Giganții din tehnologie renunță la mii de angajați. Panasonic anunță un amplu plan de restructurare la nivel global, care include închiderea operațiunilor neprofitabile și concedierea a 10.000 de angajați. La nivel mondial, compania are 230.000 de angajați.

Panasonic, val de concedieri

Giganții din tehnologie renunță la mii de angajați. Pentru a-și spori productivitatea, Panasonic va reduce numărul locurilor de muncă la nivel global. Măsurile vor fi implementate pe parcursul anului fiscal început în aprilie 2025.

Compania japoneză produce echipamente electronice și a devenit un jucător important în domeniu. Recent, Panasonic și-a extins operațiunile în sectorul bateriilor și a început o colaborare cu Tesla Motors.

Fabrici închise

Cheltuielile asociate acestui proces de restructurare sunt evaluate la 900 de milioane de dolari pentru actualul an fiscal.

Conducerea companiei a precizat că va analiza performanța fiecărei divizii și filiale, punând accent pe eficiența operațională. De asemenea, Panasonic ia în calcul comasarea sau închiderea anumitor unități de producție.



Concedieri la Siemens

Recent, Siemens AG, cel mai mare conglomerat european în domeniul ingineriei, a anunțat că urmează concedieri masive la nivelul unităților sale. Compania se concentrează pe trei sectoare principale: industrie, energie și sănătate.

Conform anunțului, 6.000 de angajați din ai Siemens se află pe lista neagră, iar 2.850 dintre aceștia își desfășoară activitatea în fabricile din Germania. Reducerile de personal vor fi puse în aplicare până în toamna anului 2027. În ultimii ani, compania germană a recunoscut că se confruntă cu o cerere tot mai scăzută la nivel global.

„În ultimii doi ani, cererea redusă, în special pe pieţele cheie din China şi Germania, cuplată cu sporirea presiunilor concurenţiale, au redus considerabil numărul de comenzi şi veniturile pe segmentul de automatizare industrială. Cererea globală pentru automatizare este intactă pe termen lung, dar compania trebuie să îşi ajusteze capacitatea de producţie în linie cu condiţiile de pe piaţă”, arăta compania.

Totuși, reprezentanții Siemens estimează că în acest an afacerea va înregistra o evoluție pozitivă pe segmentul automatizării.

La nivel global, divizia Industrii Digitale (DI) a Siemens AG are aproape 70.000 de angajați. În ciuda provocărilor din acest sector, Siemens a obținut un profit de 2,1 miliarde de euro în primul trimestru din 2025.

În România, compania are birouri în București, Cluj-Napoca și Timișoara.

Milioane de locuri de muncă din Italia sunt amenințate de avansul Inteligenței Artificiale, care și-a extins influența într-un număr tot mai mare de domenii de activitate.

Inteligența artificială amenință milioane locurile de muncă din Italia, potrivit Confartigianato, o organizație reprezentativă pentru sectorul artizanal din Italia. Aceasta a emis o estimare alarmantă cu privire la expunerea pieței muncii italiene la impactul inteligenței artificiale.

Inteligență Artificială, în tot mai multe domenii de activitate

Conform estimărilor furnizate de Confartigianato, aproximativ 36,2% din forța de muncă totală din Italia se confruntă cu riscul de a-și pierde locurile de muncă. Și asta din cauza avansului tehnologiilor moderne și a proceselor de automatizare. Această tendință ar putea afecta aproximativ 8,4 milioane de lucrători italieni.

Regiunile cel mai puternic afectate din Italia sunt Lombardia și Lazio. Cu toate acestea, Italia nu se află în fruntea țărilor europene cel mai expuse la acest risc.

De fapt, procentul locurilor de muncă din Italia aflate în pericol este cu 3,3 puncte procentuale mai mic decât media europeană.

În această ierarhie, Germania și Franța se situează înaintea Italiei, cu 43%, respectiv 41,4% din locurile de muncă expuse la risc. Procentajul crește, în cazul țărilor cu populații mai mici. Luxemburg are un procent de 59,4%, urmat de Belgia cu 48,8% și Suedia cu 48%.

Milioane de locuri de muncă, amenințate de Inteligența Artificială

Industriile cele mai afectate de avansul tehnologiei

Riscurile cele mai pronunțate se regăsesc în rândul ocupațiilor care implică calificări ridicate și un conținut predominant intelectual și administrativ.

În mod special, tehnicienii în informatică și comunicații, managerii administrativi și comerciali, specialiștii în științe economice și administrare, specialiștii în domeniul științelor și ingineriei, precum și managerii din administrația publică sunt expuși unor riscuri semnificative.

„Inteligența artificială este arma pe care companiile o utilizează pentru a-și optimiza activitățile”, se arată în raportul Confartigianato.

„În special, 6,9% din întreprinderile mici din Italia folosesc roboți, depășind media europeană de 4,6% și, în special, dublând procentul Germaniei de 3,5%. În plus, 5,3% dintre întreprinderile mici utilizează sisteme de inteligență artificială, iar 13% preconizează investiții viitoare în domeniul IA”.

Conform președintelui Confartigianato, Marco Graneli, nu există niciun robot sau algoritm care să poată imita în mod precis cunoștințele și măiestria meseriașilor. Și nici să captureze „spiritul” produselor și serviciilor frumos realizate care conferă etichetei „Made in Italy” unicatul său în lume.

O companie de dezvoltare software și consultanță în IT cu sediul în Belgia, își deschide un birou la Iași. Există mai multe locuri de muncă disponibile pentru români.

O companie belgiană de IT intră pe piața din România, Xware Engineering And Technology, o companie de dezvoltare software și consultanță în IT din Belgia, își deschide un sediu la Iași. Printre co-fondatori startup-ului se află și Benone Dorneanu, un român stabilit în Belgia.

Xware Engineering And Technology, înființată în 2021 la Bruxelles, este specializată în software și hardware încorporat, dezvoltare bazată pe modele, inginerie sistemelor, îmbunătățirea proceselor, siguranța funcțională și asigurarea calității. De asemenea oferă inclusiv consultanță în tehnologie și strategie, suplimentare de personal și proiecte la cheie.

Compania are locuri de muncă disponibile pentru specialiști IT la biroul din Bruxelles. Pentrul sediul de la Iași se caută un Talent Acquisition Specialist, pentru care spune că oferă un salariu atractiv cu bonusuri bazate pe performanță, dar și o politică flexibilă de lucru de acasă.

Industria IT din Iași a cunoscut o dezvoltare semnificativă în ultimii ani, atrăgând investiții atât de la corporații, precum Amazon, Microsoft, AMD, cât și de la startup-uri. O companie de imobiliare a investit 120 milioane de euro și a inaugurat, în luna aprilie, cel mai mare centru IT din ţară, potrivit datelor proprii, care găzduieşte 13 companii multinaţionale, unde urmează să fie angajați peste 5.000 de oameni, potrivit Economica.



Cutremur pe piața IT din Cluj

Cu toate astea, piața IT din Cluj-Napoca se confruntă cu mari probleme în ultima perioadă. Mai multe companii de la nivel mondial au condediat mii de angajați și au decis să închidă afacerea. O companie multinațională din Cluj cu peste 100 de angajați ar pregăti disponibilizări. Și marile firme Endava sau Magneti Marelli ar putea concedia mulți salariați. „Piața se va zdruncina”, crede Doru Șupeală, consultant în marketing și business.

Și Telenav Inc. este gata să renunțe la piața din Cluj, până spre finele anului 2024, lucru confirmat de reprezentanții companiei. Cel mai probabil, Telenav își va muta sediul undeva în SUA și China. Aici ar urma să fie afectați 172 de IT-iști, angajați ai companiei. Endava, o altă firmă importantă, are planuri de a concedia câteva zeci de persoane care nu au proiecte. „Au fost discutii despre exit doar cu oameni care au bench mare, probleme de performanță, juniori cu sub 1 an experiență luați anul trecut și puțin probabil să găsească proiecte”, a explicat o persoană implicată în problemă.

Un studiu publicat marţi de Institutul pentru Economia Concurenţei (DICE) şi Universitatea Heinrich Heine din Dusseldorf arată că legalizarea canabisului ar putea aduce Germaniei venituri suplimentare de circa 4,7 miliarde de euro anual şi ar putea crea 27.000 de locuri de muncă, transmite Reuters.

Social-democraţii germani (SPD) conduşi de Olaf Scholz, probabil viitorul cancelar, negociază cu Verzii şi cu Democraţii Liberi (FDP) formarea unei coaliţii guvernamentale tripartite. Detaliile sunt încă în lucru, inclusiv reglementarea comercializării şi utilizării canabisului în scop recreativ.

Pe lângă că ar genera venituri fiscale de circa 3,4 miliarde de euro pe an, o astfel de măsură ar permite economii de 1,3 miliarde de euro în activitatea poliţiei şi a sistemului judiciar şi ar crea zeci de mii de locuri de muncă. Legalizarea canabisului ar stimula de asemenea dezvoltarea pieţei europene aflate în expansiune, care potrivit unei estimări ale firmei de cercetare Prohibition Partners va aduce venituri interne de trei miliarde de euro în 2025, faţă de circa 400 de milioane de euro anul acesta, mai informează Reuters, citată de Agerpres.

Legalizarea canabisului ar putea aduce Germaniei aproape cinci miliarde de euro anual. Utilizarea canabisului în scopuri medicale este legalizată în Germania din 2017.

Peste un sfert dintre români (26%) cred că situaţia locului lor de muncă va fi mai rea în următoarele 12 luni, de aproape trei ori mai mult față de media la nivelul Uniunii Europene (9%), potrivit datelor unui Eurobarometru dat publicităţii luni de Comisia Europeană. Aproape jumătate dintre români (47%) anticipează că economia îşi va reveni de pe urma impactului pandemiei de COVID-19 în 2023 sau mai târziu.

Un sfert dintre români consideră că situaţia economiei lor este „bună”, faţă de 40%, la nivelul UE. Percepția privind situația economică personală este mai bună atât pentru români (în creştere cu opt puncte procentuale faţă de iarna 2020-2021), cât și pentru europeni în ansamblu (la nivelul blocului comunitar creşterea a fost de 11 puncte procentuale).

Un sfert dintre români cred că situaţia la locul lor de muncă va fi mai rea peste un an, mult peste media UE (Sondaj)

În acelaşi timp, s-a diminuat proporţia românilor care cred că situaţia economiei este „proastă”, în prezent de 64%, în scădere cu şase puncte procentuale faţă de iarnă trecută. La nivelul UE, 58% dintre cetăţeni cred că situaţia economică este „proastă”, în scădere cu 11 puncte procentuale faţă de iarna trecută.

Românii sunt mai puţin satisfăcuţi decât cetăţenii europeni şi când vine vorba de situaţia financiară a gospodăriei lor şi respectiv a locului lor de muncă. Astfel, 57% dintre români spun că situaţia financiară a gospodăriei lor este „bună”, iar 41% spun că este „proastă”, faţă de 74% şi respectiv 24% la nivelul UE, relevă Eurobarometrul, potrivit Agerpres.

În ceea ce priveşte situaţia locului de muncă, 50% dintre români spun că este „bună”, 26% că este „proastă” şi 24% că nu ştiu, în timp ce la nivelul UE aceste proporţii sunt de 64%, 20% şi respectiv 16%.

În acelaşi timp, întrebaţi care sunt aşteptările lor privind situaţia economică pentru următoarele 12 luni, 29% dintre români au răspuns că va fi mai bună (35% în UE), 32% că va fi la fel (33% în UE), iar 33% că va fi mai rea (29% în UE).

Românii sunt mai pesimişti decât europenii şi în ceea ce priveşte situaţia ocupării forţei de muncă, 26% estimând că va fi mai bună, 29% la fel şi 39% mai rea, faţă de 34%, 36% şi 25% în UE.

Românii sunt mai optimişti totuşi când vine vorba de situaţia economică în UE, despre care 33% cred că va fi mai bună (faţă de 30% în UE), 26% la fel (38% în UE) şi 28% mai rea (23% în UE).

În ceea ce priveşte aşteptările lor privind locul lor de muncă în următoarele 12 luni, 27% dintre români spun că se aşteaptă să fie mai bună (faţă de 23% în UE), 27% spun că va fi la fel (faţă de 58% în UE), iar 26% că va fi mai rea (9% în UE).

Cea mai mare problemă – sănătatea
Întrebaţi care sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă ţara lor în prezent, românii au răspuns în primul rând sănătatea (32%), preţurile în creştere/inflaţia/costul vieţii (30%), situaţia economică (29%) şi apoi, la mare distanţă, pensiile şi sistemul de educaţie, ambele cu 16%. Probleme considerate de mare importanţă la nivelul UE, precum şomajul (21%) şi mediul/schimbarea climatică (18%), îi preocupă doar pe 10% şi respectiv 9% dintre români.

Când vine vorba de cele mai mari probleme cu care se confruntă UE în momentul de faţă, românii plasează pe primele locuri sănătatea (29%), situaţia economică (21%), starea finanţelor publice a statelor membre (19%), mediul şi schimbarea climatică (17%) şi respectiv imigraţia (15%).

Românii susţin în procent mare (56%) că tind să aibă încredere în Uniunea Europeană, în timp ce 35% susţin că tind să nu aibă încredere. Deşi mult mai mare decât cea de la nivelul UE (49%), proporţia românilor care tind să aibă încredere în UE este în scădere cu două puncte procentuale faţă de ultimul eurobarometru.

Apoi, 31% dintre români susţin că tind să aibă încredere în guvernul lor, iar 63% că tind să nu aibă încredere, faţă de 37% şi respectiv 59% la nivelul UE. Când vine vorba despre parlament, 29% dintre români spun că tind să aibă încredere în el şi 65% că tind să nu aibă încredere, proporţie mai mare decât media UE (59%).

Întrebaţi ce fel de imagine le trezeşte UE, 43% dintre români au spus că „pozitivă” (în scădere cu patru puncte procentuale faţă de iarna trecută), 42% au răspuns „neutră”, iar 14% negativă, în creştere cu şapte puncte procentuale faţă de iarna trecută.

Optimiști în privința viitorului UE
Totuşi, întrebaţi cât sunt de optimişti în privinţa viitorului UE, 70% dintre ei au răspuns că sunt optimişti (în scădere cu un punct procentual), 26% că sunt pesimişti (-2 puncte procentuale), iar 4% că nu ştiu, în creştere cu trei puncte procentuale faţă de precedentul eurobarometru. Chiar şi aşa, proporţia celor optimişti în privinţa viitorului proiectului european este mai mare decât media UE (66%), care este totuşi în creştere cu şase puncte procentuale.

În acelaşi timp, proporţia românilor care sunt pentru libera circulaţie a cetăţenilor UE este mai mică decât de la nivelul blocului comunitar, 72% faţă de 86%, iar 20% dintre români sunt împotriva acestui drept, faţă de doar 11% în UE.

Apoi, 67% dintre români îşi doresc o politică de securitate şi apărare comună în rândul statelor UE, faţă de 78% la nivelul UE, iar 24% sunt împotrivă, faţă de 16% în UE.

La fel se prezintă situaţia şi în privinţa unei politici comune privind migraţia, dorită de 57% dintre români (faţă de 71% dintre europeni), şi căreia i se împotrivesc 30% dintre români, faţă de 22% în UE.

Pe de altă parte, românii îşi doresc mai mult decât cetăţenii UE în general continuarea procesului de extindere, 59% faţă de 46%, proces cu care nu sunt de acord 30% dintre români şi 43% dintre europeni.

Întrebaţi dacă sunt de acord cu o uniune economică şi monetară cu o singură monedă, euro, 53% dintre români au răspuns afirmativ, în scădere cu două puncte procentuale faţă de iarna trecută şi la mare distanţă faţă de UE, unde proporţia este de 70% şi este stabilă de la ultimul eurobarometru. În acelaşi timp, 35% dintre români se declară împotriva unei astfel de uniuni monetare, în creştere cu patru puncte procentuale faţă de iarna trecută, în timp ce proporţia la nivelul UE este de 24%, şi ea în creştere cu un punct procentual.

Un sfert dintre români cred că situaţia la locul lor de muncă va fi mai rea peste un an

Peste două treimi dintre români se simt cetăţeni UE
În ceea ce priveşte răspunsul la pandemia de COVID-19, 63% dintre români au afirmat că au încredere în UE să ia deciziile potrivite pe viitor (în scădere cu două puncte procentuale), faţă de 65% la nivelul UE (+6 pp). De cealaltă parte, 35% dintre români au răspuns că nu au încredere că UE va lua deciziile potrivite pe viitor în privinţa pandemiei, în creştere cu 3 pp (faţă de 32% la nivelul UE, în scădere cu 7 pp).

Un sfert dintre români cred că situaţia la locul lor de muncă va fi mai rea peste un an

Întrebaţi când îşi va reveni economia ţării lor de pe urma impactului pandemiei de coronavirus, 47% dintre români au răspuns că în 2023 sau mai târziu (+3 pp de la ultimul eurobarometru), faţă de 60% dintre europeni care au aceeaşi convingere.

Apoi 26% dintre români cred că economia ţării lor îşi va reveni în 2022, opinie împărtăşită de 23% dintre cetăţenii UE. Pe de altă parte, 13% dintre români cred că economia nu-şi va reveni niciodată în urma impactului pandemiei, faţă de 8% dintre europeni cu aceeaşi opinie.

Întrebaţi cât de dificil le-a fost să facă faţă măsurilor luate pentru combaterea coronavirusului, 35% dintre români au răspuns că le-a fost atât dificil, cât şi uşor, 32% – destul de dificil şi 21% – destul de uşor.

În ultima secţiune a eurobarometrului, 68% dintre români au spus că se simt cetăţeni ai UE, iar 31% că nu simt acest lucru. De asemenea, 71% dintre români au spus că şi-ar dori să ştie mai mult despre drepturile lor ca cetăţeni UE, iar 55% dintre români au afirmat că ştiu care le sunt drepturile ca cetăţeni ai UE, faţă de 44% care au o opinie contrară.

Un sfert dintre români cred că situaţia la locul lor de muncă va fi mai rea peste un an, mult peste media UE Sondajul „Eurobarometru standard din primăvara anului 2021” a fost realizat prin interviuri faţă în faţă şi online în perioada 14 iunie – 12 iulie 2021, în cele 27 de state membre ale UE, efectuându-se un număr de 26.544 de interviuri.

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a afirmat, vineri, că s-au înregistrat 100.000 de noi locuri de muncă şi tot atâtea persoane nou intrate pe piaţa muncii, în prima jumătate a acestui an. Ministrul a participat la Bursa locurilor de muncă, organizată la Cluj-Napoca, unul dintre oraşele cu cei mai mulţi angajaţi, dar şi cu una dintre cele mai active pieţe ale muncii.

Turcan! 100.000 de noi locuri de muncă şi tot atâtea persoane nou intrate pe piaţa muncii, în prima jumătate a acestui an! Din luna ianuarie până la sfârşitul lunii iunie 2021, numărul contractelor active înregistrate a crescut cu peste 95.000, de la 6.458.718 contracte în ianuarie la 6.553.913 în iulie, iar numărul de salariaţi activi a crescut, în aceeaşi perioadă, de la 5.563.587 de salariaţi la 5.662.539 (+98.952)”, a scris, vineri, pe Facebook, Raluca Turcan.

Potrivit acesteia, numărul salariaţilor a crescut constant în fiecare lună, la fel şi numărul contractelor active cu normă întreagă, în timp ce numărul contractelor part time a înregistrat o uşoară scădere, în iunie, odată cu încetarea contractelor part time în învăţământ, fără ca acest lucru să însemne scăderea numărului de salariaţi.

”De fapt, în aceeaşi perioadă, numărul salariaţilor activi a crescut, la nivel naţional, cu 20,000. Creşterea economică – 2,9% conform INS şi bazată pe investiţii – este aşadar dublată de o creştere a ocupării şi a numărului de locuri de muncă din România. Parteneriatul pe care l-am construit cu mediul de afaceri ne va ajuta să continuăm cu măsuri eficiente pentru creşterea gradului de ocupare”, a mai scris ministrul.

Raluca Turcan a preciat, de asemenea, că a participat la o nouă Bursă a locurilor de muncă, a patra de la debutul pandemiei, organizată în Cluj Napoca, ”unul dintre oraşele aflate în top în ceea ce priveşte numărul de angajaţi”.

Cu o rată a şomajului sub 1,5%, piaţa muncii din Cluj este una dintre cele mai active, iar acest lucru s-a putut constata şi la evenimentul organizat astăzi de AJOFM, unde au fost disponibile aproape 1.800 de locuri de muncă. Au participat 41 de agenţi economici cu o ofertă de 1.771 locuri de muncă. Din persoanele care astăzi au venit să îşi caute un loc de muncă, 287 au încheiat contracte de muncă pe loc, iar alte 850 au fost selectate în vederea angajării şi vor intra în procesul de recrutare”, a mai precizat ministrul.

MInistrul anunţă că până acum au mai fost organizate alte 3 burse ale locurilor de muncă, primele de la începutul pandemiei, în judeţele Dâmboviţa, Hunedoara şi Olt.

”Aproape 2/3 din locurile de muncă oferite în cele trei judeţe fie au fost deja ocupate, fie urmează să fie ocupate în urma procesului de selecţie demarat în cadrul acestor evenimente. O treime dintre care au participat la bursa locurilor de muncă au intrat într-un proces de recrutare, iar 10% au fost deja angajaţi”, a mai precizat Raluca Turcan.

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a afirmat că un obiectiv al instituţiei pe care o conduce şi al Guvernului îl reprezintă creşterea numărului de locuri de muncă mai bine plătite şi plătite legal, precizând că acceptarea unor forme de plată la negru sau la gri afectează atât angajatul, cât şi societatea.

“Un obiectiv principal şi al Ministerului Muncii, dar şi al Guvernului României îl reprezintă creşterea numărului de locuri de muncă mai bine plătite în România. Şi creşterea numărului de locuri de muncă plătite legal. Există din nefericire un obicei pe care dorim să nu-l mai perpetuăm şi anume printr-un acord angajat-angajator să fie acceptate şi alte forme de plată pe lângă plata legală a salariului pentru angajat. Ori lucrul acesta în primul rând dăunează angajatului pentru că un salariu mai mic plătit legal practic scad şansele angajatului de a accesa diferite facilităţi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai, cum ar fi un credit bancar. De asemenea, acceptarea unei formele de plată la negru sau gri de către angajat afectează şi societatea întrucât scad şi contribuţiile pe care le-ar plăti angajatorul şi angajatul pe munca prestată”, a declarat Raluca Turcan, vineri, la Sibiu.

Raluca Turcan a mai afiramt că România trebuie să fie competitivă la nivelul puterii de cumpărare a angajaţilor cu ceea ce există la nivelul Uniunii Europene.

“De asemenea, cred că este foarte important ca în timp România să fie competitivă din perspectiva puterii de cumpărare a angajaţilor cu ceea ce există la nivelul Uniunii Europene, fie că vorbim de angajaţi la stat sau la privat. Astăzi în întâlnirea pe care am avut-o cu marele angajator de la nivelul judeţului Sibiu, am constatat că se pune accent foarte mare pe tehnologizare, că sunt în aşteptare de măsuri care în continuare să debirocratizeze activitatea şi de asemenea îşi doresc ca statul român să încurajeze investiţiile şi locurile de muncă”, a explicat ministrul Muncii.

Economia americană a creat în martie cel mai mare număr de locuri de muncă din ultimele 7 luni, pe măsură ce americanii au început să se vaccineze, iar guvernul a acordat noi ajutoare pentru a compensa impactul pandemiei de Covid-19. Această evoluţie ar putea marca începutul celei mai bune performanţe economice anuale din ultimele aproape patru decenii, transmite Reuters.

Raportul Departamentului Muncii referitor la piaţa muncii a mai arătat că creşterea numărului locurilor de muncă din februarie a fost peste aşteptările iniţiale. Cele mai bune două luni în privinţa creşterii numărului de locuri de muncă din istoria SUA sugerează că piaţa muncii a început să se redreseze.

Crearea de locuri de muncă a avut loc în toate sectoarele economice, mulţi oameni revenind la muncă.

Astfel, în primul trimestru au fost create 1,6 milioane de locuri de muncă, iar în luna martie 916.000 (cea mai mare creştere după august anul trecut).

Datele pentru februarie au fost revizuite în urcare, la 468.000 de posturi create, în loc de 379.000.

Preşedintele Biden a salutat aceste creşteri.

”În primele două luni au fost create mai multe locuri de muncă decât în oricare altă administraţie în istorie. Reflectă două lucruri, o nouă strategie economică, concentrată pe construirea de la bază la mijloc, şi una care pune guvernul de partea oamenilor care muncesc”, a afirmat preşedintele.

Creşterile puternice ar putea provoca temeri că economia se supraîncălzeşte, chiar dacă se menţin slăbiciuni ample. Rezerva Federală a semnalat că va menţine timp o perioadă politica ultra-relaxată, pentru a permite o revenire completă.

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a afirmat că, anul trecut, măsurle active au salvat 1,4 mlioane de locuri de muncă, aşa că cele mai multe dintre acestea au fost prelungite şi în acest an.

Turcan a precizat că s-au plătit 4,6 miliarde de lei pentru aceste măsuri de pe piaţa muncii, din totalul celor 16 miliarde cât s-a cheltuit pentru combaterea pandmiei. În plus, Turcan anunţă că 900.000 de tineri nu sunt nici pe piaţa muncii, nici în sistemul educaţional

”În condiţiile unei crize economice generate de criza sanitară, evident că princpala preocupare a Guvernului este să ţină economia în funcţiune şi să păstreze cel putin locurile de muncă (…) Pe parcursul anul trecut, măsurile active au salvat aproximativ 1,4 milioane de locuri de muncă. Şi-au dovedit eficacitatea, aşa că cele mai multe măsuri sunt prelungite şi anul acesta”, a declarat, la TVR, Raluca Turcan.

Ministrul a explicat care vor fi măsurile prelungite, dar a anunţat şi noi măsuri, cum ar fi majorarea stimulentului de inserţie.

De asemenea, Turcan a explicat că, în România, peste 900.000 de tineri sunt în situaţia de a nu fi nici pe piaţa muncii, nici în sistemul de educaţie.

”Sprjinim 50% din salariul pe care-l plătesc angajaţii pentru cei aflaţi între 16 şi 29 de ani şi pentru cei angajaţi peste 50 de ani”, a mai afirmat Turcan.

Aceasta a precizat că s-au plătit sume destul de mar pentru măsurile active de pe piaţa muncii, în 2020.

”Pentru salvarea celor 1,4 milioane de locuri de muncă am investit peste 4,6 miliarde de lei, în contextul în care cheltuielile pentru combaterea pandemiei au fost de aproximativ 16 miliarde de lei în total (…) Avem prevăzuţi bani în buget pentru a sprijii cei mai mulţi oameni afectaţi grav de criză”, a mai declarat Turcan.

Ministrul Muncii anunţă sprijin şi pentru cei aflaţi în şomaj, astfel încât, dacă îşi vor găsi un loc de muncă, să beneficieze de 50% din indemnizaţia de şomaj pe perioada în care ar fi beneficiat de ea.

”Suma se va adăuga la salarul pe care-l vor obţine”, a adăugat ministrul Munci.

Toate economiile europene sunt afectate de criza generată de pandemia de COVID-19. Guvernul PNL speră într-o revenire rapidă a economiei, iar măsurile de sprijin oferite pieţei muncii încep să se resimtă. De asemenea, Guvernul Orban vine cu un nou plan de măsuri pentru perioada 2020-2024 care va minimiza efectele negative ale crizei asupra bunăstării tuturor românilor. Totodată, Guvernul PNL va implementa un nou model de dezvoltare economică, bazat pe investiţii, inovare şi competitivitate, în opoziţie cu vechea politică pusă în practică de PSD, care are la bază taxarea şi redistribuirea sărăciei. Sub PSD, orice creştere de venituri a fost spulberată de creşterile de preţuri: România a avut cea mai mare inflaţie din UE (5,4 % în mai-iunie 2018).

Politica PNL prioritizează investiţiile şi foloseşte fondurile europene. Investiţiile în spitale, şcoli, transport public cresc direct nivelul de trai, iar investiţiile în infrastructură duc la creşterea competitivităţii companiilor româneşti, atrag noi investiţii private. Creşterea economică este sănătoasă, inflaţia scăzută, aşadar creşterile de venituri sunt reale, salariile, pensiile, alocaţiile îşi păstrează puterea de cumpărare.

Aceste lucruri sunt posibile, la fel cum Guvernul PNL în mai puţin de un an a reuşit să deblocheze proiecte, să plătească datoriile statului către firme private şi către furnizori, să returneze TVA şi să achite concedii medicale restante. Într-un an de criză, Guvernul PNL a finalizat mai mulţi kilometri de autostradă decât guvernele PSD în trei ani de guvernare într-un context economic global prielnic. Liberalii au deschis şantierul autostrăzii Sibiu-Piteşti şi au accelerat lucrările pe toate celelalte şantiere. Autostrada Transilvaniei a prins contur după ce, în trei ani, guvernele Grindeanu, Tudose şi Dăncilă au lucrat efectiv doar pe două din cele 10 loturi. De asemenea, cele trei spitalele regionale, proiecte ratate de PSD (care promisese 8 spitale regionale şi un spital metropolitan până în 2020) vor fi finalizate până în 2024.

„Pe 6 decembrie toţi suntem puşi în faţa unei alegeri decisive. Mergem mai departe şi punem în practică programul de dezvoltare a României sau nu. Asta este dilema. Atât de simplă sau atât de importantă. Categorică, dar în acelaşi timp istorică. Este un apel naţional pentru o cauză naţională”, a declarat premierul şi preşedintele PNL Ludovic Orban.

În noul program de guvernare, executivul liberal îşi propune să realizeze cea mai mare creşterea economică din UE în următorii 4 ani: ritm de creştere de peste 6% în 2024, majorarea PIB-ul României cu peste 450 miliarde lei, până la peste 1.500 miliarde lei la finalul lui 2024, iar PIB-ul/ locuitor în România va depăşi 85% din media UE27 la finalul anului 2024.

Peste 560.000 noi locuri de muncă mai bine plătite în economie

„Guvernul liberal va realiza cele mai mari investiţii din ultimii 30 de ani, cu fonduri europene în valoare de 80 miliarde de Euro, care vor accelera creşterea economică a României şi vor susţine dezvoltarea economiei private care va crea peste 560.000 de noi locuri de muncă mai bine plătite până în 2024. Spre deosebire de PSD care a irosit anii de creştere economică pentru pomeni sociale populiste, care au fost făcute scrum prin creşterea preţurilor şi a taxelor, modelul liberal de dezvoltare economică va duce la creşterea puterii de cumpărare a tuturor veniturilor salariale din România în condiţiile unei inflaţii scăzute de cca. 2% şi fără majorări de taxe şi impozite”, a declarat Ionel Dancă, şeful Cancelariei premierului.

Salariul mediu net va ajunge la 1.000 de euro, iar pensiiile vor creşte cu 46% până în 2024

Totodată, liberalii au în plan creşterea salariului mediu net cu aproape 50% faţă de nivelul din 2020, acesta urmând să ajungă la cca. 1.000 Euro/lună în 2024.

„Un alt argument pentru creşterea salariului mediu net până la 1000 Euro pe lună până în 2024 este ceea ce am reuşit în acest an de criză prin măsurile adoptate de Guvernul PNL. Câştigurile salariale ale românilor au crescut cu 7,8% în luna septembrie din acest an de criză faţă de perioada de creştere economică din 2019, pe care PSD a reuşit să o facă praf, lăsând vistieria României goală şi cu datorii uriaşe”, a mai spus şeful cancelariei premierului.

De asemenea, valoarea punctului de pensie va fi majorat cu 46% până în 2024 faţă de 2019, de la 1.265 lei în 2019 la 1.840 lei în 2024. Pensia medie anuală va creşte cu cca 536 lei, până la aproape 2.000 lei în 2024 faţă de nivelul din 2020.

„Vă solicit să vă puneţi încrederea în dezvoltarea României, prin participarea masivă la vot. Votul dumneavoastră în PNL este un vot pentru viitor sigur, pentru acţiune. Fiecare vot contează, reprezintă un mesaj. Avem nevoie de votul dumneavoastră, dar avem nevoie mai ales de puterea dumneavoastră, de credinţa dumneavoastră, de inteligenţa, entuziasmul şi puterea de muncă pe care o aveţi pentru a pune toţi împreună acest plan de dezvoltare de care România are atâta nevoie. Şi sunt convins că împreună vom reuşi”, a mai declarat Ludovic Orban.