„Șamanul Qanon”, unul dintre cei mai celebri conspiraționiști și susținători ai lui Donald Trump, care a devenit imaginea tentativei eșuate de insurecție din 6 ianuarie, a pledat vinovat în fața judecătorilor federali pentru implicarea sa în evenimentele de la acea dată, relatează BBC.

Jacob Anthony Chansley alias Jake Angeli a fost unul dintre miile de susținători ai fostului președinte Donald Trump care a încercat să întrerupă procedura oficială de validare a victoriei lui Joe Biden în alegerile prezidențiale din 2020.

Vineri, Șamanul Qanon Chansley care a devenit imaginea tentativei de rebeliunea a pledat vinovat la acuzația de obstrucționare a unei proceduri oficiale.

În jur de 600 de persoane au fost puse sub acuzare în cadrul investigațiilor federale de după tentativa de insurecție. Până acum, cel puțin 36 de acuzați și-au recunoscut vinovăția, opt dintre care și-au recunoscut rolul în fapte penale.

Chansley a devenit imaginea tentativei de rebeliune, fotografiat în timpul situației extrem de tensionate purtând coarne, blană de urs, și steagul SUA pictat pe față. Chansley a declarat în fața FBI că a venit la Washington la „chemarea președintelui care a cerut ca toți patrioții să vină în D.C.”.

Avocatul său a susținut că Chansley a fost „calm, pașnic și suferă de boli psihice concrete”. Bărbatul, care a făcut mai multe solicitări de eliberare, cerându-i inclusiv lui Trump să-l grațieze, când acesta încă mai era în funcție, spune acum nu mai susține nici conspirația Qanon, nici pe Donald Trump.

El va fi, cel mai probabil, condamnat în noiembrie și ar putea ajunge la închisoare pentru cel puțin patru ani.

Șamanul QAnon, care a devenit emblema tentativei eșuate de insurecție a susținătorilor lui Donald Trump din 6 ianuarie, negociază cu procurorii pentru o condamnare mai ușoară după ce a fost diagnosticat cu mai multe boli psihice, relatează Reuters.

Avocatul , pe numele său real Jacob Chansley, spune că clientul său Șamanul QAnon a fost diagnosticat cu schizofrenie tranzitorie, tulburare bipolară, depresie și anxietate. Diagnosticul a fost dat de oficial de la Biroul Federal al Închisorilor din SUA (BOP).

Diagnosticele nu au fost făcute încă publice. Ele sugerează că starea mentală a lui Chansley s-a deteriorat și din cauza stresului provocat de ținerea lui în izolare la închisoarea din Alexandria, în statul Virginia, spune avocatul Albert Watkins.

Watkins spune că diagnosticele puse de specialiștii de la BOP sunt similare cu cele din dosarele medicale ale clientului său, puse și de medicii militari de la Marina SUA, acolo unde Chansley a fost înregimentat anterior.

Jacob Chansley este unul dintre cei mai cunoscuți susținători ai lui Donald Trump care au participat la tentativa eșuată de insurecție din 6 ianuarie, instigată chiar de fostul președinte.

El a fost fotografiat în clădirea Capitoliului purtând o pălărie cu coarne și pictat pe față cu steagul Statelor Unite. El este cunoscut în cercurile QAnon ca un înfocat susținător al teoriilor conspirației ridicole ale extremei drepte americane.

În acest moment, el este acuzat de deranjarea ordinii publice și de obstrucționarea unei proceduri oficiale. Watkins nu a dezvăluit ce implică negocierile cu procurorii, însă astfel de negocieri presupun ca acuzatul să pledeze vinovat în schimbul unei condamnări mai reduse.

Watkins spune că clientul său halucinează și crede că este „înrudit cu Iisus sau cu Buddha”. Anterior, Chansley a încercat fără succes să obțină o grațiere din partea lui Donald Trump. La momentul în care încă era președinte în funcție, însă, Donald Trump s-a disociat de susținătorii pe care i-a instigat să atace Capitoliul.

Joe Biden a acceptat dă fir candidat la preșidenția SUA și a ținut, vineri, în ultima zi a Convenției Naționale Democrate, discursul de acceptare a nominalizării din partea partidului său pentru alegerile prezidențiale din noiembrie în care se va confrunta cu președintele Donald Trump pentru un mandat la Casa Albă.

În discursul său, ținut în cadrul unei Convenții organizate diferit față de precedentele, din cauza pandemiei de coronavirus, cel mai scurt al unui nominalizat democrat la președinție, Biden spune că Trump „a acoperit America în întuneric timp de prea mult timp”.

Fostul vicepreședinte a spus despre rivalul său că „a sădit prea multă furie, prea multă frică, prea multă divizare” și a dat un mesaj de speranță pentru susținătorii săi: „Vom depăși această perioadă de întuneric!”, relatează BBC.

Principalele idei ale discursului lui Joe Biden
„Aici și acum, vă dau cuvântul meu, dacă îmi veți încredința președinția, o să scot la lumină ce e mai bun din noi, nu ce e mai rău. Voi fi un aliat al luminii, nu al întunericului.

Este momentul ca noi, poporul, să ne unim. Doar uniți vom putea depăși această perioadă de întuneric în America.

Vom alege speranța în defavoarea fricii, adevărul în defavoarea ficțiunii, dreptatea în defavoarea privilegiului.

Putem alege calea în care devenim mai furioși, mai pesimiști, mai divizați, o cale a umbrelor și suspiciunilor. Sau putem alege o cale diferită și să profităm de această șansă pentru a ne vindeca, a ne reforma, a ne uni. O cale a speranței și a luminii.

Aceste alegeri ne vor schimba viața. Ele vor determina cum va arăta America timp de multă vreme.

Ce știm despre acest președinte este că dacă va mai primi patru ani, va fi tot ce a fost și în ultimii patru. Un președinte care nu își asumă responsabilitatea, care refuză să conducă, care îi învinovățește pe alții, care se simte confortabil alături de dictatori și care sădește ură și diviziune. Se va trezi în fiecare dimineață cu convingerea că această funcție este despre el și nu despre voi.

Aceasta este America pe care o doriți pentru voi, pentru familiile voastre și pentru copiii voștri?

Președintele actual a eșuat în cea mai de bază datorie pe care o are în fața națiunii: nu a putut să ne protejeze (n. red. – de pandemia de coronavirus)”.

74 de zile până la alegerile prezidențiale

Joe Biden a acceptat să candideze la preșidenția SUA Binder și Donald Trump se vor confrunta în noiembrie în cursa pentru Casa Albă. Încă de la începutul sezonului alegerilor primare, sondajele arătau că Joe Biden se află înaintea președintelui Donald Trump. Vârful în sondaje pentru Biden a fost în luna iulie și îl arătau pe fostul vicepreședinte ca favorit clar în alegeri cu un scor între 9 și 15 puncte procentuale peste Trump, scoruri cu mult mai mari decât cele ale lui Hillary Clinton în același punct al campaniei de acum 4 ani.

Între timp, diferența între cei doi a început să se reducă, iar analiștii și sociologii sunt de părere că această cursă va deveni mai strânsă cu cât ne apropiem de data alegerilor.

Donald Trump urmează să primească și el nominalizarea oficială a republicanilor în cadrul Convenției Naționale Republicane. Aceasta va avea loc între 24 și 27 august, urmând ca partidul să îi nominalizeze pentru un nou mandat pe președintele și vicepreședintele în funcție.

Statele americane ar putea să îi oblige pe electorii din colegiul electoral să voteze strict pe baza votului popular din statul respectiv, conform unei decizii a Curții Supreme a SUA, scrie Bloomberg.

Noua decizie ar crește predictibilitatea alegerilor din SUA, mai ales în cazul celor mai strânse, în condițiile în care așa zișii „electori necredincioși” ar fi putut schimba rezultatul alegerilor prin refuzul de a vota în funcție de votul din statul lor.

Curtea Supremă respinge, astfel, ideea conform căreia electorii au dreptul de a vota cu cine doresc, în ciuda rezultatului votului din statul lor.

În sistemul electoral american, președintele Statelor Unite este ales indirect de poporul american, prin 538 de electori stabiliți la nivel de stat de delegațiile celor două partide americane, republican și democrat.

Fiecare stat are un număr de electori care sunt distribuiți candidaților printr-un aranjament de tip „câștigătorul ia totul”, bazat pe votul popular din statul respectiv, cu excepția statelor Nebraska și Maine, care își împart electorii în mai multe circumscripții, acordând, astfel, electorii semi-proporțional.

Spre exemplu, dacă un candidat câștigă alegerile în statul California, chiar și la o diferență de un vot, atunci el va primi toate cele 55 de voturi ale statului respectiv, însă prin electorii aleși de partidul din care face parte. Până acum, electorii puteau să voteze pe oricine voiau, inclusiv pe cineva care nu a participat la alegeri.

Pentru a câștiga președinția, un candidat trebuie să obțină 270 de voturi în colegiul electoral. În cazul în care există o egalitate de 269-269, delegațiile statelor aleg în sistem majoritar președintele Statelor Unite, iar Senatul american alege vicepreședintele.

Din cauza acestui sistem, există posibilitatea ca cel care câștigă votul popular la nivel național să piardă, totuși, alegerile, așa cum s-a întâmplat în 2016 și 2000, când candidații republicani Trump și Bush au ajuns la Casa Albă deși au primit mult mai puține voturi decât Clinton și Gore.

În 2016, au existat 7 astfel de „electori necredincioși” – doi dintre ei, electori republicani, și-au dat votul lui John Kasich, respectiv Ron Paul. Restul, electori democrați, au refuzat să voteze pentru Hillary Clinton și au votat pentru Colin Powell, Bernie Sanders sau activista nativă americană Faith Spotted Eagle.