Primăria Capitalei va desfiinţa administraţiile din subordinea sa care se ocupă de serviciile publice, mai exact Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement (ALPAB), Administraţia Străzilor, Administraţia Fondului Imobiliar şi Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, potrivit unui proiect de hotărâre aprobat joi în Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB). După desfiinţarea administraţiilor, serviciile publice pe care le prestau acestea vor fi desfăşurate de companiile municipale, iar contractele angajaţilor încetează de drept.

Proiectul de hotărâre a fost aprobat cu 24 de voturi „pentru” şi 17 voturi „împotrivă”. Consilierii generali USR şi PNL s-au împotrivit, scrie news.ro.

Municipalitatea argumentează necesitatea desfiinţării acestor adminisitraţii care se ocupă de unele servicii publice, precum Administraţia Străzilor, Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement, Administraţia Cimitirelor şi Administraţia Fondului Imobiliar, pentru „eliminarea paralelismului, stabilirea concretă şi efectivă a responsabilităţilor”, în condiţiile în care în luna august CGMB a adoptat o hotărâre prin care gestiunea unor servicii publice derulate de Administraţia Străzilor a trecut la companiile municipale.

Proiectul de hotărâre a fost introdus suplimentar pe ordinea de zi a şedinţei de joi a CGMB, fiind trimis consilierilor generali miercuri după-amiază, lucru pe care opoziţia îl reclamă. Consilierul general USR, Roxana Wring, a atras atenţia că angajaţii administraţiilor vor rămâne fără locuri de muncă, iar pe lângă asta, este încălcată şi legislaţia muncii, lucru pentru care municipalitatea va plăti.

„Angajaţii au contracte colective de muncă, se încalcă legea 26/2006 care prevede că odată ce transferi activitatea unei entităţi, trebuie să transferi şi bunurile şi angajaţii. (…) Se încalcă legislaţia muncii şi cu siguranţă primăria va risipi foarte mulţi bani pe litigii de muncă. (…) Angajaţii vor fi concediaţi. Se pune presiune pe ei de mai bine de un an să-şi dea demisia. Ei nu vor să-şi dea demisia pentru că au un contract de muncă colectiv şi nu li se acordă un loc de muncă. S-au încercat tot felul de presiuni ca să-şi dea demisia şi nu şi-au dat-o, iar astăzi s-a ajuns printr-o forţare a legii. (…) În proiect se precizează că vor fi angajaţi, însă legea spune că, în cazul desfiinţării angajatorului, trebuie negociat cu angajaţii pentru încetarea contractelor de muncă. Dacă ne trezim cu litigii pe legislaţia muncii, suntem buni de plată”, a spus Roxana Wring.

Prin desfiinţarea acestor administraţii, contractele angajaţilor încetează de drept, aşa cum se arată şi în proiectul de hotărâre.

„Companiile municipale care au calitatea de delegat în cadrul gestiunii serviciului, respectiv pentru prestarea atribuţiilor preluate de la delegator, pentru acoperirea necesarului de personal, vor putea acoperi acest deficit prin punerea la dispoziţia angajatorilor (…) situaţia posturilor vacante”, se arată în proiectul de hotărâre.

Concret, cei care lucrează în prezent în administraţiile enumerate mai sus au posibilitatea de a se angaja la companiile municipale, în funcţie de numărul de posturi libere, nu sunt transferaţi automat de la un angajator la altul.

Vicepreşedintele Federaţiei sindicatelor din Administraţiei Publică Locală şi preşedinte al sindicatului din Administraţia Străzilor, Dan Georgescu, a explicat că, cel puţin în cazul angajaţilor de la Adminsitraţia Străzilor, nu a fost oferit un cadru prin care aceştia să fie mutaţi pur şi simplu la companiile municipale, doar unii angajaţi şi-au dat demisia din proprie iniţiativă şi s-au angajat la aceste companii.

Primăria Capitalei va desfiinţa administraţiile din subordinea sa care se ocupă de serviciile publice, mai exact Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement (ALPAB), Administraţia Străzilor, Administraţia Fondului Imobiliar şi Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, potrivit unui proiect de hotărâre care a fost transmis consilierilor generali miercuri după-amiază, cu mai puţin de 24 de ore înainte de şedinţa CGMB. După desfiinţarea administraţiilor, serviciile publice pe care le prestau acestea vor fi desfăşurate de companiile municipale, iar contractele angajaţilor încetează de drept.

Municipalitatea argumentează necesitatea desfiinţării acestor adminsitraţii pentru „eliminarea paralelismului, stabilirea concretă şi efectivă a responsabilităţilor”, în condiţiile în care în luna august CGMB a adoptat o hotărâre prin care gestiunea unor servicii publice derulate de Administraţia Străzilor a trecut la companiile municipale.

Prin desfiinţarea acestor administraţii, contractele angajaţilor încetează de drept, aşa cum se arată şi în proiectul de hotărâre.

„Companiile municipale care au calitatea de delegat în cadrul gestiunii serviciului, respectiv pentru prestarea atribuţiilor preluate de la delegator, pentru acoperirea necesarului de personal, vor putea acoperi acest deficit prin punerea la dispoziţia angajatorilor (…) situaţia posturilor vacante”, se arată în proiectul de hotărâre.

Concret, cei care lucrează în prezent în administraţiile enumerate mai sus au posibilitatea de a se angaja la companiile municipale, în funcţie de numărul de posturi libere, nu sunt transferaţi automat de la un angajator la altul.

Proiectul de hotărâre nu se află pe ordinea de zi a şedinţei de joi a CGMB, fiind trimis consilierilor miercuri după-amiază.

Vicepreşedintele Federaţiei sindicatelor din Administraţiei Publică Locală şi preşedinte al sindicatului din Administraţia Străzilor, Dan Georgescu, a explicat că, cel puţin în cazul angajaţilor de la Administraţia Străzilor, nu a fost oferit un cadru prin care aceştia să fie mutaţi pur şi simplu la companiile municipale, doar unii angajaţi şi-au dat demisia din proprie iniţiativă şi s-au angajat la aceste companii.

„Se prevede clar că în cazul în care angajatorul nu mai există, se desfiinţează, angajaţilor le este încetat contractul. Deci noi practic rămânem fără locuri de muncă”, a declarat Dan Georgescu pentru News.ro.

El a spus că sunt câţiva oameni care şi-au dat deja demisia din Administraţia Străzilor şi s-au angajat la Compania Municipală Parking SA, dar al doilea exemplar al contractului semnat nu le-a fost oferit noilor angajaţi.

În luna august, CGMB a decis să închirieze echipamentele pe care le deţine Administraţia Străzilor către alte instituţii din subordinea primăriei. Atunci, angajaţii administraţiei au intrat în grevă spontană în semn de protest şi au atras atenţia că în acest mod vor fi obligaţi să îşi dea toţi demisia, iar apoi să se angajeze la companiile municipale, fără însă să aibă un post asigurat.

„Angajaţii au fost dezinformaţi. Li s-a spus că de fapt se închide Administraţia, iar compania municipală va angaja alt personal şi că ei vor fi şomeri. Sunt informaţii răspândite în spaţiul public nu doar de unele dintre firmele care aveau şi au contract cu Administraţia Străzilor, contracte unele dintre ele păguboase, sunt şi alte informaţii date cu scop politic de unii consilieri generali din opoziţie ca să mă denigreze, care aspiră chiar la fotoliul de primar general. S-au pretat la a merge să mintă oamenii, cum că e o cacealma şi angajaţii administraţiilor vor îngroşa rândurile la şomaj şi că noi intenţionăm să angajăm oameni de pe la PSD. Nimic mai fals. Fals, minciună grosoloană, dezinformare. S-a stat de vorbă cu angajaţii, unii dintre liderii de sindicat continuă să spună aceste minciuni, pentru că sunt interese foarte mari, economice, politice”, spunea atunci Gabriela Firea.

Ea a spus că aceeaşi situaţie este şi la ALPAB şi că unii consilieri generali din opoziţie le spun angajaţilor că vor fi daţi afară când de fapt, explică Firea, doar se transferă activitatea, şi nu se fac „angajări politice”, aşa cum spun cei de la PNL şi USR.

„Aceeaşi situaţie e şi la ALPAB. Sunt consilieri generali din opoziţie, PNL şi USR, care merg şi le spun că vor fi daţi afară, că de fapt când se transferă activitatea de fapt se fac angajări politice. Cel mai bine combatem aceste dezinformări cu ceea ce se va întâmpla. Deci angajaţii îşi vor încheia activitatea la administraţii şi o vor începe pe un alt contract la companiile municipale înfiinţate. Condiţii mai bune de lucru, managament performant şi rezultate pentru bucureşteni. (…) Rezistăm şi noi, nu doar alţii. Unii de la Adminsitraţia Străzilor şi unii de la ALPAB au de ce să se teamă, dar nu cei 400 de angajaţi. Unii doi-trei, directoraşi, şefi servicii, care au partizat cu băieţii deştepţi din Bucureşti şi i-au ajutat să obţină acele contracte bănoase”, spunea Firea.

UPDATE. La câteva minute după publicarea articolului, Biroul de Presă al Poliției Prahova a revenit spunând că „Nu am constatat nereguli, până în prezent, din categoria faptelor ce intră în competența de cercetare a poliției”.

Un control efectuat de Poliția Prahova ridică mari semne de întrebare! După ce joi seară Horia Georgescu, patronul unei firme care confecționează bannere, a anunțat pe Facebook că va realiza afișe pentru protestatari gratuit, pentru a le veni în sprijin, Poliția Economică a venit vineri, 3 februarie, în control la firma acestuia, 20 de ore mai târziu de la publicarea anunțului, după cum ne-a povestit patronul societății.

La 17.50, Horia Georgescu a fost sunat de un angajat care l-a anunțat că un echipaj al Poliției Economice a venit la firmă și îl caută. În sediu erau doi angajați, restul personalului nemaifiind la lucru. Întrebat de polițiști la ce lucrează, patronul firmei a răspuns că la bannerele promise protestatarilor. Polițiștii l-au întrebat câte bannere a tipărit, le-a răspuns că aproximativ 60 mp, iar oamenii legii i-au cerut apoi lista cu persoanele care au solicitat banner gratuit, fiind vorba de oameni din toată țara.

Deși controlul era destinat firmei de bannere, polițiștii au controlat și cea de-a doua societate a lui Horia Georgescu, o ghețărie. Au verificat stocul la gheață, l-au întrebat câte pungi sunt, în depozit fiind cam 3-4.000, dar probabil întrucât în camera frigorifică erau -20 de grade, polițiștii nu le-au numărat, spunând că le vor estima. Polițiștii i-au făcut inventarul la materialele publicitare, l-au întrebat cum se lucrează în firmă, le-a explicat că de la 8.00 la 17.00 și au întrebat ce căutau cei doi angajați în firmă la 17.50. Georgescu le-a explicat că nu este o problemă că au stat peste program, întrucât vor fi pontați pentru cele 50 de minute state peste și a explicat că cei doi tocmai închideau atunci când au ajuns polițiștii, mai ales că doar două persoane nu pot munci la bannere.

Polițiștii i-au spus apoi că au informații că angajații lucrează fără cărți de muncă și că au venit în control în urma unei sesizări potrivit căreia s-ar lucra fără a se respecta programul. Patronul le-a explicat că le poate arăta toate documentele care atestă că angajații au „acte în regulă”. Oamenii legii s-au arătat foarte interesați, în schimb, de bannerele pentru protestatari, insistând cu întrebări legate de acest subiect, dorind să știe numărul bannerelor, cine le-a cerut, dacă are numele persoanelor, cum s-au făcut comenzile, pe mail sau telefonic și multe astfel de detalii, inclusiv din ce materiale sunt făcute. Horia Georgescu spune că le-a explicat că au fost confecționate din resturi rămase de la role foarte mari, pentru că la fiecare comandă rămân materiale, dar că dacă acest lucru este o problemă le va plăti personal, când va face un inventar la sfârșit de lună și se va factura singur pentru materialele confecționate pentru manifestanți.

Înainte ca polițiștii să plece de la firmă, Horia Georgescu ne-a povestit că i-a întrebat pe cei doi de ce a fost controlat și ce i se va întâmpla mai departe, iar polițiștii i-ar fi răspuns că nu știu exact, că trebuie să vadă cum decurg cercetările. Patronul societății a întrebat ce cercetări, iar oamenii legii i-au răspuns că e vorba de cercetările pe care le fac ei, că poate primi o amendă sau chiar să nu i se întâmple nimic și că va fi sunat mai târziu de o doamnă de la Poliție care va ancheta dacă cei doi angajați găsiți în firmă au carte de muncă sau dacă au lucrat peste program și dacă se găsesc și alte nereguli. Încă o dată, Horia Georgescu spune că le-a explicat polițiștilor că angajații au acte, dar că au rămas puțin peste program pentru a închide firma, moment în care polițiștii i-au spus că în acest caz poate primi o amendă de la 2.000 la 20.000 lei. Georgescu le-a spus că toată lumea lucrează peste program și că este greu de ținut evidența și să pontezi cinci minute în unele cazuri, mai ales că poate nici angajații nu vin la timp la program, în loc de ora 8, sunt zile când întârzie și vin la 9 și astfel de compensează. Horia Georgescu spune că polițiștii i-au dat dreptate și mai mult decât atât reacția acestora a fost: „da, știm, și noi am stat peste program că ne-a trimis șeful să venim la tine, chiar dacă ne-am încheiat programul a trebuit să venim la tine”, discuția terminându-se amiabil, înainte de a pleca, polițiștii spunându-i lui Horia Georgescu că vor mai veni.

Este cel puțin ciudată urgența cu care Poliția Economică a efectuat acest control, fără ca polițiștii să-i spună lui Horia Georgescu concret care este sesizarea la care au venit, de cine a fost făcută. În plus, deși teoretic sesizarea viza programul de lucru de la firma de bannere, polițiștii au controlat și ghețăria și au făcut stocul tuturor materialelor, de la ambele societăți. L-au întrebat inclusiv cum își achiziționează materialele, iar bărbatul le-a explicat că absolut toate sunt trecute pe facturi, întrucât lucrează cu cantități foarte mari și i-ar fi imposibil să lucreze fără, ba chiar face plăți doar prin bancă, unde se poate verifica tot, fiind vorba de volume și de sume mari de bani, fiind imposibil să lucreze cu bani cash. Deși sesizarea viza programul de lucru, polițiștii au cerut detalii inclusiv despre cum sunt tăiate, printate, confecționate bannerele și mash-urile, câți metri rămân la o rolă, câte bannere pentru protestatari puteau fi făcute din acestea. Sub pretextul că se verifică aspecte legate de legislația muncii, cei doi polițiști s-au arătat, de fapt, mult mai interesați de bannerele pe care Horia Georgescu s-a oferit să le confecționeze gratuit pentru protestatari din toată țara, lucru care pune sub îndoială adevăratul motiv pentru care Poliția Prahova a efectuat acest control, la doar 20 de ore de la anunțul făcut pe Facebook.

În plus, Horia Georgescu ne-a mai spus că deși activează de ani de zile în domeniu, este prima dată când a fost controlat de Poliție.

Încă de la ora 10.00, reporterii ziarului Incomod au solicitat Poliției Prahova un punct de vedere despre această situație, cerând detalii atât despre sesizarea depusă, cât și despre controlul propriu-zis. După aproximativ șapte ore, la întrebarea „ce sesizare ați primit și ce controale s-au făcut”, Poliția Prahova, prin Biroul de Presă, a răspuns „am primit o sesizare și am făcut verificări”.

Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a declarat, marți, că băncile au însumat, în patru din ultimii şase ani,  pierderi cumulate de 8 miliarde lei şi, în doi ani, câştiguri de 0,9 miliarde lei, respectiv o pierdere netă de 7,1 miliarde lei.

„Patru ani cu perderi, doi cu profit. Pierderile, în euro, înseamnă 1,6 miliarde euro. Dacă nu era dublată de eforturi permanente din partea băncilor, pierderea ar fi condus la o situaţie de şubrezire a sistemului, dar Direcţia Supraveghere a monitorizat permanent şi a reuşit să determine aport de capital, capital ireversibil, cu care au contribuit acţionarii, cei care au avut de suportat pierderile”, a spus Georgescu, la audierea în Parlament a conducerii BNR, privind problema francilor elveţieni.

Oficialul BNR a arătat că acţionarii băncilor au adus capital de 1,8 miliarde euro, în ultimii patru-cinci ani, mai mult decât pierderea netă însumată de la începutul crizei. La această sumă se adaugă împrumuturi subordonate cu scadenţă de peste doi ani de peste 400 de milioane euro.

„Situaţia sistemului este solidă, dar cu eforturi mari făcute de bănci, de proprietari, pentru menţinerea calităţii sectorului bancar la un nivel corespunzător. Aceste costuri au fost asumate de acţionari”, a spus Georgescu.

În urmă cu două săptămâni, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara că sistemul bancar a înregistrat după primele 11 luni, de anul trecut, o pierdere de 3,58 miliarde lei, în contextul procesului de scoatere a creditelor neperformante în afara bilanţurilor băncilor.

Potrivit datelor BNR, provizioanele constituite de bănci în procesul de curăţare a portofoliului de credite neperformante au dus la o pierdere netă a sistemului, în primele nouă luni, de anul trecut, la 1,58 miliarde lei.

Viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, nominalizat de Victor Ponta ca posibil şef al Executivului, a declarat că discuţiile privind numirea în această funcţie vor avea loc după cel de-al doilea tur al alegerilor şi că a colaborat foarte bine cu Ponta în anul 2012, când a făcut parte din Guvern, informează mediafax.ro.

„Sunt onorat de propunerea domnului Victor Ponta. Am colaborat foarte bine cu domnul Victor Ponta în anul 2012, când am făcut parte din Guvernul condus de domnia sa. Discuţii şi o decizie – desigur, după al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 16 noiembrie 2014”, a afirmat Florin Georgescu.

Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, după şedinţa coaliţiei, că l-a propus pentru a-i urma în funcţia de la Palatul Victoria pe Călin Popescu Tăriceanu, considerându-l cea mai bună soluţie. Ponta a mai precizat, ca variante de premier tehnocrat, pe viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, dacă vor fi probleme de ordin economic sau fiscal, sau pe George Maior, directorul SRI, dacă vor fi probleme de securitate.

Victor Ponta, candidatul alianţei PSD-UNPR-PC, a obţinut 40,44% din voturi în primul tur al alegerilor prezidenţiale, urmat de Klaus Iohannis (ACL), pentru care au votat 30,37% dintre alegători.