Prețul gazelor naturale europene a scăzut luni, în contextul unei prognoze meteo de vreme blândă pentru luna octombrie. De asemenea, stocurile ridicate din depozite au contribuit la această reducere de preț.

Scădere pentru prețurile la gaze naturale în Europa

Prețul de referință la gaze naturale pe piața din Europa au înregistrat luni o scădere semnificativă. În principiu, prețurile au scăzut datorită temperaturilor neobișnuit de ridicate pentru această perioadă a anului. De asemenea, a contribuit și gradul ridicat de umplere a depozitelor de gaze naturale, transmite Bloomberg.

La hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc prețurile de referință în Europa, cotațiile futures pentru livrare în luna noiembrie au scăzut cu 2,4%. Acestea au ajuns la 40,86 euro pentru un megawatt-oră. S-au înregistrat scăderi de până la 3,5% în cursul ședinței.

Prognozele meteo arată că temperaturile în nord-vestul Europei vor rămâne peste media multianuală pentru cea mai mare perioadă a lunii octombrie. În același timp continuă injectarea de gaze în facilităţile de depozitare. Potrivit celor mai recente date ale Gas Infrastructure Europe, facilităţile de depozitare de gaze din Europa sunt deja la un grad de umplere de peste 95%.

Al patrulea trimestru cu vreme foarte caldă în Europa

Europa intră în cel de-al patrulea trimestru cu o vreme neobişnuit de caldă. Se creează astfel perspectiva pentru economisirea stocurilor de combustibil deoarece se amână debutul sezonului de livrare agent termic. Cu toate acestea, continentul este în continuare vulnerabil la eventualele probleme şi riscuri de aprovizionare, după criza energetică istorică de anul trecut.

Începând de duminică, livrările de gaze naturale din Algeria în Italia au fost sub nivelul normal, arată datele operatorului de sistem de transport din Italia. În paralel, extracţia de gaze de la câmpul Groningen din Ţările de Jos a fost oprită la 1 octombrie, aşa cum era planificat.

Aceste evoluţii şi alţi factori afectează furnizarea pentru moment. Cererea de gaze şi electricitate ar urma însă să fie mai mare în trimestrul patru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, susţin analiştii de la S&P Global Commodity Insights.

„Europa se aşteaptă la prima creştere semnificativă, în ritm anual, a cererii de gaze şi electricitate de la debutul crizei, însă preţurile rămân sensibile la perturbările de aprovizionare”, susţin analiştii într-un raport publicat vineri.

Potrivit acestor analişti, cererea de gaze va creşte cu 5,9% în trimestrul patru, după ce a rămas la un nivel limitat până acum ca urmare a reducerii consumului din partea producătorilor şi gospodăriilor.

Comisia Europeană a decis să nu prelungească măsurile de urgență introduse anul trecut pentru a atenua efectele crizei energetice și a proteja consumatorii.

Comisia Europeană a anunțat luni că a decis să nu prelungească măsurile de urgență introduse anul trecut pentru a proteja consumatorii de creșterea prețurilor la energie, adăugând că aceste măsuri au contribuit la calmarea piețelor energetice europene.

La sfârșitul anului 2022, Uniunea Europeană cu 27 de membri se afla în mijlocul unei crize energetice acute, alimentată de invazia Rusiei în Ucraina, statele membre alocând atunci sute de miliarde de euro pentru reduceri de taxe, ajutoare și subvenții pentru a face față crizei.

Comisia Europeană nu prelungește măsurile de urgență

În ceea ce privește gazele naturale, țările Uniunii Europene au convenit în martie să prelungească pentru următoarele 12 luni, până în martie 2024, un obiectiv voluntar de reducere a cererii de gaze cu 15%.

„Comisia confirmă că nu va propune o prelungire a acestor măsuri de criză”, a precizat aceasta într-un comunicat, amintind că acestea includ măsuri de reducere a cererii de energie electrică, plafoane de venituri pentru centralele electrice și reguli de stabilire a prețurilor cu amănuntul.

Prețurile energiei electrice au scăzut

Aceasta a adăugat că prețurile energiei electrice au scăzut în prezent la mai puțin de 80 EUR/MWh, iar prețurile la gaze nu numai că au scăzut, dar s-au și stabilizat, în măsura în care vârfurile de preț la energie electrică observate pe parcursul anului 2022 sunt considerate „mai puțin probabile să apară în iarna următoare”.

De asemenea, Comisia Europeană a precizat că unele aspecte ale măsurilor de urgență au fost incluse în propunerile sale de ajustări structurale pe termen mai lung în ceea ce privește proiectarea pieței energiei electrice

.”Țările UE au raportat că au respectat, în linii mari, obiectivul obligatoriu de reducere a consumului de energie electrică cu 5% la orele de vârf, un pas important pentru atenuarea presiunii asupra prețurilor.”, a mai precizat Comisia.

Propunerile respective au ca scop încercarea de a încerca să crească utilizarea contractelor de energie electrică cu preț fix, de a proteja consumatorii de vârfurile de preț și de a accelera trecerea la energia regenerabilă.

Situația în România

În țara noastră, ministrul Economiei Florin Spătaru a spus că va discuta cu premierul Nicolae Ciucă şi ministrul Energiei, Virgil Popescu, ”pentru a nu mai fi «surprinşi» de criza energetică care nu îi afectează doar pe consumatorii casnici, cât mai ales pe marii consumatori”.

„Voi discuta cu Ministrul Energiei, Virgil Popescu, dar şi cu premierul Nicolae Ciucă pentru ca situația de anul trecut, când industria şi-a redus capacitatea de producție din cauza crizei de energie, să nu se repete!

Nu mai vreau să stingem incendii! În 2024, nu vom mai avea nicio scuză!

Am avut, astăzi, o întâlnire cu industria producătoare de oțel şi aluminiu din România în cadrul căreia am discutat despre viitoarele instrumente financiare, fonduri, pe care Ministerul Economiei le pregăteşte atât pentru depășirea situațiilor economice dificile cu care acest sector industrial se confruntă, cât şi pentru investiții în tehnologii verzi”, a spus ministrul Economiei, săptămâna trecută.

Nota de plata pentru criza energetica din Europa se apropie de 800 miliarde de euro, au anuntat luni cercetatorii, cerand tarilor sa fie mai orientate in cheltuielile lor pentru solutionarea crizei energetice, transmite agentia Reuters, citata de Agerpres.

Conform analistilor de la think-tank-ul Bruegel, din septembrie 2021, tarile UE au prevazut sau alocat 681 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor si firmelor, in timp ce Marea Britanie si Norvegia au alocat 103 miliarde de euro si, respectiv, 8,1 miliarde de euro.

Totalul de 792 miliarde de euro din prezent vine dupa estimarea Bruegel din noiembrie 2022, de 706 miliarde de euro, in timpul iernii tarile continuand sa se confrunte cu efectele taierii livrarilor de gaze rusesti.

Pe primul loc in topul cheltuielilor se afla Germania, cu aproape 270 miliarde de euro, suma care o depaseste pe cea alocata de orice alta tara. Urmeaza Marea Britanie, Italia si Franta, desi fiecare a cheltuit mai putin de 150 miliarde de euro. Majoritatea statelor membre UE au cheltuit o fractiune din aceasta suma.

La nivel per capita, cele mai mari cheltuieli au fost facute de Luxemburg, Danemarca si Germania.

Sumele alocate de tari pentru atenuarea efectelor crizei energetice sunt acum la acelasi nivel cu fondul UE de redresare post-pandemie, de 750 miliarde de euro, si vin intr-un moment in care sunt dezbatute propuneri de relaxare a reglementarilor privind ajutoarele de stat pentru proiectele de tehnologie verde. Pe acest segment, Europa incearca sa concureze cu subventiile acordate in Statele Unite si China.

Conform analistilor Bruegel, guvernele trebuie sa se concentreze cel mai mult pe masuri de sprijin ce vizeaza scaderea preturilor pentru consumatori in domeniul energiei, cum ar fi reducerea TVA la benzina sau plafonari la preturile de vanzare cu amanuntul. De asemenea, dinamica trebuie sa se schimbe, deoarece statele ar putea epuiza spatiul fiscal pentru a mentine astfel de finantari semnificative.

„In loc de masuri de blocare a preturilor, care sunt de fapt subventii pentru combustibilii fosili, guvernele trebuie sa adopte politici orientate spre sprijin in functie de venit si spre sectoarele strategice ale economiei”, a explicat Giovanni Sgaravatti, cercetator la think-tank-ul Bruegel din Bruxelles.

Comisia Europeană, la presiunea statelor membre, a început să adune dovezi pentru a vedea dacă furnizorii de gaze naturale manipulează piața europeană. În același timp, miniştrii europeni ai Energiei, reuniţi marţi la Luxemburg, şi-au exprimat divergenţele lor profunde cu privire la răspunsurile necesare la creşterea explozivă a preţurilor la electricitate, dar şi referitor la ideea lansată de Franţa și Spania privind o reformă a pieţelor energetice, informează AFP.

Comisia Europeană, presată să investigheze manipularea pieței gazelor de către marii furnizori

„Trebuie să ne aşteptăm la dezbateri cu adevărat intense, în special cu privire la necesitatea unor soluţii pe termen lung pentru a contracara viitoarele şocuri energetice”, a declarat la sosire ministrul sloven al Infrastructurii, Jernej Vrtovec, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE.

În condiţiile în care preţul electricităţii pe piaţa angro a explodat ca urmare a creşterii cotaţiilor la energiile fosile, autorităţile de la Paris solicită o decuplare a pieţei de electricitate de piaţa gazelor naturale, în ideea de a împiedica o aliniere automată a preţului redus al energiei nucleare de cel al gazelor naturale, apreciind că această corelare este una depăşită în contextul pieţei unice europene.

În plus, dincolo de soluţiile pe termen scurt propuse de Bruxelles, printre care se numără reducerile de taxe şi subvenţii pentru gospodării, autorităţile de la Atena şi Madrid solicită o reformă de amploare a pieţelor energetice.

„Este un moment absolut extraordinar de reformare. Propunerile noastre sunt clare şi solide pentru a decupla preţurile surselor de energie, dar şi pentru a plafona preţul gazelor”, a declarat marţi Sara Aagesen Munoz, secretar de stat în Ministerul Energiei din Spania.

Nouă state din UE se opun reformării pieței europene de electricitate
Nouă state membre ale blocului comunitar al UE s-au opus luni, într-o declaraţie comună, la ideea oricărei reforme a pieţei unice de electricitate, apreciind că actuala criză a energiei depinde de factori mondiali conjuncturali. Austria, Germania, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Luxemburg, Letonia şi Olanda apreciază că o piaţă unde există o concurenţă între furnizorii de electricitate „contribuie la inovaţie şi la securitatea aprovizionării”, facilitând în acelaşi timp tranziţia spre energiile decarbonizate.

Între timp, alte două state, Suedia şi Belgia, s-au asociat şi ele la această declaraţie, a anunţat marţi ministrul Energiei din Luxemburg, Claude Turmes, potrivit Agerpres.

„Pieţele de electricitate funcţionează foarte bine”, a insistat Claude Turmes, după ce la începutul lunii octombrie acelaşi oficial vorbea de „preţurile cu adevărat competitive din ultimele două decenii” şi aprecia că o intervenţie a statului „ar fi extrem de periculoasă, pentru că ar distruge orice încredere”.

Cu toate acestea, oficialul luxemburghez s-a declarat deschis la o întărire a interconexiunilor între reţelele europene în două regiuni relativ izolate: statele baltice, care sunt încă mult prea dependente de producţia de electricitate din Rusia, şi peninsula iberică.

În schimb, Claude Turmes a criticat propunerea Spaniei privind achiziţiile la comun de gaze naturale, apreciind că această idee ar necesita mai mulţi ani pentru a fi pusă în practică şi, în plus, ar ridica probleme legate de stocarea gazelor.

Potrivit sistemului actual, preţul angro la electricitate este stabilit de ultima centrală necesară pentru a acoperi cererea totală pentru energie electrică. Deseori, în sistemul actual, centralele care funcţionează pe gaze naturale sunt cele care stabilesc preţul, ceea ce în opinia autorităţilor spaniole nu este corect, deoarece înseamnă că energia regenerabilă ieftină este vândută la acelaşi preţ precum energia electrică mai scumpă produsă pe bază de combustibili fosili.

Comisia Europeană a anunţat că va analiza dacă piaţa europeană de electricitate funcţionează în mod adecvat, dar a adăugat că nu există dovezi care să sugereze că un alt sistem ar proteja mai bine statele membre de creşterea costurilor la energie.

UE adună dovezi pentru a vedea dacă Gazprom manipulează piața
Departamentul de concurență al Comisiei Europene a început să adune dovezi pentru a vedea dacă furnizorii de gaze naturale manipulează piața europeană în timp ce prețul gazelor a explodat, a declarat marți comisarul european pentru energie, Kadri Simson, notează Politico Europe.

„Departamentul de concurență al Comisiei a început să colecteze dovezi despre comportamentul de piață al principalilor furnizori de gaze, în vederea detectării oricărui comportament anticoncurențial pe piața energetică”, a spus Simson în deschiderea reuniunii miniștrilor Energiei din UE.

De asemenea, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat că Bruxelles-ul a trimis deja interpelări către furnizorii de gaze „pentru a verifica dacă situația actuală de pe piețele angro de gaze din Europa poate fi atribuită comportamentului comercial al participanților pe piață”.

Subliniind îngrijorarea larg răspândită în spațiul comunitar cu privire la manipularea piețelor de gaz și energie electrică, precum și în ceea ce privește sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii, Simson a precizat că a cerut autorităților naționale de reglementare în domeniul energiei, precum și Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei „să intensifice supravegherea pieței energiei și să se asigure că reglementările UE privind integritatea și transparența pieței angro de energie sunt aplicate în mod eficient”.

În septembrie, 40 de eurodeputaţi, printre care şi 6 români, au semnat o scrisoare către Comisia Europeană, cerându-i acesteia să investigheze rolul companiei Gazprom în creşterea preţurilor gazelor naturale din Europa. Aceștia au susținut că prin refuzul de a participa la umplerea rezervelor de gaze necesare statelor membre, ruşii ţin artificial oferta sub cerere, iar acest aspect determină o mare influenţă asupra preţului. Europarlamentarii au precizat că Gazprom nu dă curs comenzilor suplimentare de gaze și nu satisfac total cererea din piață pentru a putea controla preţul.

Purtătorul de cuvânt al executivului comunitar a spus că o încălcare a regulilor de concurență poate fi constatată doar dacă există dovezi care să arate un acord sau o practică care restrânge concurența sau dovezi care să indice un comportament abuziv al unei companii cu poziție dominantă pe piață.

De altfel, Kadri Simson a adăugat că a purtat discuții cu oficiali ai guvernelor din SUA, Norvegia și Qatar în ceea ce privește criza gazelor și asigurarea unor volume suplimentare, fără să menționeze Rusia. Totodată, consilierul principal al SUA pentru securitate energetică globală, Amos Hochstein, a declarat luni că numai Rusia ar putea ajuta UE să soluționeze problema stocurilor reduse de gaze.