Tragedia de la Colectiv a fost una dintre cele mai grave din ultimii ani. Un număr de 64 de oameni au murit, iar numeroși alții au suferit răni, multe foarte grave. Instanța de judecată a considerat, după mulți ani de procese că Inspectoratul pentru Situații de Urgențe București – Ilfov este responsabil.

Hotărârea judecătorească definitivă stabilea, în sarcina ISU plata unor despăgubiri în valoare de 60 de milioane de euro. Beneficiari au fost cei 300 de supraviețuitori ai incendiului și rudele celor care au murit.

Victimele Colectiv obligate să dea bani înapoi 

Lucrurile nu s-au încheiat odată cu procesul și pronunțarea deciziei definitive. Statul român, mai precis ISU, nu s-a achitat din proprie inițiativă de obligațiile impuse de instanță în cazul Colectiv. Drept urmare beneficiarii despăgubirilor au apelat la executorii judecătorești.

Aceștia nu lucrează, însă, pe gratis pentru recuperarea datoriilor. Executorii percep un onorariu a cărui valoare este stabilit prin ordin al Ministrului Justiției. Sumele sunt plătite de persoanele supuse executării, în cazul de față ISU.

Drept urmare, dat fiind că a refuzat să se achite de obligațiile care îi reveneau din proprie inițiativă, ISU a fost obligat să suporte și cheltuielile de executare. Sume pe care le-a considerat prea mari motiv pentru care a cerut recuperarea unei părți din bani în instanță. Doar că instituția nu s-a adresat executorilor, cei care au taxat-o ci victimelor de la Colectiv.

Astfel, o parte dintre supraviețuitorii și familii ale victimelor s-au trezit date din nou în judecată, de ISU. Instituția coordonată de Raed Arafdat le-a cerut să returneze o parte din banii primiți drept despăgubire. Și, surprinzător a obținut câștig de cauză, iar cei vizați sunt obligați să returneze o parte din despăgubiri.



Oamenii sunt revoltați de ce se întâmplă

Noua decizie prin care sunt obligate să returneze o parte din bani a fost de natură să le revolte pe victimele tragediei de la Colectiv. Este o nouă umilință pe care trebuie să o îndure din partea autorităților. Aceasta, deși ISU trebuia să deschidă proces împotriva executorilor și să contest valoarea tarifelor.

„Numai că așa funcționează sistemul în România, nu-i execută pe executorii judecătorești, ci execută părțile civile din dosar, adică tot pe răniți, ceea ce este o aberație”, a declarat Mihai Grecea, supravieţuitor al incendiului de la Colectiv, citat de TVR Info:

Eugen Iancu, al cărui fiu a murit în incendiul din 30 octombrie 2015 spune că vrea să vadă până unde va merge această poveste. S-a ajuns ca victimele să fie executate de cel responsabil pentru tragedie.
„Vreau să mă văd executat, vreau să văd că această poveste, cel care a fost condamnat mă execută în final pe mine”, a spus Eugen Iancu.



Tragedia de la Colectiv

Un incendiu devastator a izbucnit în seara zilei de 30 octombrie 2015 la un concert al trupei „Goodbye To Gravity”. Focul de la Colectiv a izbucnit din cauza unor artificii aprinse în timpul spectacolului și s-a extins cu rapiditate. Cei care asistau la spectacol au încercat să se salveze. Unii au reușit, alții, în total 64 de persoane, au murit. Parte dintre ei au murit la spital, din cauza lipsei dotărilor necesare tratării marilor arși.

După o anchetă care a durat câteva luni, au fost trimiși în judecată cei trei patroni ai clubului Colectiv, patroana alte două persoane din firma care a asigurat spectacolul cu artificii. De asemenea, a mai fost deferit justiției Cristian Popescu Piedone, la acea dată primar al Sectorului 4 și alte trei angajate ale instituției.

La 28 octombrie 2016, procurorii militari au dispus trimiterea în judecată a Antoninei Radu şi a lui George Petrică Matei, inspectori de prevenire cu gradul de căpitan în cadrul ISU Bucureşti – Ilfov. Procurorii au stabilit că aceștia nu și-au îndeplinit obligaţiile, deşi au constatat că la Colectiv nu exista autorizație de securitate la incendii.

Procesul s-a încheiat definitiv în 2022, cu condamnări pentru cei implicați. Ulterior, condamnații au apelat la căi speciale de atac, iar în unele cazuri pedepsele au fost reduse. Mai norocos decât alții, Cristian Popescu Piedone a fost achitat în instanță.

Nouă ani de la tragedia din clubul Colectiv. Pe 30 octombrie 2015, România a fost zguduită de cea mai mare tragedie din istoria recentă – incendiul devastator din clubul Colectiv. La ora 22:30, trupa Goodbye to Gravity urca pe scenă pentru a susține un concert, moment în care artificiile folosite în timpul spectacolului au declanșat un incendiu care a cuprins rapid tavanul clubului.

Pe măsură ce fumul toxic devenea din ce în ce mai dens, mulțimea panicată încerca să scape, însă aglomerația și lipsa ieșirilor de urgență au transformat evacuarea într-un haos înspăimântător.

Pompieri, ambulanțe și polițiști au sosit rapid la fața locului, iar primul bilanț cutremurător a fost anunțat în doar câteva ore: 27 de persoane își pierduseră viața și 162 erau rănite, fiind transportate la aproape toate spitalele din Capitală.

Nouă ani de la tragedia din clubul Colectiv

Se împlinesc nouă ani de la tragicul incendiu din clubul Colectiv, eveniment care continuă să aibă un impact profund asupra societății și sistemului de sănătate din România. În acest an, două momente au atras atenția în domeniul Sănătății. În primăvară, Ministerul Sănătății a aprobat un Ordin care, potrivit medicilor și supraviețuitorilor tragediei din 2015, permite structurilor medicale existente să fie clasificate drept secții pentru mari arși prin reducerea standardelor doar pe hârtie, fără asigurarea resurselor și competenței necesare pentru tratamentul complex al pacienților cu arsuri grave. În luna iunie, dosarul Colectiv II, care îi viza pe fostul ministru Nicolae Bănicioiu și pe managerii de spitale acuzați de neglijență în transferul răniților în străinătate, a fost clasat de procurori, stârnind controverse și indignare.

Tragedia Colectiv rămâne un simbol dureros: 64 de tineri au pierdut viața, 27 dintre ei în noaptea incendiului, iar restul în spitale, pe măsură ce au cedat în săptămânile următoare din cauza rănilor și infecțiilor. Aproximativ 150 de persoane au fost rănite, multe suferind mutilări pe viață și trăind cu traume severe. În vara anului 2017, la aproape doi ani de la incendiu, un alt supraviețuitor și-a pus capăt vieții, subliniind efectele pe termen lung ale tragediei asupra celor afectați.

Singurul supraviețuitor al trupei Goodbye to Gravity a împlinit în luna august 40 de ani

Din trupa Goodbye to Gravity, care își lansa albumul în acea noapte fatidică, doar solistul Andrei Găluț a supraviețuit incendiului. După tragedie, Andrei s-a retras complet din cariera muzicală și din viața publică, luptând să-și refacă viața. În cei nouă ani care au trecut, el a trecut printr-un lung proces de tratamente și intervenții chirurgicale, majoritatea desfășurate în Olanda, Germania și Statele Unite, pentru a trata arsurile severe care i-au afectat 45% din suprafața corpului și pentru a-și găsi liniștea interioară după pierderile suferite.

După aproape un deceniu de absență, Andrei Găluț a făcut prima sa postare pe Facebook, un semn că este pregătit să se întoarcă încet în atenția publicului. În imaginea postată, cicatricile arsurilor sunt vizibile, dar zâmbetul său reflectă speranță și dorința de a merge înainte.

„Se spune că viața începe la 40 de ani. Vă mulțumesc tuturor pentru urările de bine!”, a fost mesajul postat în luna august de Andrei Găluț, pe rețelele de socializare.



Ce evenimente au loc pentru comemorarea victimelor din clubul Colectiv

Fotografiile celor 65 de victime ale tragediei de la Colectiv au fost aduse în fața fostei fabrici Pionierul, unde se afla clubul Colectiv.

„Am pus tablourile și vor sta acolo până Joi seara! Mergeți, aprindeți o lumânare și zăboviți câteva momente în fața lor! Nu trebuie să uităm!”, spun organizatorii comemorării.

Miercuri, la amiază, victimele tragediei de la Colectiv, petrecută acum nouă ani, vor fi comemorate în fața fostului club. Slujba de pomenire va fi oficiată de Pr. Anghel Chirilă, secretarul Protopopiatului Sector 4, împreună cu alți clerici din aceeași protoierie, conform informațiilor transmise de Sectorul Cimitire, Monumente și Servicii Funerare al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Ceremonia este programată să înceapă la ora 12:00.



Sistemul medical a rămas la fel

La nouă ani de la incendiul din Colectiv, schimbările promise par aproape inexistente, iar subiectul abia mai este discutat. Spitalele din România continuă să fie slab echipate pentru tratarea pacienților cu arsuri grave. Până în prezent, România nu are secții care să respecte standardele internaționale de siguranță pentru astfel de îngrijiri, așa cum cerea legislația.

În aprilie, Ministerul Sănătății a publicat în Monitorul Oficial un Ordin prin care permite ca secțiile medicale existente să fie catalogate drept unități pentru mari arși, însă doar pe hârtie, fără resursele și pregătirea medicală necesare. Această modificare nu a fost anunțată public, iar criticii spun că măsura este doar una birocratică, care nu oferă pacienților cu arsuri grave îngrijirea pe care o merită și de care au nevoie în mod urgent.

Cum a izbucnit incendiul de la Colectiv?

În seara de 30 octombrie 2015, sute de tineri s-au adunat în clubul Colectiv din București pentru concertul trupei Goodbye to Gravity. Trupa își lansa albumul „Mantras of War”. La ora 22:32, artificiile de pe scenă au aprins un incendiu devastator. Flăcările s-au extins rapid pe tavanul clubului. Panica s-a răspândit, iar mulțimea a încercat disperată să iasă pe singura ușă disponibilă.

În acea noapte, 27 de tineri și-au pierdut viața, iar 162 au fost răniți și duși la 11 spitale din București. Scenele de haos și suferință au lăsat o amprentă profundă asupra celor prezenți și familiilor lor.

În următoarele săptămâni, 37 de supraviețuitori au murit în spitale din cauza rănilor și infecțiilor nosocomiale. În total, 64 de vieți au fost curmate de această tragedie, rămânând o amintire dureroasă pentru toată România.

Rude și supraviețuitori chemați de ISU la tribunal

În 2022, aproape șapte ani după tragedia din Colectiv, Curtea de Apel București a pronunțat sentința finală în dosarul Colectiv 1, care viza cauzele incendiului și identificarea celor responsabili. Printre cei condamnați s-au numărat Cristian Popescu Piedone, fostul primar al sectorului 4, și patronii clubului Colectiv. Piedone a fost achitat un an mai târziu, în 2023, după ce executase deja un an și o lună de închisoare, iar în prezent, fiul său ocupă funcția de primar al sectorului 5.

Sentința a inclus și despăgubiri de 60 de milioane de euro pentru supraviețuitori și rudele victimelor, sumă plătită din Fondul de rezervă al Guvernului.

Rudele și supraviețuitorii au continuat să lupte pentru recunoașterea și asumarea răspunderii de către cei vinovați, evidențiind că multe vieți ar fi putut fi salvate dacă regulile de siguranță ar fi fost respectate.

Al doilea dosar Colectiv, deschis ca urmare a acuzațiilor aduse de familiile victimelor legate de refuzul sau întârzierea transferurilor în străinătate, a fost clasat în iunie 2023. Procurorii au decis că faptele nu se încadrează în infracțiuni prevăzute de legea penală, potrivit Ordonanței de clasare.

Printre cei cercetați se numărau ministrul Sănătății de la acea vreme, Nicolae Bănicioiu, și mai mulți manageri de spitale, acuzați că nu au luat măsuri adecvate pentru a preveni infecțiile nosocomiale care au contribuit la agravarea stării pacienților.

La nouă ani de la incendiul din clubul Colectiv, România încă se chinuie să construiască

În fiecare an, aproximativ 10.000 de pacienți ajung la camerele de gardă ale spitalelor din România cu leziuni provocate de arsuri, iar circa 4.000 dintre aceștia necesită internare pentru supraveghere și tratament specializat, conform unui raport al Ministerului Sănătății din 2021.

Dintre pacienții internați, între 1.400 și 1.500 prezintă arsuri de severitate medie și mare, necesitând îngrijiri spitalicești îndelungate și servicii de recuperare complexă, pentru care infrastructura din România nu este pregătită.

Acești pacienți rămân în spital pentru o perioadă mai mare de două săptămâni, iar lipsa serviciilor de recuperare medicală specializată în România le îngreunează recuperarea completă și întoarcerea la o viață normală.

Datele Ministerului Sănătății arată că anual în jur de 200 de pacienți își pierd viața din cauza complicațiilor postcombustionale.

În prezent, trei centre de tratament pentru mari arși sunt în construcție: două destinate pacienților adulți, la Timișoara și Târgu Mureș, și unul pentru copii, la Spitalul Grigore Alexandrescu din București.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat anul trecut că aceste centre ar trebui să fie operaționale în 2025, oferind un sprijin important pentru pacienții cu arsuri grave

Surse judiciare au precizat că edilul sectorului 3 al Capitalei, Robert Negoiță, urmează să fie audiat zilele următoare la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 3, în urma tragediei de luni, în care au murit doi muncitori.

Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, refuză să dea declarați presei legate de accidentul de muncă din zona Bibliotecii Naționale, care s-a soldat cu moartea a doi muncitori.   Conform surselor, firma care făcea lucrările, și care aparține de Primăria sectorului 3, nu avea nicio documentație necesară deschiderii de șantier.

Luni, 2 august, pe un șantier din curtea Ministerului Culturii, doi muncitori au murit după ce un mal de pământ s-a surpat peste ei.

Administratorul firmei, audiat joi de către procurori
Firma care realiza lucrările nu avea niciun fel de autorizație. Este vorba de Algorithm Residential S3, care aparține Primăriei Sector 3.

Administratorul firmei care se ocupa de acel şantier, unde doi oameni au fost îngropaţi de vii este joi audiat de către procurori.

Chiar dacă accidentul în care doi muncitori au murit a avut loc luni, pe 2 august, până joi, primăria sectorului 3 nu a avut nicio reacție despre acest caz în care nu se știe cu exact ce se amenaja acolo, în curtea Ministerului Culturii.

ITM: Reguli de securitate şi sănătate în muncă, încălcate
„Din ce au putut să constate colegii noştri la faţa locului, evenimentul nu s-ar fi putut întâmpla dacă erau asigurate, în totalitate, măsurile de sprijinire a malurilor”, a declarat Constantin Bujor, inspector-şef la ITM Bucureşti, marţi, la Antena 3.

Șeful Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), Romulus Bulacu, a precizat că a solicitat expertizarea mai multor construcții din zona unde luni au murit doi muncitori, lângă Biblioteca Națională, după ce un mal de pământ s-a surpat peste ei. Printre construcții se numără și structura de beton a râului Dâmbovița, care ar putea fi afectată de săpăturile care au condus la tragedia de luni.

Un adolescent de 19 ani a murit înecat, în zona Faleza Nord din Constanța. Tânărul era din Timișoara și venise la mare împreună cu părinții și fratele său mai mic, potrivit Antena 3.

Manevrele de resuscitare penteu un adolescent au fost începute de salvamari, iar în acest timp timp martorii au sunat la 112. Medicii au continuat manevrele de resuscitare peste o oră, dar fără succes. În cele din urmă, a fost declarat decesul.

Trupul tânărului a fost dus la morgă, pentru efectuarea necrospsiei și stabilirii cauzelor morții.

Nu este exclus ca tânărului să i se fi făcut rău, înainte de a se prăbuși în apă, pentru că tragedia s-a petrecut aproape de mal, iar marea era liniștită. De altfel, nu era arborat nici un steag de pericol.

Vicepreședintele american Kamala Harris a fost nevoită să-i reamintească președintelui Joe Biden, joi, la Casa Albă, că trebuie să dezbată subiectul prăbușirii unui imobil rezidențial în Florida.

Harris i-a „suflat” lui Biden: „Florida, da”, chiar când șeful statului american se pregătea să încheie o alocuțiune la Casa Albă, pe tema infrastucturii, scrie news.yahoo.com.

Președintele a revenit la microfon și a vorbit succint despre tragedia în care a murit cel puțin un om și alți 100 au fost răniți.

„Am vorbit cu primarul din Miami-Dade, a fost ieri la mine în birou – nu am vorbit despre asta, evident – dar am avut o lungă discuție cu ea azi”, a declarat Biden.

„Am vorbit și cu congresswoman Debbie Wasserman Schultz, care se află în acel district. Am luat legătură cu FEMA (Federal Emergency Management Agency – Agenția Federală de Gestionare a Urgențelor). Sunt gata să acționeze. Inspectează tot ce este nevoie, dar îl aștept pe guvernator să ceară declararea unei stări de urgență, mai ales în situația în care nu știm ce s-ar putea întâmpla cu restul clădirii”, a declarat Biden.

Președintele a adăugat că „suntem pregătiți cu resurse federale imediate, de fapt, am cerut să ajutăm”, menționând că șeful cabinetului său, Ron Klain „a fost implicat puternic încă de la început. Avem Cabinetul implicat, colaborăm cu FEMA, lucrăm la rezolvarea situației”.

„Le transmit celor din Florida, orice ajutor aveți nevoie, guvernul federal îl poate furniza, noi doar așteptăm un semn”, a continuat Biden. „Doar să ne spuneți. O să fim acolo”.

Un bloc de 12 etaje din Miami s-a prăbuşit. Martor: „A fost îngrozitor. Ţipau şi adulţii, şi copiii”
Un bloc de locuit cu 12 etaje de lângă Miami Beach s-a prăbuşit în timpul nopţii trecute. Cel puţin o persoană şi-a pierdut viaţa. Echipele de salvare caută acum supravieţuitori prinşi sub dărâmături, în condiţiile în care cel puţin 51 de oameni, locatari ai clădirii, sunt încă daţi dispăruţi. Martorii povestesc clipele de groază prin care au trecut, relatează CNN.

„O noapte imposibil de uitat”, „oroare şi rău”, aşa se simt acum supravieţuitorii de la Colectiv. Iar rudele cer dreptate. În continuare, „corupţia, nepăsarea şi incompetenţa ucid”, spun mulţi dintre cei afectaţi de tragedia din 2015. Astăzi se împlinesc 5 ani şi nimeni nu este răspunzător nici acum de incendiul din clubul bucureştean Colectiv.

Astăzi se împlinesc 5 ani de la tragedia de la clubul COLECTIV

Alexandra Furnea scrie în jurnalul ei despre acel octombrie ucigător: „Găsesc bucurie în voluntariat. Mă implic în campaniile caritabile ale organizaţiilor care se ocupă de copiii cu probleme de sănătate. Aşa simt că îmi transform suferinţa într-o călăuză de care se pot folosi alţi oameni ca să iasă din întuneric. Nu îmi este uşor să le fiu alături celor ca mine. Îmi face rău să aflu că nu s-a schimbat nimic de la Colectiv încoace. Mereu îmi scriu aparţinători, aşa cum au fost odinioară mama şi sora mea, cerându-mi ajutorul. Le plâng oamenii dragi în cada verde. Eu nu îi mint. Le spun adevărul pe care doctorii îl ascund în continuare când spun aceleaşi vechi aberaţii: „avem tot ce ne trebuie”, „probele sunt sterile”, „nu i-a rezistat organismul”. Iadul e şi acum acolo, printre blocurile de pe Calea Griviţei, într-o clădire veche care trece drept spital. Sistemul contestă şi astăzi infecţiile. Minciunile îngroaşă numărul morţilor. Actul medical pendulează între diletantism şi tortură”.

„Nu trece zi în care să nu simt vină, milă, ciudă şi durere. Mi-e dor de toţi şi mi-e dor de mine, cea de dinainte”, mai spune ea.

„Într-o zi, va fi bine. Într-o zi, am să zâmbesc întreg, fără fragmente de foc în inimă, fără cenuşă în suflet. Într-o zi, îi voi da groazei un sens. Voi face hărţi spre o lume mai bună din cicatricile care îmi împânzesc trupul cu desenele lor piezişe, făurite de flăcări”, este speranţa din sufletul Alexandrei.

Astăzi se împlinesc 5 ani de la tragedia de la clubul COLECTIV

Liviu Popescu, basistul trupei Up to Eleven, rănit acum 5 ani, face un bilanţ al acestei perioade – ce a trăit, cum a fost tratat. A suportat 14 operaţii şi nu i s-a făcut dreptate. Încă mai speră.

“35% suprafaţă arsă, Spitalul de Arşi, transfer la Viena, o săptămână de comă, 4 ani de reparaţii. 248 de zile de internare, 14 intervenţii chirugicale cu anestezie generală, 10 au presupus corecţii chirurgicale, prelevare de piele şi transplant. Cu toate acestea, în decembrie 2019, dl. judecător Bălănescu a considerat cazul meu pe treapta cea mai de jos a gravităţii. Acum se judecă apelul şi sper să mi se facă dreptate! Mâine se împlinesc 5 ani! 5 ani de chinuri fizice şi traume sufleteşti. 5 ani în care România a bătut pasul pe loc în ceea ce priveşte arşii şi securitatea la incendiu. Încă sper că lucrurile se vor schimba! Din păcate, pentru cele 65 de suflete plecate mult prea devreme nu se mai poate face nimic. Mi-e dor de tine, Leo! Multă putere familiilor şi supravieţuitorilor în această perioadă!”.

Părinţii celor morţi nu-şi vor găsi liniştea niciodată, nu vor uita niciodată, nu vor tăcea niciodată.

„Pentru noi, părinţii celor care au murit la Colectiv, este o moarte lentă, pentru voi, supravieţuitorii, o viaţă cu coşmaruri, cei care nu au respectat legile trebuie să răspundă”, spune, pe Facebook, Maria Popa, mama lui Adrian Popa, care a murit în 7 noiembrie 2015.

Părinţii le scriu copiilor morţi, le spun ce mai fac şi că la 5 ani de la tragedie încă se luptă cu un stat care nu-i ascultă şi care fuge de orice responsabilitate.

Narcis Hogea îi scrie lui Alex: “Cum este Raiul astazi? Cum se vede viaţa noastră de acolo? După cum îţi spuneam în iunie, statul român ne-a “tras de urechi” că am îndrăznit să cerem urgentarea dosarului în care sunt anchetaţi criminalii voştri, obligându-ne la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare (…). Aceeaşi durere care se amplifică prin conştientizarea neputinţei noastre de a face dreptate în numele vostru”.

Şi pentru că nu era de ajuns, tinerii de la Colectiv care trăiesc cu “vină”, cu “durere”, cu “spaime”, încă primesc “palme” din partea sistemului, a politicienilor. Unele persoane care s-ar face vinovate de ceea ce s-a întâmplat acum cinci ani, condamnate, au avut voie să candideze la alegerile locale şi chiar au câştigat. Altele, care au fugit din funcţie la presiunea străzii, au revenit repede în viaţa publică, încă beneficiază de privilegii, acum încercând să intre iar în Parlament, dau sfaturi şi cred că au dreptul să cum trebuie să fie “bine”.

Membrii Asociaţiei Colectiv GTG 3010 vor ca liderii să le răspundă ce s-a schimbat, ce s-a făcut pentru marii arşi.
“Am vrea să aflăm ce a schimbat statul român în aceşti 5 ani. Am vrea să ştim ce s-a schimbat în autorizarea funcţionării spaţiilor publice. Am vrea să ştim cum se construieşte acum în România. Am vrea să ştim ce a schimbat IGSU în autorizare şi control, ce paşi a făcut în domeniul prevenţiei. Am vrea să aflăm ce a construit Ministerul Sănatăţii? Ar fi trebuit să avem 5 Centre de Mari Arşi. Ce avem după 5 ani? Am vrea să ştim ce s-a schimbat în 5 ani în spitalele morţii noastre. Şi am mai vrea să ştim de ce după 5 ani nu avem vinovaţii în puşcărie. La 5 ani de la Colectiv, mulţumită justiţiei, vom comemora cu Piedone primar”, spun ei.

Un lanţ al memoriei va fi organizat vineri, de la ora 18.30, între Curtea de Apel Bucureşti şi clubul Colectiv.

“La 5 ani după Colectiv, un lanţ de incompetenţă şi corupţie încă ucide zi de zi în România. La 5 ani după Colectiv, un lanţ de aroganţă şi impostură încă ne îmbolnăveşte în loc să ne vindece în spitale. La 5 ani după Colectiv, un lanţ de nepăsare şi iresponsabilitate continuă nedreptatea în loc să pedepsească vinovaţii în justiţie. La 5 ani după Colectiv, cerem dreptate! Distanţaţi din 4 în 4 metri, vom face un lanţ al memoriei între Curtea De Apel Bucureşti şi clubul Colectiv” – este mesajul unor ONG-uri care organizează vineri, de la ora 18.30,”We’re not numbers. Colectiv 5 ani. Nu uităm!”.

În seara de 30 octombrie 2015, un incendiu de proporţii a izbucnit din cauza unor artificii în clubul Colectiv, unde formaţia Goodbye to Gravity susţinea un concert. În urma acestei tragedii au murit 64 de persoane.

Klaus Iohannis va promulga vineri legea prin care supravieţuitorii incendiuluid e la Colectiv vor primi tratament medical pe toată durata vieţii.

Tragedia a născut un film, documentarul „colectiv”, în regia lui Alexander Nanau, care este propunerea României pentru o nominalizare la premiile Oscar 2021, secţiunea „Cel mai bun lungmetraj internațional”.

În dosarul „Colectiv”, în decembrie 2019, Cristian Popescu Piedone, care a câştigat alegerile pentru Primăria Sectorului 5, a fost condamnat în primă instanţă la 8 ani şi 6 luni de închisoare iar cei trei patroni ai clubului au primit câte 11 ani şi 8 luni de detenţie. Au mai primit mulţi de închisoare patroana şi directorul firmei de artificii, pirotehniştii care au lucrat în club, pompierii care au mers în control la Colectiv dar şi funcţionari din Primărie.

Astăzi se împlinesc 5 ani de la de la incendiul de la Colectiv. În prezent, dosarul se află la Curtea de Apel Bucureşti, fiind programate termene până la sfârşitul anului când ar putea fi luată o decizie finală.

Fostul jucător de fotbal din SUA, Colin Kaepernick (ex-San Francisco 49ers), a ajutat la înfiinţarea unui fond financiar din care să fie plătiţi avocaţii celor arestaţi în protestele de la Minneapolis, declanşate după uciderea, de către poliţişti, a unui cetăţean afro-american, George Floyd (46 ani).

Fondul, intitulat ”Know Your Rights Camp Legal Defense Initiative”, va achita onorariile celor mai buni avocaţi care vor apăra în instanţă persoanele arestate la Minneapolis.

Colin Kaepernick a înfiinţat un fond din care să fie plătiţi avocaţii celor arestaţi la Minneapolis
Moartea lui George Floyd a generat proteste de amploare în mai multe oraşe din Statele Unite. Guvernatorul statului Minnesota a mobilizat Garda Naţională în Minneapolis din cauza protestelor.

Un agent de poliţie, Derek Chauvin, a fost pus sub acuzare pentru crimă şi omor din culpă în cazul morţii lui George Floyd. Bărbatul de culoare a murit după ce a fost imobilizat brutal de agentul de poliţie. Suspectul de culoare le spusese poliţiştilor că nu putea respira din cauza manevrei de imobilizare. Alţi trei poliţişti ar putea fi inculpaţi în acest caz.

Colin Kaepernick, care nu a mai jucat din sezonul 2016, s-a aflat la originea mişcării din SUA de protest din timpul intonării imnului american care avea loc la începutul meciurilor, în încercarea de a atrage atenţia asupra nedreptăţii rasiale şi injustiţiei sociale. Alţi jucători i-au urmat exemplul, ceea ce a dus la critici din partea preşedintelui Donald Trump.

Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Dej au fost sesizați vineri, 8 mai, în jurul orei 15.40, de către personalul medical din cadrul Spitalului Municipal Dej, despre faptul că un copil în vârstă de un an și 6 luni, din comuna clujeană Cuzdrioada, a decedat.

În urmă primelor cercetări, s-a stabilit faptul că minorul a fost culcat de către mama sa în cărucior, după care și-a continuat activitățile casnice.

Ulterior, femeia ar fi părăsit pentru puțin timp locuința, deplasându-se într-o anexă a gospodăriei, iar la întoarcere la găsit pe copil, sufocat, prins între componentele căruciorului.

Minorul a fost transportat de urgență la spital, unde – din nefericire – a fost declarat decesul acestuia.

Cercetările continuă, pentru stabilirea împrejurărilor exacte în care a survenit decesul și luarea măsurilor legale ce se impun în acest caz.

Tragedia de la Clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, iar atitudinea inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii, transmite Tribunalul București.

″În concluzie, instanţa reţine că tragedia de la Clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, în raport cu un cadru legislativ care, chiar dacă nu era perfect, oferea instrumente previzibile/predictibile de evitare (a tragediei, n.r.). Atitudinea subiectivă a inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii″, se arată în motivarea semnată de judecătorul Mihai Bălănescu de la Tribunalul Bucureşti.

″Inculpaţii, deşi unii sunt educaţi în condiţiile unei societăţi în tranziţie, dar libere, democratice şi cu o carieră de antreprenor, au adoptat o atitudine de negare, ‘invocând’ pretinsa vinovăţie a altor coinculpaţi, a altor persoane, a unor autorităţi, a statului, dar şi calitatea legii. Este tipic pentru astfel de antreprenori, care atunci când se discută iniţierea/derularea unei afaceri, profitul sau reglementările salariale, solicită o intervenţie a statului cât mai mică prin debirocratizare, liberalizare, legiferare neexcesivă, să invoce brusc în cazul unor tragedii calitatea unor instituţii/politici publice”, continuă motivarea.

Cadru legislativ corect, dar nepus în practică

În opinia judecătorului, la data când s-a produs tragedia, 30 octombrie 2015, exista în vigoare un cadru legislativ corect şi eficient, însă esenţial era ca acest cadru legislativ să fie respectat şi pus în aplicare, atât de conducători/angajaţi ai unor autorităţi publice, cât şi de comercianţii din sectorul privat.

Magistratul aminteşte şi de obligaţia comerciantului de a respecta legea în materie şi a întreprinde, în prealabil, demersurile de informare şi de obţinere a avizelor/autorizaţiilor legale.

“Toate acestea converg, în materia PSI, spre apărarea dreptului la viaţă, ca valoare socială. La fel şi în cazul folosirii unor produse pirotehnice/montarea unor instalaţii în spaţii aglomerate. Dacă pe ambele planuri, care ar trebui să coopereze, avem activităţi infracţionale, generate inclusiv de raţionamente financiare, nicio normă juridică corectă nu-şi poate atinge scopul. Pentru evitarea unor astfel de tragedii, este vital ca cerinţele legale să fie respectate”, notează judecătorul Mihai Bălănescu.

Cinism și lipsă de respect din partea inculpaților

Pe de altă parte, judecătorul consideră că atitudinea unor inculpaţi din acest dosar de împiedicare a aflării adevărului despre ce s-a întâmplat la Colectiv denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect faţă ce cei care au murit sau au fost răniţi în incendiu.

″În cazul unor inculpaţi, atitudinea ulterioară datei de 30.10.2015, de împiedicare a stabilirii adevărului, denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect faţă de lege şi suferinţele uriaşe ale victimelor”, spune magistratul.

Pe 16 decembrie 2019, fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru Clubul Colectiv.

Decizia Tribunalului București

Totodată, Tribunalul a decis condamnarea celor trei patroni ai Clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – la câte 11 ani şi 8 luni închisoare, pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Daniela Niţă – patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat Clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior – 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior – 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă.
colectiv, tragedie, tribunalul bucurești,

Miercuri se împlinesc 43 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, cu magnitudinea 7,2, care a făcut prăpăd în România, iar, potrivit site-ului infp.ro, în orice moment se poate produce un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 în zona seismică Vrancea.

Institutul Național pentru Fizica Pământului (INCPFP) notează că România este o ţară cu potenţial seismic ridicat, iar un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 se poate produce în orice moment, în Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km, însă aceasta nu este singura zonă în care pot avea loc seisme cu potenţial distructiv.

Potrivit statisticilor, în România cutremurele cu magnitudinea cuprinsă între 3,5 și 4,5 Ml se produc cu o frecvență de cel puțin o dată pe lună și acestea nu prezintă un pericol pentru populație, iar cele mai mari de 5 Ml au loc, aproximativ, o dată la 2-3 ani, ceea ce intra într-o zonă de normalitate pentru regiunea Vrancea.

4 martie 1977, cutremurul care a curmat peste 1500 de vieți

Cutremurul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21:23 și a fost resimțit în toată zona Balcanilor. A avut o magnitudine de 7,2, fiind al doilea cel mai puternic cutremur înregistrat în România în secolul XX, după seismul din 10 noiembrie 1940. Epicentrul a fost în Munții Vrancea, la o adâncime de 94 km.

Capitala București a fost cea mai afectată de cutremur, aici prăbușindu-se peste 33 de clădiri şi blocuri mari. A fost cel mai violent fenomen natural ce a lovit România în secolul al XX-lea, din punctul de vedere al pierderilor umane. Totodată, s-a situat pe locul al patrulea în topul seismelor produse în România în ultimii 200 de ani.

La data producerii cutremurului, Nicolae Ceaușescu, și soția să se aflau într-o vizită oficială în Nigeria. Ceaușescu a aflat despre dezastrul din țară de la un oficial român. Inițial, știrile referitoare la cutremur erau confuze, iar populația vorbea despre o catastrofă mult mai mare. Din cauza întreruperii curentului electric în Capitală, serviciile de comunicație nu au funcționat câteva ore.

Au trecut 43 de ani de la cutremurul de pe 4 martie 1977

35.000 de locuinţe, distruse în 56 de secunde

Bilanțul victimelor și pagubelor materiale a fost impresionant. 1.578 de persoane și-au pierdut viața, strivite sau asfixiate sub dărâmături, din care 1.424 în București. Numărul total al persoanelor accidentate s-a ridicat la 11.300, iar 32.900 de clădiri au fost grav avariate sau distruse. Imediat după seism circa 35 000 de familii au rămas fără adăpost. Circa 760 de unități economice au fost afectate.

Pierderile economice înregistrate s-au ridicat la aproximativ două miliarde de dolari, cifră neconfirmată de autoritățile vremii. Un raport amănunțit al distrugerilor pe care le-a provocat cumplitul dezastru nu a fost dat publicității. În București s-au prăbușit atunci zeci de clădiri. În centru au dispărut blocurile Scală, Continental-Colonadelor, Dunărea, Casata, Nestor. Din cele 33 de clădiri înalte prăbușite atunci, 28 erau construite înainte de 1940.

În afară de capitala țării, cele mai afectate județe au fost cele situate în proximitatea Bucureștiului: Prahova, Dâmbovița, Teleorman, Vaslui, Iași, Galați și Buzău. Orașul Zimnicea a trebuit refăcut în totalitate.

Personalitățile care și-au pierdut viața

Printre personalitățile care și-au pierdut viața atunci, s-au numărat Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai scenei românești; cântăreața de muzică ușoară Doina Badea, regizorul Alexandru Bocăneț, Anatol E. Baconsky, poet, teoretician literar, prozatorul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafița. Corneliu M. Popescu, cel mai apreciat traducător al operei eminesciene în limba engleză, a murit la vârsta de doar 19 ani. Alte personalități ale vremii decedate la cutremurul din 4 martie 1977 au fost: poeta Daniela Caurea; scriitorii Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Nicolae Vatamanu și Viorica Vizante; actrița Eliza Petrăchescu; pianistul și compozitorul Tudor Dumitrescu; lingvistul și istoricul literar Ioan Siadbei; mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu; cântăreața Filofteia Lăcătușu; scenograful Liviu Popă; fizicianul Florin Ciorăscu.

Pe lângă pierderile de vieți omenești, cutremurul a produs și dispariția multor monumente de arhitectură. Regimul comunist a folosit pretextul cutremurului pentru a demola o serie de clădiri considerate incomode, din varii motive.

Au trecut 43 de ani de la cutremurul de pe 4 martie 1977

Campania “Există viață după cutremur”

În 2017, Ştirile Pro TV au demarat campania „Există viaţă după cutremur”, menită să tragă un semnal de alarmă în privinţa situaţiei dezastruoase în care se afla un număr impresionant de imobile din România.

Corespondentul Știrilor Pro TV, Rareș Năstase, a prezentat o serie de reportaje spectaculoase realizate în Chile, țara unde spaima și pesimismul au fost inlocuite de acțiuni menite să asigure cetateanului siguranță și încredere.

În Chile, oamenii nu mai vorbesc cu teamă despre seismele care le zguduie în mod frecvent țara și asta pentru că aici construcția de locuinte a devenit prioritate naționala, iar autoritatile au creat un sistem care permite doar ridicarea acelor imobile care respecta cele mai înalte standarde de proiectare și construcție.

Și în Japonia, siguranța cetățeanului este pusă pe primul loc.

“De la modul cum construiesc, cu clădiri testate fizic, construite la scara 1 la 1 în laboratoare mari, la consolidări şi ranforsări vizibile şi eficiente la clădirile cu risc pe care încă le mai au. De la scări de evacuare până la balcoane cu trape, prin care să poată coborî locatarii, în caz de pericol. De la centre mari de comandă, post dezastru, până la punctele de adunare şi ajutor din cartiere. De la exerciţiile prin care sunt învăţaţi, de mici, să supravieţuiască unui dezastru, până la un mod de viaţă care să te facă să conştientizezi pericolul şi să ştii cum să îi faci faţă. O naţiune pregătită în caz de cutremur mare”, scrie Rareș Năstase într-o postare pe Facebook.

Tragedia din 1977 se poate repeta oricând, ba chiar mai rău

Prognozele arată că în cazul unui cutremur de peste 7 pe scara Richter, precum cel din 4 martie 1977, mii de bucureşteni şi-ar putea pierde viaţa. Aproape 40.000 de bucureşteni locuiesc în clădiri cu risc seismic şi sunt în pericol în cazul unui cutremur mai puternic, după cum arată o estimare a primăriei capitalei. După ce a făcut un recensământ al clădirilor, primăria a stabilit ca 343 sunt încadrate în clasa 1 de risc seismic. În acestea locuiesc aproape 90000 de persoane. În clasa a două sunt 280 de clădiri, iar în a treia, 620. În total, 40.000 de persoane care stau în cele peste 1200 de clădiri sunt în pericol.

Gabriela Firea se plânge de legislaţia greoaie şi spune că au început demersurile de consolidare pentru doar 96 de clădiri şi numai jumătate sunt în şantier. ”În 41 au început deja să lucreze angajaţii, sunt deschise şantiere, Dacă un singur proprietar nu-și dă acordul, nu poate fi consolidat.”

Primăria a cerut Guvernului şi Parlamentului modificarea legii, pentru că în acest moment, doar proprietarii clădirilor declarate monument istoric pot fi executaţi silit şi scoşi cu forţa din locuinţe dacă se opun consolidării. Specialiştii spun că multe din aceste clădiri sunt un pericol şi la cutremure mici. Pe lângă clările cu risc, s-au şubrezit 9 poduri din Bucureşti, care nu vor rezista la cutremure mari. Este vorba de podul Străuleşti, podul Grant, la care lucrările vor începe anul viitor, dar şi Timpuri Noi, Eroilor sau Ciurel. Probleme sunt şi la Pasajul Unirea şi Fundeni.

Predicția cutremurelor de pământ, un subiect sensibil
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică Pământului susține că publicul, autoritățile și mass media trebuie să știe faptul că seismele nu pot fi anunțate cu exactitate mai devreme de producerea lor, potrivit cercetărilor efectuate de instituțiile abilitate în cercetarea seismică avansată din întreaga lume, cât și literaturii de specialitate.

De-a lungul timpului, oamenii au încercat să facă predicții ale cutremurelor asociind producerea acestora cu diferite fenomene cum ar fi câmpul electromagnetic, condiții meteo, forma și poziția norilor, emisiile de radon, hidrogen sau alte gaze, faze ale lunii, apa din fântâni sau comportamentul animalelor. De asemenea, se fac predicții corelând producerea unor cutremure în anumite zone și activitatea seismică din alte regiuni, însă acestea pot fi sau nu plauzibile.

Oamenii de știință au adoptat o serie de criterii pe baza cărora aceste predicții să fie evaluate (conform rezoluției Comisiei Europene de Seismologie).

Astfel, din punct de vedere științific, pentru a face predicția unui cutremur, trebuie respectați câțiva parametri esențiali precum, identificarea zonei, timpul producerii, magnitudinea cutremurului și probabilitatea producerii. Neglijarea oricărui element menționat anterior, face ca predicția să nu aibă relevanță științifică.

INCDFP a dezvoltat Sistemul Early Warning (Sistemul Rapid de Alertare – REWS), fiind singurul sistem operațional de alarmare din Europa și al treilea din lume. Este un produs 100% românesc dezvoltat special pentru cutremurele vrâncene care transmite rapid alerte când se produc cutremure ≥ 4,5ML, estimând magnitudinea și adâncimea acestora. Timpul de alertare este direct proporțional cu distanța la care ne aflăm față de locul producerii cutremurului (ex: București – aprox. 20-25s, Cluj-Napoca – aprox. 50 s, Deva – aprox. 60s), timp în care putem lua decizii vitale. Această tehnologie este realizată pe baza exploatării diferențelor vitezelor de propagare ale undelor seismice. REWS a fost nominalizat în 2006 la European IST Grand Prize.

La 43 de ani de la cutremur, doar una din cinci locuinţe este asigurată

Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) a anunţat miercuri că în prezent doar una din cinci locuinţe este asigurată, amintind că astăzi se împlinesc 43 de ani de la cutremurul din 1977, în urma căruia au murit aproape 1.600 de persoane şi 35.000 de cămine au fost afectate.

”Cu toate acestea, la aproape o jumătate de secol de la tragicul eveniment, doar una din cinci locuinţe este asigurată, deşi cutremurul este al doilea risc de care românii sunt îngrijoraţi când vine vorba de locuinţele lor (57%), după incendiu (65%)”, potrivit studiului ”Percepţia românilor faţă de asigurările de locuinţe”, realizat de către IRES pentru UNSAR, potrivit News.ro.

În România, există aproape 9 milioane de locuinţe.