Deficitul bugetar de 7,16 la sută este „în limite acceptabile”, precizează un comunicat de presă difuzat de Consiliul Investitorilor Străini din România.

Deficitul bugetar general consolidat de 7,16 % este „în limite acceptabile la nivelul UE”, precizează un comunicat de presă difuzat de Consiliul Investitorilor Străini (FIC) din România.

Comunicatul a fost transmis după ce Parlamentul României a aprobat Legea bugetului de stat pe anul 2021.

„Consiliul Investitorilor Străini (FIC) salută adoptarea bugetului de către Parlament și consideră că acesta reflectă o viziune echilibrată și favorabilă relansării economice a României. Considerăm că elementele centrale ale construcției actualului buget sunt bine conturate prin estimarea realistă a veniturilor viitoare și încadrarea deficitului bugetar general consolidat (de 7,16%) în limite acceptabile la nivelul UE”, precizează comunicatul de presă transmis de FIC în seara zilei de 2 martie 2021.

„Un alt element important este alocarea a 5,5% din PIB pentru investiții, ceea ce arată o regândire în perspectivă a priorităților. Investițiile programate în acest an ating un maxim istoric, însumând 61,4 miliarde RON și pot juca rolul de catalizator în relansarea creșterii economice. În plus, bugetul prevede o alocare substanțială pentru contribuția statului la proiectele de investiții cu finanțare europeană (cofinanțări 2,9% din PIB), fiind un bun indicator pentru o absorbție mai mare a fondurilor și transmite un semnal pozitiv mediului de afaceri, ce încă resimte efectele generate de criza sanitară”, subliniază FIC.

Ultimele pregătiri la sediul central al PNL se desfășoară, luni, 1 martie, o ședință în care se discută despre votul de marți asupra proiectului Legii bugetului.

La sediul central al PNL se desfășoară, luni, 1 martie, o ședință în care se discută despre proiectul Legii bugetului de stat și despre proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale pe anul 2021.

Ultimele pregătiri la sediu PNL o ședintă la care va participa, printre alții, președintele PNL și al Camerei Deputaților, Ludovic Orban, precum și premierul Florin Cîțu.

Ulterior, luni la amiază, în plenul Parlamentului vor începe dezbaterile asupra celor două proiecte de lege, urmând ca marți, 2 martie 2021, în plen să aibă loc votul final.

Punctul de vedere al PNL, exprimat inclusiv de liderul partidului, Ludovic Orban, este că ambele proiecte trebuie să fie aprobate, marți, în plenul Parlamentului fără a fi acceptate eventuale amendamente. Aceste amendamente ar putea veni doar din partea parlamentarilor Opoziției, pentru că, în ceea ce privește partidele aflate la guvernare, ele și-au inclus deja punctele de vedere în textele celor două proiecte, a precizat Ludovic Orban.

Președintele PNL și al Camerei Deputaților, Ludovic Orban, a declarat, la finalul ședinței Biroului Executiv (BEX) al partidului că senatorii și deputații liberali nu vor depunde amendamente în Parlament, vor susține proiectul de lege a bugetului în forma adoptată de Guvern.

Președintele PNL și al Camerei Deputaților, Ludovic Orban, a declarat, la finalul ședinței Biroului Executiv (BEX) al partidului că senatorii și deputații liberali nu vor depunde amendamente în Parlament, vor susține proiectul de lege a bugetului în forma adoptată de Guvern.

”În Biroul Executiv am luat decizia, în unanimitate, de a susține legea bugetului în forma în care va fi adoptată de guvern. Noi am formulat propuneri împreună cu colegii parlamentari și primari. Unele au fost adoptate, altele nu”, a declarat Ludovic Orban jurnaliștilor.

Bugetul nu va mai ajunge astăzi în Parlament, așa cum anunțase inițial premierul Florin Cîțu. Anunțul a fost făcut de președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban. De asemenea, el a mai anunțat că Guvernul se va reuni în cursul acestei zile pentru a adopta forma finală a bugetului după favorabil cu propuneri/observații din partea Consiliului Legislativ.

Bugetul de stat pe anul 2021 a primit, luni, aviz favorabil cu propuneri/observații din partea

„Avizează favorabil proiectul de lege, cu observaţii și propuneri”, anunță Cosiliul Legislativ.

Consiliul Legislativ precizează că nu se poate pronunţa asupra oportunităţii soluţiilor legislative preconizate.

Proiectul de buget va ajunge în Parlament, cel mai probabil, marți, după adoptarea sa finală în ședința de guvern de luni seară, programată pentru ora 19.

Imediat ce va ajunge bugetul în Parlament, vor fi convocate Birourile Permanente Reunite, care vor aproba calendarul legislativ al actului normativ.

Premierul Florin Cîţu a declarat, luni, că amendamentele depuse de PSD la bugetul pe anul 2021 au un impact bugetar de aproape 6% din PIB şi a susţinut că social-democraţii vor să scoată România din Uniunea Europeană.

„Am primit lista amendamentelor care au fost depuse şi de la PSD. Impactul bugetar este de aproape 6% din PIB. Aceasta ar însemna să mergem cu deficitul la 13% din PIB aproape. M-am uitat la sursa de finanţare şi fără niciun fel de surpriză vedem exact ce vrea să facă PSD cu România, vrea să o scoată din UE. Adică sursa de finanţare reprezintă contribuţia României la UE. Pentru cei care nu ştiu, la Ministerul de Finanţe, la acţiuni generale, plătim contribuţia la UE. De acolo vrea să ia PSD banii, să ne lase fără contribuţii la UE, ca să ne scoată din UE. Astea sunt amendamentele PSD”, a spus Florin Cîţu, înainte de şedinţa Biroului Executiv al PNL.

Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, a anunțat, luni, că nu vor mai exista discrepanțe între bursele elevilor în funcție de localitate, urmând să fie introdus prin lege un nivel minim al burselor, de 100 de lei.

Întrebat despre bursele elevilor, președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban a spus că a fost stabilit, pentru prima dată, un prag minim al bursei, de 100 de lei, transmite Mediafax.

„În privința burselor elevilor, știți foarte bine că acestea sunt finanțate din bugetele locale.

Ce am stabilit pentru prima oară este un prag minim pentru bursele elevilor, pentru că existau diferite decizii ale Consiliilor Locale care dădeau burse de 8 lei sau de 14 lei sau de 16 lei. În alte Consilii Locale se dădea bursă de 200 de lei sau de 300 de lei. Sunt patru categorii de burse.

Ce am stabilit noi? Că există un cuantum minim al bursei care trebuie acordat de Consiliile Locale, care este de 100 de lei”, a afirmat Ludovic Orban.

Legea bugetului urmează să fie dezbătută și votată de Parlament, putând fi introdusă, prin amendament, această prevedere.

Liderii coaliției au avut luni o nouă discuție pentru realizarea bugetului pe anul 2021. Legea bugetului ar fi trebuit finalizată până la sfârșitul lunii ianuarie, astfel încât bugetul să fie adoptat pe 4 februarie. Surse participante la discuțiile din coaliție au declarat  că „cel mai probabil” data de 4 februarie va fi depășită, pentru că încă se caută soluții astfel încât bugetul să se încadreze într-un deficit de 7,2%.

„Cel mai probabil bugetul nu va fi gata săptămâna aceasta. Trebuie să ne încadrăm într-un deficit de 7 – 7,2%. Trebuie să tăiem de undeva”, au declarat sursele citate.

Premierul Florin Cîțu a spus luni că în bugetul pentru 2021 vor fi două priorități: investițiile și sănătatea.

„Suntem încă în pandemie, nu am scăpat de pandemie, la aceasta s-a adăugat şi campania de vaccinare, resursele suplimentare pentru plata vaccinului, bineînţeles, dar şi pentru susţinerea campaniei de vaccinare, deci bugetul de aici a pornit”, a afirmat Cîţu.

Guvernul nu a decis încă cu cât vor crește pensiile
Un subiect sensibil în alcătuirea bugetului este majorarea pensiilor. După ce Guvernul a majorat pensiile cu 14% anul trecut, în loc de 40%, surse guvernamentale susțin că în acest an pensiile ar putea fi majorate doar cu rata inflației, adică cel mult 3%.

În coaliție s-a cerut însă o majorare mai mare, care să fie aplicată din luna septembrie, mai susțin sursele participante la discuțiile de luni. Această majorare ar putea fi cuprinsă între 3% și 8%.

Costul cu pensiile în bugetul din 2021 creşte deja cu aproape 8 miliarde de lei faţă de anul trecut, a declarat prim-ministrul Florin Cîţu, care a mai precizat că tema indexării pensiilor cu rata inflaţiei va fi tratată potrivit legislaţiei în vigoare.

Partidul lui Victor Ponta, care s-a înființat după alegerile din 2016 și care a adunat parlamentari care au candidat pe listele altor partide, va primi în 2020 subvenție de la stat, printr-o derogare de la lege, făcută de Guvernul Orban.

Conform legii partidelor politice, de la bugetul de stat primesc subvenție partidele care au candidat la ultimele alegeri, în funcție de rezultatul obținut. Prin derogarea făcută de Guvernul Orban, în urma unui amendament depus de Pro România la legea bugetului și acceptat de Executiv, în 2020 partidele politice vor primi bani de la buget în funcție de numărul de parlamentari, indiferent dacă partidul a participat sau nu la alegeri.

Acesta modificare ajută cel mai mult partidul lui Victor Ponta, care va primi de la bugetul de stat o sumă aproximativ egală cu cea a USR.

Amendamentul acceptat de Guvern este criticat de USR, care susține că este încurajat astfel traseismul politic.

„Un amendament la legea bugetului are potențialul să schimbe multe în scena politică.

Amendamentul a fost introdus de Pro-România și vizează subvenția pe care o primesc partidele. Până acum, această subvenție era dată în funcție de rezultatul la alegeri. De acum, va fi dată în funcție de numărul de parlamentari.

Asta înseamnă că partide care nu au participat la alegeri, precum Pro-România, dar care s-au constituit între timp în parlament vor putea să ia și ele o parte din subvenție.

Astfel se deschide poarta la înființarea de noi partide dar și la migrarea și mai pronunțată de la un partid la altul. Nu de alta, dar acum parlamentarii pleacă cu subvenție cu tot.

Personal sunt împotriva acestei subvenții. Dă un avantaj enorm partidelor cu parlamentari care nu mai trebuie să convingă lumea să doneze bani, în detrimentul partidelor noi”, a scris pe Facebook, deputatul USR, Claudiu Năsui.

Ce prevede amendamentul:

„Prin derogare de la art. 18 alin. (3) lit. a), alin. (4) și art. 19 din Legea nr. 334/2006, în anul 2020 subvențiile acordate partidelor politice, prevăzute în bugetul Autorității Electorale Permanente se acordă pe baza numărului total de parlamentari înscriși în fiecare dintre partidele politice la data de 1 ianuarie 2020.”

Inițiatorul amendamentului, deputatul Pro România Mircea Dobre, justifică această modificare prin faptul că realitățile politice din 2020 sunt diferite față de cele din 2016: „În anul 2020 subvențiile se acordă pentru activitatea curentă și campania electorală a partidelor politice din anul 2020, nu pentru rezultatele din anul 2016”.

Reprezentanții Consiliului Fiscal susțin că au primit în format electronic de la Ministerul Finanțelor Publice (MFP) o adresă prin care li se solicită formularea opiniei sale cu privire la Raportul privind situația macroeconomică pentru anul 2020 și proiecția acesteia în perioada 2021-2023, proiectul a Legii bugetul ui de stat pe anul 2020, proiectul Legii asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 și Expunerea de motive aferente acestuia însă au primit doar date parțiale. Consiliul Fiscal menționează că a primit inițial, în data de 16 decembrie, ora 16.48, un prim set incomplet de documente necesare elaborării opiniei sale. Ulterior, la cererea CF au mai fost trimise o parte din documente; totodată a fost trimisă o actualizare a documentelor inițiale, la ora 01.13 a zilei de 17 decembrie. Mai mult, datele solicitate MFP sunt în continuare doar parțial disponibile, o situație inedită comparativ cu anii anteriori, în special în ceea ce privește lipsa anexei privind măsurile de politică fiscal-bugetară și evaluarea impactului acestora. In aceste condiții, Consiliul Fiscal a decis elaborarea unei opinii preliminare, în care se va limita la considerații generale și la evaluarea conformării propunerii de buget cu regulile fiscale statuate de LRFB, urmând ca opinia completă să fie finalizată ulterior.

Ce a constatat CF din datele primite de la Finanțe? Anul 2020 este unul de cumpănă pentru bugetul pe perioada 2020-2022. Modul de aplicare a legii pensiilor în anul 2020 are un rol decisiv pentru bugetul din anul 2021, impactul cheltuielilor cu asistența socială fiind mult peste cel din anul 2020, în raport cu nivelul din 2019 (potrivit calculelor CF, 2,7% din PIB în 2021 față de 0,7% din PIB în 2020). Riscul cel mai mare este ca deficitul bugetar să derapeze foarte mult dacă nu se iau măsuri de corecție în 2020, ceea ce ar afecta stabilitatea economică în ansamblu. Evaluarea preliminară a CF privind deficitul bugetar în 2020 indică riscuri semnificative de depășire a țintei din buget de 3,6% din PIB. Deficitul bugetar în 2019 echivalează cu circa 80% din deficitul de cont curent așteptat pentru același an (peste 5% din PIB); aceasta arată nu numai exces de cerere, dar și faptul că necesara consolidare macroeconomică depinde în largă măsură de reducerea deficitului bugetar. Inițiativele privind reduceri de taxe și impozite și creșteri de cheltuieli când situația bugetului este atât de încordată nu se justifică, fiind contrare logicii consolidării bugetare, spun cei de la Consiliul Fiscal. Starea bugetului public rămâne extrem de încordată din cauza insuficienței resurselor și presiunilor foarte mari actuale și viitoare. Tendința de încetinire a creșterii economice la nivel internațional și eventuale șocuri externe reprezintă riscuri pentru consolidarea bugetară. O construcție bugetară fragilă pentru 2020 și mai ales pentru 2021 ar conduce foarte probabil la deteriorarea rating-ului suveran și intrarea în Procedura de deficit excesiv (PDE).

Noul Guvern al României a elaborat bugetul pe anul 2020, și proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 după ce, în urmă cu 5 zile elaborase Strategia fiscal-bugetară 2020-2022 (SFB) și Legea plafoanelor asociată în contextul în care acest set de documente avea ca termene limită, conform LRFB, pentru înaintarea lor de către MFP Guvernului data de 31 iulie a fiecărui an.

Proiectul bugetului general consolidat aferent anului 2020 țintește un deficit în termeni cash de 3,6% din PIB, fiind avută în vedere o reducere cu 0,83 pp din PIB comparativ cu nivelul estimat pentru finele anului 2019 (4,43% din PIB). În privința scenariului macroeconomic care fundamentează construcția bugetară actuală, CF a reiterat considerațiile din Opinia anterioară – cea referitoare la Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020 – 2022 (SFB) și la proiectul Legii pentru aprobarea plafoanelor unor
indicatori specificați în cadrul fiscal bugetar – care remarcă: (i) revizuirea cadrului macroeconomic prin armonizarea acestuia cu evoluția efectivă a economiei în anul 2019; (ii) posibila supraevaluare a dinamicii PIB – prin anticiparea unei rate de creștere reală mai mare decât în proiecțiile altor instituții interne și internaționale – ceea ce induce riscul materializăriiun ei dinamici inferioare a PIB – mai cu seamă dacă se prezumă corecții impuse de consolidarea macroeconomică și influențe nefavorabile ale mediului internațional; (iii) supraestimareaevoluțiilor aferente pieței mu ncii, creșterea anvelopei salariale din ansamblul economiei fiind
semnificativ mai rapidă în cazul proiecțiilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză față de cele ale altor instituții (e.g. proiecția de toamnă a CE din 2019), mai mult, ecartul fiind semnificativ și persistent. Trebuie menționat că ipotezele privind piața muncii au un impact major asupra prognozei încasărilor bugetare – în principal contribuțiile de asigurări sociale și impozitul pe venit, datorită senzitivității ridicate a acestora la creșterea numărului de salariați și a dinamicii salariale. Deci, concluzia este o posibilă supraestimare a veniturilor bugetare pentru 2020 din dinamica bazelor macroeconomice.

Punctul de plecare pentru bugetul anului 2020 are în vedere parametrii aferenți bugetului pe anul 2019, mai precis cel aprobat în cadrul celei de a doua rectificări din noiembrie 2019. Este de menționat aici modificarea operată ulterior elaborării și publicării Opiniei CF, respectiv, majorarea nivelului deficitului bugetar de la 4,3% la 4,43% din PIB. CF identifică o posibilă sub-execuție (supra-evaluare) a veniturilor bugetare pe anul 2019 localizate cu precădere la veniturile nefiscale, dar și la TVA. Aceasta poate genera riscuri suplimentare privind realizarea veniturilor prognozate în anul 2020. În absența listei cu măsuri de politică fiscală și a impactului asociat acestora pentru anul 2020, CF are rezerve privind nivelul proiectat al unor agregate de venituri fiscale (supra-estimate la TVA, accize), precum și a majorării cu 60% a intrărilor anticipate din fonduri structurale și de coeziune de la UE al căror beneficiar final este sectorul public (de la 10,4 miliarde lei în 2019, la 16,6 miliarde lei în 2020). Construcția bugetară acomodează presiuni de proporții la nivelul cheltuielilor de asistență socială (acestea sunt preconizate să crească cu 16,6 mld. lei, respectiv cu 0,61 pp din PIB comparativ cu nivelul cheltuielilor din 2019), parțial compensate de reducerea cheltuielilor de capital. Pe de altă parte, cheltuielile de investiții care includ ca surse de finanțare cheltuieli de capital și fonduri europene, sunt estimate să crească cu circa 0,2 pp din PIB pe seama majorării substanțiale a proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile cu 0,6 pp din PIB.

În condițiile în care MFP anticipează o expansiune mai puțin rapidă a cheltuielilor de cofinanțare și neeligibile (raportul cheltuieli/venituri din FSC scade de la 1,7 în 2019 la 1,56 în 2020), bugetul estimează o majorare substanțială a cheltuielilor aferente proiectelor de investiții cu finanțare europeană (+8 mld. lei relativ la estimarea anului anterior). Execuțiile bugetare istorice consemnează în mod constant deviații considerabile de la sumele bugetate inițial ori în urma rectificărilor bugetare în sensul unor cheltuieli de investiții inferioare alocărilor inițiale.

Liderii PNL au discutat luni, în ședința BEX, pe marginea proiectului de buget pe anul 2020. În ședință, liberalii au luat decizia ca Executivul să își asume răspunderea pe proiectul de buget, astfel încât bugetul să fie adoptat până la finalul anului. La proiectul de buget, partidele din Parlament vor putea depune amendamente pe care Guvernul Orban decide dacă le adoptă sau nu, înainte de ședința în care își asumă răspunderea.

Premierul Ludovic Orban a declarat că ședința în care Guvernul își va asuma răspunderea pe proiectul de buget ar urma să fie programată pe 23 decembrie.

„Am primit susținerea conducerii PNL pentru această procedură de angajare a răspunderii. Calendarul de angajare a răspunderii prevede adoptarea proiectelor de lege, convocarea Birourilor permanente reunite pentru stabilirea calendarului, acordarea unei perioade de timp pentru grupurile parlamentare pentru a putea depune amendamente și ședința de plen la care guvernul prezinte proiectele de acte normative.

Cea mai bună dată pentru plen este data de 23 decembrie. Obiectivul nostru este acela ca până la data de 31 decembrie România să aibă un buget din partea guvernului liberal.

Procedura de angajare a răspunderii permite depunerea amendamentelor. Suntem deschiși la primirea acelor amendamente care pot avea consecințe benefice asupra economiei sau asupra anumitor segmente din populație”, a declarat premierul Ludovic Orban.

Măsuri cuprinse în proiectul de buget
Premierul a anunțat câteva măsuri care vor fi prinse în proiectul de buget pentru anul 2020. Printre ele se numără interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sistemul bugetar, înghețarea salariilor demnitarilor la nivelul anului 2019 și reducerea subvențiilor pentru partidele politice.

„Înghețarea indemnizațiilor demnitarilor. Decizia noastră e de a nu crește ca urmare a creșterii salariului minim și de a păstra indemnizațiile din 2019.

Măsura pe care o propunem legată de cumulul salariului cu pensia nu exclude dreptul persoanelor care astăzi sunt în funcție de a munci. Dacă s-a pensionat înseamnă că a vrut să se pensioneze. Nu îl împiedică să lucreze în sectorul privat, dar dacă vrea în sectorul public, se suspendă plata pensiei. Măsura nu restrânge dreptul la muncă.

Va exista o propunere de reducere a subvenției alocate partidelor politice. E un subiect mai sensibil pentru că în 2020 vor fi alegeri locale și parlamentare. Cred că orice partid poate să susțină cu banii pe care noi îi propunem pentru desfășurarea campaniilor electorale”, a mai declarat Ludovic Orban

Social democrații au anunțat deja că vor contesta bugetul la Curtea Constituțională dacă Guvernul își va asuma răspunderea.

„Dacă își vor auma răspunderea pe legea bugetului vom face sesizare la CCR pentru a arăta greșelile pe care PNL le face la guvernare (…) Nu vom depune moțiune doar de dragul de a avea o moțiune de cenzură”, a declarat Gabriel Zetea, membru în conducerea interimară a PSD.

De asemenea, cei din Pro România sunt nemulțumiți de o asumare a răspunderii, liderul partidului, Victor Ponta spunând că ar susține inclusiv o moțiune de cenzură, dacă ea ar fi depusă de PSD.

Și liderul USR, Dan Barna a declarat că asumarea răspunderii pe proiectul de buget ar fi un precedent periculos.

„Poziţia USR este că bugetul trebuie dezbătut în Parlament. Ideea de angajare a răspunderii deschide un precedent periculos, orice guvern viitor ar putea evita dezbaterea în Parlament. Bugetul este cea mai importantă lege. Ţinem foarte mult la propunerea dezbaterii iî comisii şi în Parlament”, a spus Barna.

asumarea raspunderii , legea bugetului , guvernul orban

Premierul Ludovic Orban spune că ia în calcul posibilitatea angajării răspunderii Guvernului pe legea bugetului pe 2020.

„Recunosc că evaluăm și posibilitatea, în cazul în care timingul și modul în care se derulează dezbaterile parlamentare, în cazul în care există un risc major să nu fie adoptat bugetul până la data de 31 decembrie, există și această posibilitate. E posibil să convoc ședință de Guvern vineri.

În cazul în care voi convoca ședința de Guvern vineri vom avea cel mai probabil o primă lectură a bugetului”, a spus Ludovic Orban, după o întâlnire cu liderii grupurilor parlamentare care au susținut guvernul.

„Am discutat subiectul ăsta. Urmează să continue discuțiile”, a mai spus Orban.

Președintele Klaus Iohannis a spu ssăptămâna trecută că Guvernul își poate asuma răspunderea pentru orice tip de lege, inclusiv pentru proiectul bugetului de anul viitor.

Comisia Europeană avertizează România că, din cauza modificărilor aduse Legii bugetului, evoluția salarială este mult prea mare în comparație cu productivitatea țării. Oficialul european Isabel Grilo a susținut că România riscă să devieze de la ținta privind deficitul bugetar de 3%, informează Mediafax.

„Vedem echilibrul structural, valorile istorice și cele prognozate și recomandate. Până în 2018, este echilbrul structural. Obiectivul pe termen mediu ar trebui să fie ceea ce România a stabilit, o valoare care a fost atinsă în 2014-2015, dar de atunci a deviat de la țintă, coborând mult sub această țintă, a deficitului de 1%. Potrivit prognozelor Comisiei, fără anumite acțiuni politice care sunt exprimate în Legea bugetului ea va coborî și mai mult, deci deficitul s-ar mări. Ceea ce ar cere Comisia Europeană în privința deficitului structural este o ajustare pentru 2019 și 2020, atunci România s-ar întoarce la 3% deficit”, a declarat Isabel Grilo, șef de unitate a Direcției Generale pentru Afaceri Economice și Financiare din cadrul Comisiei Europene.

Oficialul european susține că salariile au crescut mult prea repede în sectorul public. „Acest lucru nu este o problemă, problema este modul în care se reflectă productivitatea României în comparație cu salariile crescute. Productivitatea României nu a stagnat, însă evoluția salarială este mult prea mare în raport cu aceasta”, a adăugat Isabel Grilo.

Reprezentantul Comisiei Europene și-a exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea deficitului contului curent
De asemenea, Isabel Grilo a afirmat că modificările aduse de către România Codului Fiscal afectează mediul comercial în mod negativ, iar investitorii nu vor mai dori să investească în țară.

„Evoluțiile din 2017-2018 în domeniul legislației privind fiscalizarea muncii. S-au făcut ajustări în Codul fiscal, schimbări în ceea ce privește contribuțiile la asigurările sociale între angajator și angajați. Ele nu au făcut obiectul unei evaluări de impact. Au dus la efecte nedorite. Noi nu vrem surprize. Surprize îi faci unui copil. Ceea ce ne-a surprins. Ele pot mari riscurile percepute, afectează investițiile și producția. Aduc costuri crescute ale afacerilor, Investitorii vor decide să nu mai investească”, a precizat oficialul CE.