Avocatul Gheorghe Piperea îl ironizează joi pe Klaus Iohannis după ce președintele a declarat miercuri seara, în contextul demiterii Guvernului, că el este „garantul că institutiile vor functiona în continuare”.

Piperea arată într-o postare pe Facebook cum ar funcționa de fapt instituțiile.

„Eu sunt garantul ca institutiile vor functiona in continuare”.

[Klaus Werner Johannis, Presedintele inca in functie al Romaniei*]

Intr-adevar, sistemul judiciar functioneaza si va functiona in continuare – 95% dintre instantele din Bucuresti si din tara sunt in greva/suspendare de activitate, pe motiv ca puterea politica le-a suprimat magistratilor si grefierilor dreptul la pensii ocupationale.

Intr-adevar, guvernul functioneaza si va functiona in continuare – intr-o singura noapte a emis 25 de ordonante de urgenta, care nu au mai plecat la MOf, deci nu sunt aplicabile (de altfel, inaplicabilitatea rezulta si din faptul ca nu au fost depuse la Parlament, pentru a intra in procedura de aprobare, conditie constitutionala pentru intrarea in vigoare a ordonantelor de urgenta). Una dintre aceste ordonante acorda Companiei Energetice Oltenia un ajutor de stat de 1,2 miliarde lei, pentru a achizitiona certificate de CO2. Fara aceste certificate, CEO dispare prin faliment anul acesta. In plus, chit ca este interminar, Catu va mai lua cu imprumut inca 5 miliarde de lei de la banci, ca sa fie bine si la vara cald.

Un partid politic candva respectabil (PNL) este pus in postura penibila de a propune ca prim-ministru un fost prim-ministru, tocmai concediat de Parlament, urmand a nu vota investirea propriului prim-ministru desemnat. Ba chiar va trebui sa treaca de doua ori prin aceasta umilinta, pentru a face pohta ce-a pohtit voda Werner, adica, declansarea alegerilor anticipate. Daca nu ar fi de plans, ar fi de ras. Asa ceva transforma orice grupare politica in ospiciu. Functional, desigur, pentru ca e garant presedintele …

Autoritatile publice independente si intreprinderile publice sunt in plin proces de penalizare cu toti sinecuristii care au trecut cu arme si bagaje de la pesedeu, in barca cealalta, ca asa le sta bine „tehnocratilor”. Functionarea e garantata de presedinte.

Iar privatul a patruns adanc in sanatate si educatie, „principiul” usii rotative (revolving door) functionand, intr-adevar, de minune, mai ales in cazul ministerului Polisano/Medlife. Tot presedintele garanteaza, mai ales ca e din Sibiu, iar in acel oras cinstea e indubitabila.

Avocatul Gheorghe Piperea: Domnul presedinte spune ca nu va permite „pesedeului” sa revina la putere, pentru ca nu este reformat. Nu stim ce inseamna reformarea, in conceptia presedintelui, dar criza tuturor institutiilor statului i se datoreaza. Asa cum se vad lucrurile, domnul presedinte, de fapt, deformeaza. Atat Constitutia, cat si codul moral al democratiei.

*ca de obicei, limba romana a dlui presedinte este aproximativa”, a scris avocatul pe pagina sa de Facebook.

Sondaj INSCOP:”Instituțiile în care românii continuă să aibă cea mai mare încredere sunt Armata și Biserica în plan intern, respectiv NATO și Uniunea Europeană în plan internațional”

Sondaj INSCOP realizat în perioada 5–13 martie 2019 Instituțiile în care românii continuă să aibă încredere

Conform unui sondaj INSCOP realizat în perioada 5 – 13 martie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer, clasamentul încrederii în instituțiile interne și internaționale este dominat de Armată, respectiv de NATO, ca instituții furnizoare de securitate în plan intern și extern.

Armata continuă să fie instituția internă în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, 68,1% declarând că au încredere mare și foarte mare în această instituție, în creștere față de sondajele precedente (64,1% declarau același lucru în ianuarie 2019, respectiv 66,7% în luna noiembrie 2018). Urmează Biserica cu 55,1% (54,5% în ianuarie 2019, 52,8% în noiembrie 2018), Jandarmeria cu 48,1% (43,5% în ianuarie 2019 și 49,3% în noiembrie 2018) și Poliția cu 43,2% (41,2% în ianuarie 2019, respectiv 43,5% în noiembrie 2018).

Sondaj INSCOP realizat în perioada 5–13 martie 2019

40,9% dintre români au încredere multă și foarte multă în DNA (un procent similar celor înregistrate în sondajele precedente), în timp ce 38,2% au încredere multă și foarte multă în Președinție (39,1% în ianuarie 2019 și 33,7% în noiembrie 2018). Urmează primăria și BNR, cu 35,9%, respectiv 35,6%.

34,3% dintre respondenți au încredere multă și foarte multă în SIE, în timp ce 33,7% declară că au încredere multă și foarte multă în SRI (în sondajul precedent ambele instituții aveau o cotă de încredere de 31,4%). În presă își exprimă încrederea 29,2% dintre cei intervievați (față de 27,7% în ianuarie 2019).

Pe următoarele poziții se situează Consiliul Județean cu 22,3% încredere multă și foarte multă (20,1% în ianuarie 2019, 21,2% în noiembrie 2018), Curtea Constituțională cu 21,9% (18,4% în ianuarie 2019, respectiv 19,9% în noiembrie 2018) și Guvernul cu 13,8% (12,8% în ianuarie 2019 și 13,7% în noiembrie 2018).

Clasamentul încrederii în instituțiile interne este încheiat de partidele politice, cu 11,3% încredere multă și foarte multă (11,8% în ianuarie 2019, respectiv 9,1% în noiembrie 2018) și Parlament, cu 11,2% încredere multă și foarte multă (9,8 % în ianuarie 2019, respectiv 10,6% în noiembrie 2018).

Instituții internaționale

Pe prima poziție în topul încrederii în instituțiile internaționale se situează NATO, cu un capital de încredere multă și foarte multă de 52,4% (49,9% în ianuarie 2019 și 54,7% în noiembrie 2018), urmat de UE cu 49,6% (47,8% în ianuarie 2019, respectiv 52,5% în noiembrie 2018).

Parlamentul European beneficiază de un capital de încredere de 46,9% (44,7% în ianuarie 2019 și 44,1% în noiembrie 2018), în timp ce Comisia Europeană este cotată cu 46,2% încredere multă și foarte multă (43,8% în ianuarie 2019, respectiv 43,4% în noiembrie 2018).

Sondajul INSCOP Research a fost realizat în perioada 5 – 13 martie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer, pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenților. Volumul eșantionului, de tip multi-stratificat, probabilistic, a fost de 1053 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Instituțiile de stat care funcționează din bani publici, precum ministerele, agentiile, Parlamentul, și-au publicat prioritățile de investiții în proiectul de buget pe 2019. Schimbarea mașinilor și modernizarea infrastructurii IT sunt dorite de mai multe autorități publice. O instituție cere „un sediu potrivit importantei sale”, altele dorind, de exemplu, finalizarea unor proiecte precum „Monitorul preturilor carburantilor si a produselor alimentare”.

vă prezintă o selecție a priorităților instituțiilor, așa cum apar ele în legea bugetului de stat pe 2019:

Instituțiile de stat Administrația Prezidențială: Reabilitarea si modernizarea infrastructurii aferente sediului Administratiei Prezidentiale, respectiv complexul Palat Cotroceni, precum și modernizarea infrastructurii IT&C a institutiei

Senat: Finalizarea lucrarilor de investitii / realizarea lucrarilor de reparatii capitale la spatiile detinute de Senat in Palatul Parlamentul.

ÎCCJ: Modernizarea infrastructurii IT potrivit H.G. 583/2016, privind aprobarea Strategiei nationale anticoruptie (SNA) 2016-2020

CCR: Curtea Constitutionala si-a propus achizitia unui soft pentru accesibilizare WEB, a unor licente care expira in 2018, echipamente IT care sa le inlocuiasca pe cele vechi uzate fizic si moral, precum si a unor piese de mobilier si aparate de climatizare care sa le inlocuiasca pe cele vechi, unele fiind achizitionate inca de la infiintarea Curtii

Curtea de Conturi: Elaborarea studiului de fezabilitate pentru construcția unui nou sediu central pentru Curtea de Conturi a Romaniei, Autoritatea de Audit, Camera de Conturi Bucuresti si Camera de Conturi Ilfov; înlocuirea partiala a autoturismelor din parcul auto, intrucat acestea prezinta un grad mare de uzura, iar costurile cu reparatiile sunt foarte ridicate

Consiliul Concurentei: Finalizarea proiectului monitorul preturilor carburantilor si a produselor alimentare – crearea unui sistem de monitorizare a preturilor pentru carburanti, pentru o mai buna informare a consumatorului si cresterea gradului de concurenta pe aceasta piata; Inlocuirea parcului auto existent, peste 31% din autoturismele detinute avand o vechime cuprinsă între 10-17 ani, cu durata normala de functionare depasita si care nu mai prezinta siguranta in circulatie, avand uzura fizica si morala avansata.

Instituțiile de stat se joacă alba neagra cu bani publici ?

Agenția Națională Anti-Doping: Dezvoltarea proiectului paşaportul biologic al sportivului, proiect internaţional al Agenţiei Mondiale Anti-Doping, în urma dezvoltării metodelor de măsurare a parametrilor biologici ai sportivilor şi completarea bazei internaţionale de date cu aceşti parametri pentru fiecare sportive.

Oficiul National pentru Jocuri de Noroc (ONJN) – eliminarea barierei privind interzicerea jocurilor de noroc bingo organizate prin intermediul sistemelor reţelelor de televiziune din piaţa jocurilor de noroc, întrucât această situaţie a condus la crearea unui mediu neconcurenţial.

Curățenie printre revoluționari

Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 își propune:

– Realizarea unei arhive proprii privind dosarele persoanelor care au obținut sau doresc a obține calitatea de deținut politic de persoana persecutată sau deportată din motive politice.

– Organizarea depozitului de arhivă pentru dosarele de revoluționari

– Punerea în executare a sentințelor rămase definitive și irevocabile emise de instanțele judecătorești privind atribuirea calitații de revoluționar persoanelor care au acționat în judecată Secretariatul de stat și Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989.

– Colaborarea cu organele de poliție și anchetă privind dosarele penale care au în cercetare persoane care au obținut certificate de revoluționar.

– Constitutirea unei baze de date unitare pentru evidența celor care dețin calitatea de deținut politic, de persoana persecutată sau deportată din motive politice și a drepturilor individuale obținute de către aceștia

TVR vrea să treacă pe HD (High Definition)

„TVR isi propune sa treaca emisia canalelor sale principale la finalul anului 2018, astfel incat incepand din 2019 canalele TVR1 si TVR 2 sa devina HD, astfel incat sa se poata difuza, prin canalele de satelit, prin difuzorii de cablu si prin emisia digital terestra, canalele de inalta definitie.

Pe de alta parte, productia TVR nu va deveni integral HD deoarece coexista echipamente SD, mai vechi, cu echipamentele HD, mai noi. Din punct de vedere tehnic, trecerea de la formatul Standard Definition presupune, simultan cu achizitionarea unor elemente tehnice necesare activitatii zilnice, achizitionarea in completare a: intregului echipament de teren HD, dotarea studiourilor de stiri HD, dotarea HD a studiourilor mari si upgrade al echipamentului de emisie din multicanal, achizitionarea unui car HD, la standardele FIFA/UEFA, pentru a nu mai exista obligatia inchirierii de pe piata pentru transmisiuni complexe”

Un proiect de importanta deosebita il reprezinta finalizarea digitalizarii si trecerea completa la HD a televiziunii publice. In acest sens, Televiziunea Romana, alaturi de celelalte institutii din Romania, are obligatia sa asigure tranzitia completa la digital, asa cum rezulta din directivele Comunitatii Europene privind „complete analog shutdown”. In acest scop, am colaborat si colaboram cu specialistii Societatii Nationale de Radiocomunicatii pentru elaborarea unui plan de digitalizare a emisiei radioelectrice si de implementare a emisiei digitale DVB-T2, in acord cu strategia Ministerului Comunicatiilor si a Societatii Informationale”.

Pericol de moarte

Ministerul Mediului va face investiții în consolidări şi intervenţii pentru prevenirea şi combaterea efectelor produse de acţiuni accidentale şi calamităţi naturale produse de viituri, având ca scop apărarea populaţiei împotriva inundaţiilor şi asigurarea resurselor de apă, aceste investiții având stadii fizice de execuţie avansate (între 50 si 90 %).

Oprirea chiar şi temporară a lucrărilor ar genera efecte dezastruoase din punct de vedere social şi economic, după cum urmează:

• Periclitarea vieţii a peste 1.500.000 persoane şi a gospodăriilor acestora (peste 50.000) din cca. 500 localităţi;

• Punerea în pericol a peste 600 de obiective din patrimoniul naţional şi istoric, lăcaşe de cult, şcoli, spitale, sedii administrative, unităţi economice, unităţi comerciale etc.;

• Distrugerea a peste 1.000 km infrastructuri (drumuri, căi ferate, linii electrice și telefonice, conducte magistrale, etc.);

Instituțiile de stat se joacă alba neagra cu bani publici ?

• Pierderi de peste 2 mld. euro datorită distrugerii digurilor şi barajelor, a proprietăţilor, gospodăriilor, animalelor domestice, terenurilor agricole, infrastructurilor etc., precum şi pentru relocarea populaţiei afectate;

Instituțiile de stat se joacă alba neagra cu bani publici ?

• Neasigurarea surselor de apă pentru o populaţie de peste 2,5 milioane locuitori;

De subliniat, de asemenea, că stagnarea execuţiei obiectivelor conduce la distrugerea lucrărilor în curs de execuţie (cheltuielile pentru conservare fiind estimate la 30% din valoarea lucrărilor)

Consiliul Economic si Social: Are nevoie de „un sediu potrivit importantei sale, care sa permita dezvoltarea institutiei si sa contribuie la impactul de imagine, la cresterea prestigiului institutiei. Avand in vedere dezvoltarea institutiei pe noi paliere organizatorice, transformarea unor spatii in sali de sedinta, birouri de lucru, intentia proprietarului de a vinde cladirea intr-un viitor apropiat etc., este necesara achizitia cladirii unde Consiliul Economic si Social isi desfasoara activitatea”

Ministerul pentru romanii de pretutindeni: Infiintarea Muzeului Romanilor de Pretutindeni; Cercetare – studiu pe diaspora – realizarea unei cercetari calitative care sa ofere statistici clare pentru orice institutie care doreste sa elaboreze politici in domeniul diasporei sau al comunitatilor istorice; Acordarea de 2.000 de burse sau stimulente financiare etnicilor romani din Ucraina, din clasele I si II.

SMURD, Pompierii, DNA, Biserica, diaspora, DIICOT, SRI, Justiţia sunt pe primele locuri în topul încrederii românilor, arată un raport de cercetare realizat de IRES şi care analizează anul socio-politic 2014.

La polul opus, pe ultimele locuri se plasează FMI, ONG-uri, sindicate, Parlament şi partidele poilitice.

SMURD este creditat cu multă (48%) sau foarte multă (40%) încredere de 88% dintre subiecţi, doar 10% spunând că au puţină încredere în acest serviciu, iar 2% nu pot aprecia. Pompierii se bucură de foarte multă încredere din partea a 36% dintre cei chestionaţi şi de multă încredere din partea a 54%, procentul celor care spun că au puţină încredere în ei fiind de 10%.

Încrederea în Armată se situează la nivelul a 81% dintre subiecţi, doar 18% având puţină sau foarte puţină încredere.

Direcţia Naţională Anticorupţie este considerată de 66% dintre repondenţi o insituţie de încredere, iar 30% spun că au puţină sau foarte puţină încredere.

În Biserică au încredere multă sau foarte multă 66% dintre subiecţi, iar procentul celor care au puţină sau foarte puţină încredere este de 33%.

În diaspora au încredere 60% dintre români, în timp ce 34% spun că au puţină sau foarte puţină încredere.

În cazul DIICOT 58% au încredere iar pentru 35% aceasta este puţină sau foarte puţină. În ceea ce priveşte SRI, peste jumătate dintre cei chestionaţi (58%) au încredere în instituţie, iar 32% au puţină sau foarte puţină încredere.

Încrederea în Justiţie, în general, este de 54%, cei care au încredere puţină sau foarte puţină reprezentând 44% din eşantion.

Încrederea în Jandarmerie este declarată de 62% dintre cei chestionaţi, în timp ce 34% au puţină sau foarte puţină încredere.

Procentul celor care au încredere în şcoala românească este de 51%, aproape egal, 46%, fiind al celor care au încredere puţină sau foarte puţină.

Încrederea în Uniunea Europeană este multă şi foarte multă pentru 63% dintre cei intervievaţi şi puţină sau foarte puţină pentru 34%.

Jumătate dintre repondenţi (52%) au încredere multă şi foarte multă în Poliţie, dar şi procentul celor care au încredere puţină şi foarte puţină este apropiat ca nivel (42%).
Mai mult de jumătate dintre cei chestionaţi au încredere multă şi foarte multă în Preşedinţie, în timp ce 43% au încredere puţină şi foarte puţină în această instituţie.
Şi în cazul BNR, mai mult de jumătate dintre repondenţi (55%) au multă sau foarte multă încredere, 39% afirmând că au puţină sau foarte puţină.

Aproape jumătate dintre subiecţi (49%) spun ca au multă sau foarte multă încredere în mass media, acelaşi fiind şi procentul celor care spun că au puţină sau foarte puţină încredere în presă. În ceea ce priveşte Facebook 42 % au multă şi foarte multă încredere, iar 36% au puţină sau foarte puţină încredere.

Academia Română se bucură de încrederea a 57% dintre subiecţi, 31% spunând că au puţină sau foarte puţină încredere în instituţie.

Primăriile nu se bucură de prea multă încredere, 59% dintre repondenţi spunând că au puţină sau foarte puţină încredere, în timp ce 40% spun că au multă sau foarte multă încredere în autoritatea locală.

În ceea ce priveşte încrederea în primul-ministru, 70% dintre cei chestionaţi spun că au puţină sau foarte puţină încredere, 28% având multă sau foarte multă încredere în şeful Executivului.

În cazul Avocatului Poporului, procentul celor care au multă şi foarte multă încredere (40%) este depăşit de procentul celor care au încredere puţină sau foarte puţină în instituţie (49%).

Încrederea în sistemul de sănătate este puţină sau foarte puţină pentru 67% dintre subiecţi, doar 32% spunând că au multă sau foarte multă încredere.

Încrederea în FMI este puţină sau foarte puţină în cazul a 52% dintre cei chestionaţi, doar 30% având încredere multă sau foarte multă în această instituţie.

ONG-urile beneficiază de încrederea a 26% dintre cei chestionaţi, 62% spunând că au puţină sau foarte puţină încredere în organizaţiile neguvernamentale.

Ultimele locuri în topul încrederii sunt ocupate de sindicate, Parlament şi partidele politice. Raportul multă/foarte multă – puţină/foarte puţină încredere în cazul sindicatelor este de 25-57%.

Conform cercetării, 89% dintre români au încredere puţină (43%) şi foarte puţină (46%) în Parlament, doar 9% declarând că au multă (7%) sau foarte multă (2%) încredere în forul legislativ. Nivelul încrederii în Parlament este comparabil cu cel al încrederii în partidele politice. Astfel, 87 % dintre repondenţi au puţină (43%) sau foarte puţină încredere (44%), doar 10% spunând că au multă (7%) sau foarte multă (2%) încredere în formaţiunile politice.

Cerecetarea a fost realizată în perioada 18-19 decembrie, pe un eşantion multistratificat, probabilist, de 1.147 de subiecţi cu vârsta peste 18 ani. Eroarea maximă tolerată este de +/- 2,9%.

Instituţiile sunt verificate într-un dosar privind fapte de corupţie

Mai mutle percheziţii au loc, luni dimineaţă, la mai multe spitale din Capitală într-un dosar de corupţie. Din primele informaţii, percheziţiile au loc la Institutul Cantacuzino, Maternitatea Polizu şi Spitalul Fundeni.

Procurorii DNA fac, luni, percheziţii la 20 de adrese din Bucureşti, printre care şi la spitale, într-un dosar privind fapte de corupţie care ar fi fost săvârşite de funcţionari publici, în cadrul unor proceduri de achiziţie, prin programe finanţate din fonduri publice şi din fonduri externe.

„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe celor de corupţie efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciunea săvârșirii, în perioada 2008-2011, a unor infracțiuni de corupţie şi asimilate celor de corupție, de către funcţionari publici, în cadrul unor proceduri de achiziţie, prin programe finanţate din fonduri publice şi din fonduri externe.

În cursul dimineții de 16 iunie 2014, ca urmare a autorizării de către instanța competentă, sunt efectuate percheziții în 20 de locaţii situate în municipiul Bucureşti, între care sediile unor instituții publice şi unităţi sanitare”, potrivit unui comunicat DNA.

 Motivul?! ”Instituţiile României promovează simboluri fasciste”

Şeful Mişcării Legionare, Şerban Suru, a depus astăzi la Parchetul General, plângeri penale împotriva premierului Victor Ponta şi a tuturor demnitarilor implicaţi în introducerea pe stindardele, uniformele şi documentele oficiale ale României a unor simboluri fasciste. Acest lucru contravine Ordonanţei 31/2001, art. 4 şi se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani.

Despre ce este vorba? Mişcarea Legionară a fost ameninţată săptămâna trecută, de Crin Antonescu, că va fi scoasă în afara legii, prin modificarea Ordonanţei 31/2002. Sâmbătă, Şeful Mişcării Legionare, Şerban Suru, a anunţat într-o conferinţă de presă că va contraataca această măsură, pentru a demonstra că ordonanţa este greşită din start.

”Nu se poate pedepsi o oganizaţie, o comunitate sau un popor pentru ceva ce au făcut în trecut unii membrii ai ei. De asemenea, nu se pot scoate în afara legii semne şi simboluri doar pentru că ar fi fost folosite în trecut drept embleme pentru fapte reprobabile. Nu se judecă semne, partide, comunităţi, ci faptele persoanelor. Ca să fac demonstraţia acestei aberaţii, voi depune luni, la Parchetul General, plângeri penale împotriva premierilor şi demnitarilor sub a căror administrare s-a folosit pe emblema Ministerului de Interne un simbolul antic numit „fascia”, care a devenit apoi, în perioada interbelică şi în timpul războiului, stema, simbolul Partidului Naţional Fascist al lui Mussolini. Conform Ordonanţei 31/2002, cei responsabili de faptul că Instituţiile României promovează simboluri fasciste fac puşcărie între 3 luni şi 3 ani. Vorbim în primul rând, din 2002 încoace, de premierii Adrian Năstase, Călin Popescu Tăriceanu, Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu şi Victor Ponta. Sunt implicaţi, de asemenea, toţi şefii Ministerului de Interne şi toţi poliţiştii care au purtat şi poartă acest simbol din 2002 încoace. Astfel, ori vor intra toţi la puşcărie, ori se va renunţa la acest tip de legislaţie aberantă, care nu mai judecă faptele oamenilor, ci desene şi denumiri”, a spus Şeban Suru.

Menţionăm că fascia este un mănunchi de nuiele de mesteacăn, legat cu o curea, având la mijloc, în partea superioară, o secure, care era purtat de lictorii care îi însoţeau pe unii magistraţi romani din Roma antică.

Acest simbol antic al justiţiei a fost preluat de Mussolini în simbolistica Partidului Naţional Fascist şi apare pe steagul partidului şi al Italiei fasciste.