Ludovic Orban a început să mai prindă curaj. La conferința PNL din județul Vrancea (unde Cîțu și ai săi nici măcar nu s-au prezentat) a început să spună lucrurilor mai pe nume.

”Sunt forţe care-şi bagă coada de două luni în democrația internă, care folosesc instrumente nedemocratice, care sucesc mâini la spate, care arată pisica, care scot scheleţi din dulap, nu cedez. Ca la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz. Nu cedez. Voi da bătălia pentru PNL, pentru România”.

În sfîrșit, Ludovic Orban vorbește mai pe șleau despre grosolana orchestrație organizată de o bandă din PNL (în China s-ar fi numit ”banda Iohannis” sau ”banda celor din PDL”) pentru preluarea conducerii partidului. Mă așteptam să o facă mai de la începutul campaniei, de cînd adunătura politică strunită de la Cotroceni a dat primele semne de mobilizare.

Nu ştiu de ce a întîrziat. Nu știu de ce a făcut-o la reuniunea de la Focșani. Acolo nu avea adversar și nu avea cine să-i dea o replică? Sau abia acum Ludovic Orban a înțeles că este înconjurat din toate părțile și că șansele sale scad alarmant, iar pericolele cresc amenințător. Dinspre SRI, dinspre DNA și Parchetul General, de la SPP, de la președintele Iohannis și de la oamenii săi amplasați peste tot și de la acoperiții și șantajabilii din PDL. Prins în mijloc ca într-o menghină, Ludovic Orban a început să dea primele semne că nu cedează, că nu se teme, că are cu ce să acuze.

Din păcate, Ludvic Orban se rezumă la parat lovituri și la replici, amînînd ziua în care ar putea să atace direct și să explice populației ce știe și ce își propune să facă în fruntea partidului și a guvernului.

Va izbuti Orban să spargă încercuirea și să întoarcă în favoarea sa mersul bătăliei pentru putere în PNL? Nu m-aș grăbi să încerc un răspuns. Ion Cristoiu lansează ipoteza că lui Ludovic Orban i s-ar coace un dosar penal. La cît de rudimentar lucrează DNA-ul și la cît de primitiv sunt comandate eliminările, nu-i exclus.

De la comuniștii ruși pînă la cei români a rămas în picioare tehnica eliminării adversarului politic cu cele mai mari șanse într-o competiție. Această practică poate fi comandată de la Cotroceni. Mai corect spus, putea fi comandată în regimul marinarului Traian Băsescu sau al cumplitului Drăghici de pe vremea lui Gheorghiu Dej.

Dacă Ludovic Orban nu a fost eliminat pe vremea Laurei Codruța Kovesi, dacă toată mișcarea din PNL s-a vădit a fi la ordinele lui Klaus Iohannis și a Alinei Gorghiu (soțul său fiind în combinații cu Florin Vasile Cîțu) este greu de crezut că o asemenea operațiune se mai poate produce în perioada rămasă pînă la Congresul din septembrie.

Ar șoca întreaga țară și ar arăta populației ce perioadă de execuții comandate de președinte traversăm. S-ar vedea fără tăgadă că sub aparențele democratice ale guvernării lui Klaus Iohannis funcționează de fapt un mecanism totalitar, un binom feroce, care depășește cu mult mecanismele statului totalitar din comunism.

O înscenare aplicată brutal lui Ludovic Orban ar fi ca o auto-demascare publică. Şi n-ar fi exclus să ducă la o trezire a liberalilor, chiar la o ieșire în stradă a populației păcălite de democrația tip Băsescu- Iohannis.

Abia la Focșani, bătălia (care nu mai este politică) din PNL a marcat prima replică importantă a lui Ludovic Orban. Ea semnalează tuturor că în spatele lui Cîțu și a bandei PDL se află serviciile secrete și oamenii lui Iohannis.

Editorial de Cornel Nistorescu 

Viorica Dăncilă a avut miercuri o întâlnire cu grupul socialiştilor din Parlamentul European. După ce i s-au făcut mai multe reproşuri pe tema justiţiei şi a statului de drept, Viorica Dăncilă le-a spus celor din familia politică din care face parte şi PSD că România nu este cea mai coruptă ţară. De asemenea, premierul s-a referit la nevoia de a lupta împotriva corupţiei, dar şi de a ţine serviciile secrete departe de justiţie.

„S-a încercat să se creeze o imagine proastă României. S-a încercat să se acrediteze ideea că în România se întâmplă lucruri urâte. Este normal ca atunci când ai văzut anumite afirmaţii să fii revoltat. Dar garantez că nu putem vorbi de România ţara cea mai coruptă. Am văzut şi în Belgia ce s-a întâmplat şi anumite lucruri legate de corupţia din alte ţări. Eu cred că trebuie să avem o voinţă comună şi să acţionăm împreună împotriva corupţiei. Eu îţi garantez că în ceea ce mă priveşte, în ceea ce priveşte Guvernul României, vom acţiona împotriva corupţiei. Nu am ieşit niciodată public şi nu am să ies niciodată public cu ceva care să favorizeze corupţia. Eu cred că pentru a vorbi de lupta împotriva corupţiei trebuie să dăm credibilitate justiţiei, să creăm cadrul necesar astfel încât justiţia să funcţioneze în mod corect. Să ţinem la separarea puterilor în stat, să ţinem la faptul că serviciile secrete nu au ce căuta în justiţie, să dăm credibilitatea că un român sau un cetăţean europam când merge în faţa justiţiei, acolo îşi va găsi dreptatea. Pentru acest lucru consideraţi-mă aliata tuturor celor care sunteţi în sală şi care sunt convinsă că nu aveţi intenţii rele”, a afirmat Dăncilă.

Digi24:

Analistul Emil Hurezeanu a spus că explicaţia faptului că Traian Băsescu n-a avut „feedback suficient de oportun” din partea serviciilor secrete în ceea ce priveşte evoluţia cazului Elenei Udrea ar fi aceea că legea interzice transmiterea de informaţii atunci când există legături între cel interceptat şi cel care ar putea primi date referitoare la cercetare.”Una dintre mirările domnului Băsescu, exprimată în mai multe rânduri – şi care n-ar fi trebuit să existe – ţine de absenţa unor informaţii ale serviciilor secrete, în speţă ale Serviciului Român de Informaţii privind persoane apropiate de domnul Băsescu, pe care domnia sa le-a sprijinit în viaţa politică, dar şi în timpul campaniei electorale, e vorba de doamna Udrea”, a spus Emil Hurezeanu. „Cum bine se ştie şi cum ştie orice semnatar de certificat ORNISS (Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, n.r.), în momentul când există suspiciuni sau chiar cercetări, investigaţii în legătură cu persoane care au o legătură cu destinatarul informaţiilor celor mai secrete din eşafodajul statului, atunci persoana – indiferent de poziţia în eşafodajul statului – care are o legătură, o conexiune, cu persoane interceptate nu este informată, potrivit legii, în legătură cu aceste investigaţii”, a explicat analistul. „Asta este şi explicaţia faptului că domnul Băsescu n-a avut feedback suficient de oportun în ceea ce priveşte evoluţia cazului Udrea”, a adăugat Emil Hurezeanu.

Ziarul Financiar:

Demisia ministrului finanţelor Darius Vâlcov, punerea lui sub acuzare pentru fapte pe care le-a comis înainte de  fi numit în această funcţie ridică o problemă care pune în discuţie întreg sistemul. Nu doar că laşi pe mâna unui om cu trecut îndoielnic 214 miliarde de lei (47 de miliarde de euro) bugetul ţării, dar pui într-o poziţie imposibilă întreg montajul de argumente care înveleşte mecanismul de funcţionare a unui stat. Vâlcov se pregătea să renunţe, de pildă, la acordul cu FMI. Vâlcov vorbea cu FMI, negocia cu FMI. Credibilitatea guvernului de stânga de la Atena este în aceste zile cioburi pentru un lucru mult mai puţin grav. Ministrul finanţelor  Yanis Varoufakis a acceptat să apară într-un pictorial, într-o revistă franţuzească, în casa sa opulentă cu vedere spre Acropole şi tuturor criticilor Greciei le-a venit apa la moară: cum iei tu apărarea săracilor, le susţii cauza, în casa ta de milioane de euro, înconjurat de mobile ta de zeci de mii de euro? Aici poate fi un caz de inadecvare, nimeni nu l-a acuzat pe ministrul grec că ar fi furat vreun ban. Dar cum negociezi tu cu FMI finanţele ţării când tu ai făcut în trecutul tău trafic de influenţă, faptă de care este acuzat Vâlcov?…  Zilnic SRI face rapoarte pentru preşedinte, pentru prim-ministru. Dacă nimeni nu poate şti ce va face mâine un ministru, ce a făcut ieri, în calitatea lui de primar să spunem, se poate afla. Cum de ajung astfel de oameni în funcţie vulnerabilizând întreaga construcţie instituţională? De ce la o instituţie precum BNR se poate verifica trecutul unui om, se pot pune bariere în încercarea de a păstra credibilitatea sistemului, dar în aparatul central, la guvern, nu? Sigur că toată lumea este nevinovată până ce justiţia dă o decizie contrară. Dar pentru „onoarea nereperată“ cine plăteşte? Nu ar trebui să plătească cumva şi cei care i-au cauţionat?

RFI:

Serviciile de informaţii britanice (GCHQ) pot accesa fără mandat material brut colectat în masă de Agenţia pentru Securitate Naţională (NSA) a Statelor Unite şi de alte agenţii de spionaj străine, a confirmat în premieră Guvernul de la Londra, relatează The Guardian, în ediţia electronică.

„Aranjamentele” secrete ale GCHQ pentru accesarea materialelor sunt dezvăluite în documente trimise Investigatory Powers Tribunal, un organism judiciar britanic cu competenţe în privinţa supravegherii, ca răspuns la o acţiune judiciară comună a organizaţiilor Privacy International, Liberty şi Amnesty International, în urma dezvăluirilor fostului consultant al NSA Edward Snowden.

Potrivit documentelor, Marea Britanie poate obţine fără mandat informaţii „neselectate” – ceea ce înseamnă date neanalizate sau brute – de la parteneri din străinătate, dacă „nu este posibil din punct de vedere tehnic” să obţină comunicaţiile printr-un mandat şi dacă este „necesar şi adecvat” ca agenţiile de informaţii să obţină acele date.

Regulile permit în principal colectarea în masă a materialului, care poate include comunicaţii ale cetăţenilor britanici, cu condiţia ca cererea să nu presupună „eludarea deliberată” a Legii privind reglementarea puterilor de investigare (Ripa), care guvernează mare parte din activităţile de supraveghere ale Marii Britanii.

Datele pot fi stocate până la doi ani, aceeaşi durată ca informaţia colectată direct de agenţie. Aceasta poate fi extinsă unilateral dacă un oficial consideră că este necesar şi adecvat pentru securitatea naţională.

Europarlamentarul Monica Macovei, candidat independent la alegerile prezidenţiale, propune ca legea să prevadă ca şefii serviciilor secrete să nu poată deţine funcţii publice timp de cinci ani după terminarea mandatului, iar serviciile de informaţii să aibă interdicţia de a racola colaboratori din rândul jurnaliştilor sau a politicienilor.

Având în vedere realitatea tulbure, cu ofiţeri acoperiţi, descoperiţi, în presă, în politică, între candidaţi, ca să facem lumină şi curăţenie am două propuneri. Şefii serviciilor secrete să nu poată ocupa o funcţie de demnitate publică aleasă sau numită timp de cinci ani de zile după încheierea mandatului de şef al serviciului secret’, a declarat miercuri Monica Macovei, într-o conferinţă de presă, scrie Agerpres.

Macovei a adăugat că cea de-a doua propunere vizează ‘interdicţia de a racola politicieni, jurnalişti şi magistraţi’.

‘Aceasta din urmă cu magistraţii eu am pus-o deja în lege din 2005. Magistraţii sunt incompatibili să fie şi judecători sau procurori şi să colaboreze cu serviciile de informaţii. Am fost singurul ministru care a făcut acest lucru, în restul domeniilor nu s-a întâmplat nimic. De aceea, spun să mergem mai departe şi putem pune chiar interdicţia pentru servicii de a racola colaboratori din rândul politicienilor şi din rândul presei’, a mai declarat Monica Macovei.

Serviciile secrete germane (BND) au spionat cel puţin o convorbire telefonică a fostului secretar de Stat american Hillary Clinton, au anunţat vineri mai multe publicaţii de presă şi site-uri de ştiri din Germania.

„Süddeutsche Zeitung” (SZ) şi canalele publice regionale de radioteleviziune NDR şi WDR îşi bazează relatările pe documentele furnizate agenţiei CIA americane de un spion din rândurile BND.

Markus R., germanul trădător care a lucrat şi pentru CIA, a fost arestat în iulie, acesta declarând că a înaintat americanilor 218 documente clasificate. Partea care-i îngrijorează pe nemţi este că încă nu ştiu ce documente au ajuns pe mână americanilor şi în ce măsură afectează anumiţi lideri germani sau afaceri aflate în derulare.

Mijloacele media din Germania citează o sursă anonimă din guvernul de la Berlin potrivit căreia conversaţia lui Hillary Clinton ar fi fost interceptată din greşeală, în timp ce ministrul se afla într-un avion al guvernului american.

Problema a fost ridicată de secretarul american de Stat, John Kerry, în cadrul unei întâlniri cu ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier. Spionarea unor personalităţi politice americane cum este cazul lui Hillary Clinton pare a fi o practică folosită de BND care ar fi fost mandatată de guvernul german „să spioneze un partener din NATO”, potrivit SZ şi NRD.

Dezvăluirile de anul trecut despre ascultarea telefonului mobil al cancelarului Angela Merkel de către informaţiile americane au nemulţumit personalităţile politice de le Berlin şi încă au efecte asupra unor tensiuni care încă se simt în relaţiile germano-americane, care de obicei erau puternice.

În Banat se caută soluţii anticorupţie, la nivel înalt.

Şefii serviciilor de informaţii şi cei de la parchete şi-au dat întâlnire la Oradea. Până vineri, cât timp are loc întâlnirea, se va discuta despre colaborarea între instituţii, precum şi despre corupţia din sistem.

Nu este pentru prima dată când are loc o astfel de întâlnire. La discuţii participă reprezentanţi ai Serviciului Român de Informaţii, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, DGIPI, dar şi şefi ai Curţilor de Apel din 15 judeţe.