convocatorul se poate completa cu astfel de membri care au fost omişi din diferite motive la introducerea bazei de date”, a spus Orban.

Preşedintele PNL a mai declarat, referindu-se la evidenţa membrilor PNL, că în Bucureşti „există unul sau două sectoare care au cam făcut vraişte prin baza de date”.

„La Bucureşti, de exemplu, la Sectorul 2, a fost un moment de schimbare după alegerile europarlamentare, practic şi-au dat demisia toţi preşedinţii de filiale, au fost numite conduceri interimare, care ulterior au organizat alegeri. Se pare că la unul sau două
sectoare au cam făcut vraişte prin baza de date”, a completat Ludovic Orban.

Datele a 6.000 de jurnaliști români și angajați din media au fost compromise, spun specialiștii IT.

Adresele lor de e-mail împreună cu parole, coordonate geografice sau numere de telefon au ajuns pe piața neagră a internetului, așa numitul dark web, unde au fost scoase la licitație. Mai multe persoane au primit deja emailuri de amenințare în care hackerii le anunță că au imagini compromițătoare cu ele și le cer bani în schimb.

„Sistemul tău a fost compromis. Toate datele au fost copiate de pe dispozitivul dvs. pe serverele noastre. De asemenea, a fost înregistrat un video de pe camera dvs. în care vă uitaţi la filme pentru adulţi”, aşa începe mailul de şantaj prin care destinatarii sunt anunțați că dispozitivul pe care îl folosesc a fost infectat cu malware și că infractorii cibernetici au preluat controlul asupra acestuia. Nu este adevărat! Nu în acest caz. Cei care şantajează au doar adresa de email, nu şi date vulnerabile din computerele celor care sunt vizaţi.

„Vă pot activa camera şi microfonul şi nici măcar nu vă puteţi da seama”, aşa sunt ameninţaţi cei care primesc mailul de şantaj. Infractorii cer şi o sumă de aproximativ 1.300 de dolari, în criptomonedă, într-un termen de 50 de ore. Nu picaţi în plasa lor, pentru că încearcă doar să vă sperie.

Victime pot cădea aproape 6.000 de de jurnalişti români sau angajaţi din mass-media.  Datele în care se află adresele lor de mail au ajuns pe aşa zisul Dark Web, unde sunt scoase la licitaţie.

Damian Popescu, expert în analiză malware și forensic: “Pot fi luate de la o pizzerie, pot fi luate de la un hotel care nu şi-a securizat serverele când îţi rezervi o cameră online. Sunt firme compromise, li se fură bazele de date care după aceea se pun la vânzare. Este un fel de licitaţie. Cine plăteşte mai mult are acces la ele.”

Specialiştii vă sfătuiesc să marcaţi aceste mesaje ca spam şi să le ştergeţi. În plus, puteţi suna oricând la numărul de urgenţă 1911 pentru a raporta orice tip de incident de securitate cibernetică. Iar pe siteul CERT.RO găsiţi mai multe recomandări pentru a putea gestiona o asemenea situaţie.

Înalta Curte din Irlanda a decis, vineri, să permită autorităţii de reglementare a datelor să reia o investigaţie care ar putea duce la interzicerea transferurilor transatlantice de date de către Facebook, măsură care ar avea, potrivit companiei americane, un impact devastator asupra afacerilor sale, transmite Reuters.

Cazul provine din îngrijorările UE conform cărora supravegherea exercitată de guvernul SUA ar putea să nu respecte drepturile de confidenţialitate ale cetăţenilor UE, atunci când datele lor personale sunt trimise în Statele Unite pentru uz comercial.

Comisarul pentru protecţia datelor din Irlanda (DPC), autoritatea de reglementare principală a Facebook în Uniunea Europeană, a lansat o anchetă în luna august şi a emis un ordin provizoriu prin care principalul mecanism pe care Facebook îl foloseşte pentru a transfera datele utilizatorilor UE către Statele Unite ”nu poate fi utilizat în practică”.

Facebook a contestat atât ancheta, cât şi Proiectul preliminar de decizie (PDD), spunând că acestea pot avea consecinţe ”devastatoare” şi „ireversibile” pentru afacerea sa, care se bazează pe prelucrarea datelor utilizatorilor pentru a difuza reclame direcţionate.

Înalta Curte a respins vineri contestaţia Facebook.

Resping toate excepţiile solicitate de FBI (Facebook Irlanda) şi resping cererile formulate de aceasta în cadrul procedurii”, a declarat judecătorul David Barniville, într-o hotărâre care are aproape 200 de pagini.

„FBI nu a stabilit nicio bază pentru contestarea deciziei DPC sau a PDD sau a procedurilor de anchetă adoptate de DPC”, se spune în hotărâre.

În timp ce decizia nu declanşează o oprire imediată a fluxurilor de date, activistul austriac pentru confidenţialitate Max Schrems, care a obligat autoritatea de reglementare irlandeză a datelor să acţioneze într-o serie de acţiuni în justiţie în ultimii opt ani, a declarat că în opinia sa decizia face acest lucru inevitabil.

„După opt ani, DPC este acum obligat să oprească transferurile de date ale Facebook între UE şi SUA, probabil înainte de vară”, a spus el.

Un purtător de cuvânt al Facebook a declarat că compania aşteaptă cu nerăbdare să-şi apere respectarea normelor UE privind datele, deoarece ordinul provizoriu al autorităţii de reglementare irlandeze ”ar putea dăuna nu numai Facebook, ci şi utilizatorilor şi altor companii”.

Dacă autoritatea de reglementare irlandeză va pune în aplicare ordinul provizoriu, ar pune capăt efectiv accesului privilegiat pe care îl au companiile din Statele Unite la datele cu caracter personal din Europa şi le-ar pune pe acelaşi nivel cu companiile din alte ţări din afara blocului.

Mecanismul pus în discuţie de autoritatea de reglementare irlandeză, Clauza contractuală standard (CSC), a fost considerat valabil de Curtea Europeană de Justiţie într-o decizie din iulie. Dar Curtea de Justiţie a decis, de asemenea, că autorităţile de supraveghere a confidenţialităţii trebuie să suspende sau să interzică transferurile în afara UE dacă nu se poate asigura protecţia datelor în alte ţări. Un avocat al Facebook a declarat din decembrie, în faţa Înaltei Curţi, că proiectul de decizie al autorităţii de reglementare irlandeze, dacă ar fi pus în aplicare, ”ar avea consecinţe devastatoare” pentru afacerile Facebook, afectându-i pe cei 410 milioane de utilizatori activi ai Facebook în Europa, afectând grupurile politice şi subminând libertatea de exprimare.

În februarie, comisarul irlandez pentru protecţia datelor, Helen Dixon, a declarat că, în general, companiile se pot confrunta cu perturbări masive ale fluxurilor de date transatlantice ca urmare a deciziei Curţii Europene de Justiţie.

Biroul lui Dixon a salutat decizia vineri, dar a refuzat să mai comenteze.

Ludovic Orban a precizat cu referire la faptul că Vlad Voiculescu a comentat la o postarea Violetei Alexadru şi a spus că anul trecut, înainte de alegeri, din calculul incidenţei au fost eliminate focarele, iar din calculul incidenţei la 14 zile au fost pierdute vreo două zile, că acest lucru nu s-a întâmplat. Liderul PNL a adăugat că nu are timp să citească comentarii pe Facebook deoarece este „un om ocupat” şi consideră că aşa trebuie să fie orice om care este în serviciul public sau care deţine o funcţie importantă în stat.

„Ministrul Sănătăţii trebuie să conducă lupta contra pandemiei. Ministrul Sănătăţii trebuie să susţină procesul de vaccinare. Ministrul Sănătăţii trebuie să pregătească proiectele care urmează a fi finanţate, atât pe Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare, cât şi pe exerciţiul financiar 2021-2027, ministrul Sănătăţii trebuie să urmărească avizarea tuturor proiectelor de achiziţie care sunt solicitate de spitale şi care sunt finanţate din cele peste 1,2 miliarde din fonduri europene pe care noi le-am mobilizat pentru a susţine aceste investiţii în creşterea calităţii serviciilor de sănătate în spitale. Ministrul Sănătăţii trebuie să fie foarte, foarte ocupat. În ceea ce priveşte modalitatea de calcul a ratei de incidenţă, ea a fost cunoscută pe toată perioada. Cu sprijinul STS a avut pus la punct o aplicaţie Corona-Forms în care este transparent şi cunoscut tot procesul. În aplicaţie au intrat centrele de testare, direcţiile de sănătate publică, INSP, Casa de Sănătate, medicii de familie, pacienţii care erau diagnosticaţi. Aceste date sunt date cunoscute care nu pot fi modificate în niciun fel”, a declarat Ludovic Orban, întrebat miercuri la Parlament despre „artificiile” făcute înaintea alegerilor de anul trecut privind calcularea ratei de infectare despre care a vorbit Vlad Voiculescu.

Chestionat ce crede despre faptul că PSD vrea înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă privind afirmaţiile lui Vlad Voiculescu, preşedintele Camerei Deputaţilor Ludovic Orban a răspuns: „Dacă cei de la PSD au timp să se uite în commenturile făcute de un ministru la 12.00 noaptea pe o postare făcută de un deputat să îşi întemeieze un demers de constituire a unei comisii de anchetă pe analiza commenturilor de pe postările de pe paginile deputaţilor. Ministrul Sănătăţii trebuie să se ocupe de sănătatea cetăţenilor”.

Referitor la Faptul că Voiculescu a susţinut că în calcularea incidenţei se pierdeau două zile din 14, Orban a replicat: Nu se pierdea niciodată sub nicio formă”.

„Eu nu am avut timp să citesc commenturile. Chiar sincer nu am nici măcar timp să mă uit pe postările colegilor mei pe paginile lor de Facebook, d-apăi să stau să citesc commenturile de pe paginile de Facebook ale colegilor mei sau ale tuturor parlamentarilor din coaliţie. Eu sunt un om ocupat. Eu sunt un om care are o activitate care nu îmi permite să urmăresc şi să dau commenturi. Cred că aşa trebuie să fie orice om care este în serviciul public, care deţine o funcţie importantă în stat şi trebuie să îşi dedice energia şi întreaga activitate pentru atingerea obiectivelor pentru care este învestit în funcţia respectivă”, a completat liderul PNL.

Preşedintele PNL Bucureşti, deputatul Violeta Alexandru, a afirmat pe pagina sa de Facebook, că afirmaţii politice de gen „Nu am încredere în cifrele cazurilor de COVID-19” nu doar că nu ajută, dar sporesc îngrijorarea.

În replică, într-un comentariu la această postare, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a precizat că anul trecut, înainte de alegeri, din calculul incidenţei au fost eliminate focarele, iar din calculul incidenţei la 14 zile au fost „pierdute” vreo două zile.

”Până să vorbim despre cum comunicăm, ceea ce comunicăm ar trebui să fie cât mai aproape de adevăr. Contează, mai ales în situaţii de genul asta. Altfel ne furăm singuri caciulă minţindu-ne frumos”, scrie ministrul Sănătăţii.

Liderul PSD Marcel Ciolacu a anunţat că va propune înfiinţarea unei comusii parlamentare pentru a verifica dacă datele prezentate înainte de alegerile din 2020 au fost corecte. De asemenea, eurodeputatul PSD Victor Negrescu a anunţat că a solicitat Comisiei Europene să demareze o anchetă cu privire la posibila falsificare de către fostul Guvern PNL a datelor medicale referitoare la COVID-19.

Toți românii care au un card vor fi chemați la bancă. Instituțiile financiare sunt obligate de stat să facă acest lucru

Românii care au un card vor fi chemate în cadrul unităților bancare sau prin intermediul canalelor electronice să-și actualizeze datele personale, au transmis reprezentanții Asociației Române a Băncilor.

Românii care au un card bancar vor fi chemați la bancă pentru date personale

„Actualizarea datelor personale ale clienţilor băncilor reprezintă o obligaţie legală stabilită de Parlament, în conformitate cu prevederile directivelor Uniunii Europene, pentru combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, în absenţa căreia băncile nu pot să deschidă conturi, să iniţieze ori să continue relaţia de afaceri sau să efectueze tranzacţii. Toate aceste date sunt culese şi prelucrate strict în vederea prevenirii folosirii sistemului bancar pentru tranzacţionarea de fonduri ilicite”, se menţionează în comunicat, conform Agerpres.

Conform ARB, instituţiile de credit sunt obligate să aplice măsuri de cunoaştere a clientelei în vederea prevenirii riscului de spălare a banilor şi finanţare a terorismului pentru toţi clienţii lor, de la iniţierea până la terminarea relaţiei de afaceri. Prevederile sunt incluse în Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, şi în Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 2/2019 privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

„Comunitatea bancară mizează pe o conlucrare optimă între clienţi şi bănci, fiind înlăturată astfel apariţia unor sincope nedorite de niciuna din părţi, în derularea relaţiei de afaceri. Băncile sunt deschise să faciliteze acest proces de actualizare a datelor personale, astfel încât să nu existe nicio problemă în utilizarea produselor şi serviciilor bancare. Măsurile de cunoaştere a clientelei se referă la verificarea identităţii, pe baza documentelor de identitate, şi la prelucrarea unor date cu caracter personal stabilite conform prevederilor legislative şi reglementative”, se mai spune în comunicat.

„În cazul refuzului clienţilor de a furniza/actualiza datele necesare sau în cazul refuzului persoanelor vizate de a li se prelucra aceste categorii de date, instituţiile de credit au obligaţia de a aplica prevederile art. 11, alineatul (9) din Legea nr. 129/2019. Acesta prevede că ‘atunci când entitatea raportoare nu este în măsură să aplice măsurile de cunoaştere a clientelei, aceasta nu trebuie să deschidă contul, să iniţieze ori să continue relaţia de afaceri sau să efectueze tranzacţia ocazională şi trebuie să întocmească un raport de tranzacţie suspectă în legătură cu clientul respectiv, ori de câte ori există motive de suspiciune, care va fi transmis Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor”, se menţionează în comunicat.

Prelucrările de date se efectuează în conformitate cu cerințele legale, fiind adoptate măsuri tehnice și organizatorice de securitate pentru protecția datelor cu caracter personal. Documentele obținute se vor păstra pe o perioadă de cincin ani de la data încetării relației de afaceri sau de la efectuarea unei tranzacții ocazionale.

Fostul ministru al Muncii, liderul PNL Bucureşti Violeta Alexandru, afirmă că nu este nicio problemă cu publicarea datelor despre vaccinare, acestea fiind date statistice. ”Ştiu ce tactică are sistemul public, mai ales cel militarizat, să te «împacheteze», ce antrenament are să te lase să crezi că tu conduci până când ajungi să vorbeşti şi tu limba lui «nu se poate»”, a afirmat Violeta Alexandru. Acesta apreciază că nu este suficientă transparentizarea datelor, este nevoie de reformă în sistemul public, însă susţine că sistemul, de fiecare dată, se opune.

”Ştiu ce tactică are sistemul public, mai ales cel militarizat, să te «împacheteze», ce antrenament are să te lase să crezi că tu conduci până când ajungi să vorbeşti şi tu limba lui «nu se poate». Rezistă cine are experienţă de management, cine ştie să fie drept şi ferm, cine nu se fereşte să deranjeze. Dacă te văd că te temi/că eşti prea preocupat de imaginea publică/că vrei să îţi faci prieteni, eşti o ţintă sigură. Cine a lucrat toată viaţa în sistemul public şi nu a mai luat contact cu mediul privat, nici nu o recunoască ce spun. E deja sistem”, a scris Violeta Alexandru pe Facebook.

Fostul ministru al Muncii susţine că ”nu este nicio problemă cu publicarea datelor statistice despre vaccinare”.

”Sunt date statistice. Americanii, partenerii noştri, ca să dau doar un exemplu, publică de ani buni ce nici cu gândul nu gândiţi. Şi sunt OK. România chiar este parte din Open Government Partnership lansat de americani în 2011. Publicarea de date deschise ţine de sănătatea funcţionării instituţiilor, pentru că tot ceea ce face sistemul public nu o face pentru el ci reprezintă un mijloc pentru a servi cetăţenii. Nu are de ce să îi fie frică de ei”, a mai scris Alexandru.

Aceasta explică faptul că cele două experienţe de ministru i-au arătat cum stau lucrurile în sistem.

”În 2016, mă ocupam de transparenţă şi consultare publică. Pentru fiecare set de date deschise publicat – inclusiv informaţii despre întâlnirile miniştrilor şi ale secretarilor de stat cu grupurile interesate să influenţeze decizia publică în legătură cu care nu m-am lăsat până nu au fost publice – se ridica un munte de obstacole din sistem. În 2020, fiecare statistică despre întârzierile caselor de pensii în calcularea sau recalcularea dosarelor făcea valuri în sistem. Cine rezistă acestor presiuni, vizibile şi invizibile, face reforme. Adevărul este că un Ministru nu trebuie să se rezume la transparenţă, trebuie să lase schimbări şi rezultate pentru oameni. Dacă se rezumă la transparenţă, riscă să ajungă dependent de like-uri pe Facebook. Şi poate mai mult. Transparenţa până la detaliu trebuie să fie parte din măsurile de eficientizare a aparatului public. Când o instituţie ştie că datele despre munca sa sunt publice se va gândi de două ori dacă mai trage de timp sau nu. Nici nu trebuie să iei cine ştie ce măsuri publice pentru performanţa din administraţie, transparenţa face cel puţin ½ din obiectivul denumit profesionalizare” a mai scris Violeta Alexandru.

Potrivit acesteia, ”transparenţa înseamnă să vrei să vezi unde greşeşti şi să cauţi să îndrepţi”.

”Asta nu înţelege sistemul public. Cine are puterea să vadă acest lucru, face reforme”, a mai afirmat fostul ministru.

Violeta Alexandru apreciază că trebuie explicat de ce există centre de vaccinare care nu apar în platformă, altfel se pierde încrederea populaţiei.

”Ce s-a întâmplat cu cele 37 de centre de vaccinare din 48, cui se adresau ele şi ce capacitate aveau, aceste aspecte vor fi lămurite. Asta este o altă discuţie. Foarte importantă. Aici da, trebuie verificat, corp de control sau ce trebuie. Specialiştii au loc să explice pe acest subiect, bănuiesc că există explicaţii. Pentru toţi românii care trebuie să aibă încredere că sunt respectaţi, indiferent de profesie, de vârstă, de statut social. Altfel, se acutizează acest sentiment că unii români sunt speciali şi alţii mai … fraieri. Dacă nu se explică, asumat, clar, aici se va ajunge. La un fenomen care va genera cele mai grave reacţii în societate în general dar şi în mediul politic. Aici răspunsul e clar: transparenţă totală în explicaţiile oferite”, a mai scris Violeta Alexandru.

Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, consideră că nu este normal ca Ministerul Sănătăţii să facă publice datele legate de vaccinarea personalului din minister.

Luni, prim-ministrul Florin Cîţu a anunţat că vor fi făcute verificări dacă Ministerul Sănătăţii a respectat legislaţia atunci când a publicat date referitoare la pandemie, precizând că erau necesare mai multe avize.

În replică, ministrul Sănătăţii Vlad Voiculescu a precizat că date referitoare la numărul de teste ar fi trebuit să fie publicate cu mult timp înainte.

„Nu există date publice secrete”, a subliniat ministrul. Ulterior, el a revenit cu o postare pe Facebook, în care şi-a prezentat argumentele în favoarea prezentării acestora date, a precizat că nu există niciun conflict între el şi premier. ”Aştept să aflu şi eu pe cine am supărat şi, mai ales, de ce”, a conchis el.

Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiţă, a declarat marţi, răspunzând unei întrebări cu privire la publicarea de către Ministerul Sănătăţii a unor date referitoare la vaccinare, că nu a făcut plângere, ci a făcut o informare la solicitarea premierului, legată de datele privitoare la vaccinare, modalitatea prin care sunt puse în mediul online şi ce informaţii sunt prezentate. Gheorghiţă a aprecizat că toate datele care sunt publicate trebuie să fie validate, după ce se corectează eventuale erori care pot să apară în centrele de vaccinare. În caz contrar, consideră el, pot apărea ”interpretări eronate”.

Premierul Florin Cîţu a venit, marţi, cu o serie de precizări în legătură cu „ipoteticul control care s-ar putea face la Ministerul Sănătăţii”. Şeful Executivului a afirmat că este normal să fie făcute verificări cu privire la sesizările pe care le primeşte, indiferent de unde vin ele, iar informaţia conform căreia nu ar fi de acord cu publicarea numărului testelor din fiecare judeţ este una incorectă.

Buletin de Bucureşti a relatat marţi că datele oficiale publicate de ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, pe platforma oficială inaugurată pe 5 martie, scot la iveală un sistem paralel de vaccinare. Pe lângă centrele oficiale de vaccinare, accesibile în platforma naţională şi pe care se fac programări, mai există încă de patru ori mai multe centre care nu apar pe platformă – de la spitale, la instituţii militare sau ale Ministerului Afacerilor Interne.

O situaţie făcută pe 5 zile, adică datele care sunt acum accesibile, arată că mai mult de 60% din vaccinări s-au făcut în afara centrelor de vaccinare din platforma oficială. Aproape 80% dintre centrele din Bucureşti nu apar pe platforma RoVaccinare. Din 48 de centre, doar 11 sunt disponibile pentru programare pe platformă, în timp ce celelalte sunt fie cu circuit închis, fie blocate de Institutul de Sănătate Publică, indica sursa citată.

Fostul ministru al Sănătăţii Nelu Tătaru a declarat, luni, că ste de acord cu transparetizarea datelor referitoare la pandemie, pentru că oamenii trebuie să fie informaţi, dar informarea trebuie să fie corectă. Tătaru a precizat că orice nstituţie carecomunică nişte date dă şi un aviz pentru ca aceste date să fie publicate şi este appanajul premierului să decisă cum a fost gestionată situaţia.

Nelu Tătaru a declarat luni, că fiecare instituţie dă avize pe comunicarea pe care o transmite.

“Fiecare instituţie când face o comunicare dă un aviz pe acea comunicare. Ministerul Sănătăţii trebuie să culeagă aceste avize ca să dea şi credibilitate….(…) Ce ne interesează când avem de comunicat nişte date? Institutul Naţional de Sănătate Publică, avem Ministerul Afacerilor Interne, toţi cei care sunt implicaţi, deci nu vorbim de servicii sau altceva. Avem fiecare organism care îşi asumă o dată pe care o comunică. (…) Nu ştiu ce se întâmplă în acest moment în Ministerul Sănătăţii, nu mă întrebaţi pe mine. (…) Nu ştiu în ce măsură a greşit sau nu a greşit domnul Voiculescu. Eu vă spun că fiecare instituţie îşi asumă nişte date, dă şi un aviz pentru scoaterea în public a acestora”, a afirmat fostul ministru al Sănătăţii.

Întrebat ce riscă Vlad Voiculescu dacă nu a cerut şi nu a primit avizele necesare şi cu toate acestea a făcut publică raportarea pe judeţe a datelor despre pandemie, Nelu Tătaru a răspuns: “Este şi apanajul primului ministru, cel care va lua decizia în consecinţă cu o evaluare. Din punct al comunicării după cum ştiţi în perioada când eram ministrul Sănătăţii se facea acel grup de comunicare strategică care era la nivelul Ministerului de Interne şi aduna acolo tot ce înseamna informaţie, tot ce însemna avize”.

Nelu Tătaru a precizat că cetăţeanul trebuie să fie informat, dar să fie informat corect.

“Cetăţeanul trebuie să fie informat, dar trebuie să fie informat corect, iar acea transparenţă să fie într-adevăr o transparenţă, dar o transperenţă asumată care să aibă un suport atât legislativ, cât şi ştiinţific”, a explicat fostul ministru al Sănătăţii.

Premierul Florin Cîţu a anunţat că vor fi făcute verificări dacă Ministerul Sănătăţii a respectat legislaţia atunci când a publicat date referitoare la pandemie, precizând că erau necesare mai multe avize.

În replică, ministrul Sănătăţii Vlad Voiculescu a precizat că date referitoare la numărul de teste ar fi trebuit să fie publicate cu mult timp înainte.„Nu există date publice secrete”, a subliniat ministrul.

Ulterior, el a revenit cu o postare pe Facebook, în care şi-a prezentat argumentele în favoarea prezentării acestora date, a precizat că nu există niciun conflict între el şi premier.

”Aştept să aflu şi eu pe cine am supărat şi, mai ales, de ce”, conchide el.

Ministerul Sănătăţii a publicat, joi seară, în premieră, date referitoare la pandemie defalcat pe judeţe. De exemplu, s-a prezentat numărul de teste realizate în fiecare judeţ, rata de pozitivare, numărul persoanelor spitalizate, cel al vindecaţilor şi cel al celor care s-au reinfectat.

Potrivit datelor transmise, în primele trei zile din luna martie, în judeţul Vrancea s-a făcut cel mai mic număr de teste, respectiv 20 în total, în timp ce în judeţul Timiş s-au făcut 4.962 de teste.

A doua zi, DSP Vrancea a transmis că datele nu sunt corecte.