Franţa a naturalizat mai mult de 12.000 de lucrători străini care s-au aflat „în prima linie” în timpul epidemiei de COVID-19, a anunţat joi Ministerul de Interne, potrivit AFP.

În septembrie 2020, ministerul a simplificat procedura de dobândire a cetăţeniei franceze pentru profesioniştii din sănătate, agenţi de securitate sau de întreţinere, casieri sau îngrijitori la domiciliu mobilizaţi în timpul crizei sanitare. Durata minimă cerută de rezidenţă în Franţa a fost redusă de la cinci la doi ani, scrie Agerpres.

În interval de un an, au fost depuse 16.381 de dosare la prefecturi pe întreg teritoriul ţării, iar 12.012 de străini au devenit cetăţeni francezi, a precizat cabinetul ministrului delegat pentru cetăţenie de pe lângă Ministerul de Interne, Marlene Schiappa. ‘Aceşti lucrători din prima linie au răspuns prezent pentru naţiune. Este normal ca naţiunea să facă un pas spre ei. Le urez bun-venit în naţionalitatea franceză noilor noştri compatrioţi şi le mulţumesc în numele Republicii: ţara a rezistat şi graţie lor!’, a declarat ministrul Schiappa în comunicat.

În total, în 2020 au dobândit cetăţenia în Franţa 61.371 de persoane, cu 20% mai puţine decât în anul precedent. Iar 12.012 de străini au devenit cetăţeni francezi,

Un meniu complet la un euro reprezintă un ajutor nesperat la care apelează studenţii din Franţa, care şi-au pierdut locurile de muncă din cauza restricțiilor impuse în ultimul an, de când a început pandemia de coronavirus.

Un reportaj EFE arată că după protestele din ianuarie, în care studenţii denunţau nesiguranţa economică în care se află, dar şi emoţională, dat fiind că nu pot merge la ore şi nici nu se pot întâlni cu colegii, guvernul a decis să permită cantinelor universitare să ofere hrană la un euro pentru cei mai nevoiaşi dintre ei, notează Agerpres.

Însă au apărut şi alte iniţiative private, cum este cazul restaurantului parizian Le Reflet, situat în cartierul Le Marais, unde „s-a pus în mişcare un întreg lanţ al solidarităţii”, datorită furnizorilor şi donatorilor, a declarat pentru EFE responsabilul localului Le Reflet, Olivier Vellutini. Cu atât mai mult cu cât acest restaurant este un proiect social şi are, în rândul personalului său, tineri cu sindromul Down cărora le oferă pregătire în domeniul HORECA. Dintre cei 13 angajaţi ai restaurantului, opt au sindromul Down. Spiritul acestui proiect este „să ajutăm persoanele cu trisomia 21” să-şi găsească un loc de muncă, explică Vellutini.



Acum, această solidaritate se extinde în fiecare joi şi vineri şi către alte categorii, prin oferirea a 100 de meniuri unor studenţi aflaţi în situaţie precară, care nu au altceva de făcut decât să prezinte carnetul de student pentru a avea acces la meniul de un euro, acelaşi preţ oferit şi de cantinele universitare. Fiecare din cele o sută de recipiente de plastic, care apoi sunt puse în pungi de hârtie de culoare maro, conţine de exemplu o salată de dovleac şi păstârnac, aripioare de pui cu cartofi şi orez cu lapte.

Meniurile de 1 euro, ajutor pentru studenți în pandemie

La 12:00, oră la care se ia prânzul în Franţa, începe să se formeze o coadă de studenţi care îşi aşteaptă rândul în stradă pentru a plăti un euro şi a primi în schimb un meniu echilibrat şi variat. Toţi clienţii sunt de părere că meniul oferit de Le Reflet este de calitate şi variat. Există inclusiv opţiunea unui meniu vegetarian. În Franţa, restaurantele sunt închise încă de la sfârşitul lui octombrie 2020, aminteşte EFE.

„Nu-mi este ruşine să cumpăr acest meniu. Situaţia este complicată. Şi, în plus, ajut astfel acest restaurant, pe care îl cunoşteam dinainte de pandemie şi care este fantastic”, spune Adelaide, 22 de ani, din Nantes, care povesteşte că este nevoită să supravieţuiască într-un oraş atât de scump precum Parisul cu cei 840 de euro lunar pe care îi câştigă dintr-un program mixt de studiu şi muncă din care face parte. Înainte de criza coronavirusului, Adelaide, care studiază moda, câştiga nişte bani în plus ca bonă.

O altă studentă care vine pentru meniul la un euro al restaurantului Le Reflet este Ines, din Madrid, care studiază biologia la Paris, în cadrul programului Erasmus, de unde primeşte şi singurul său venit, circa 500 de euro lunar. „Este un oraş foarte scump şi, odată cu carantina, opţiunile de a mânca în afară sunt limitate. O astfel de iniţiativă îi ajută foarte mult pe toţi studenţii aflaţi în dificultate”, spune ea, potrivit sursei citate.

Luis Alberto, francez de origine peruană care studiază un master în matematică la Sorbona, nu lucrează şi trăieşte din salariul fratelui mai mare, şi de aceea acest meniul îl ajută „destul de mult” pentru că-i permite să nu fie o povară.

„Într-o săptămână cheltuiesc cam 50 de euro pe mâncare, aşa că atunci când poţi mânca cu un euro este bine să profiţi de acest lucru”, comentează el, care are doar cuvinte de laudă la adresa restaurantului: „sunt ca un lanţ de ajutor: ajută persoane care întâmpină dificultăţi în a-şi găsi un loc de muncă, iar acum aceştia ajută studenţii”.

Franţa este încă prudentă în ceea ce priveşte ridicarea restricţiilor impuse împotriva pandemiei de COVID-19, dar, în egală măsură se pregăteşte de impactul crizei economice care deja se simte. Michele Ramis, ambasadoarea Franţei la Bucureşti, a vorbit despre aceste lucruri pentru un post Tv.

Reporter: Cum se pregăteşte Franţa să repornească economia după pandemie?

Michele Ramis, ambasadorul Franţei în România: Franţa se pregăteşte ca după pandemie să ia măsuri care să păstreze afacerile şi locurile de muncă. Guvernul a adoptat un plan de susţinere economică, de 50 de miliarde de euro, care ar permite amânarea impozitării, crearea unui fond de solidaritate pentru afaceri şi plata şomajului tehnic, de 84% din salariu. Am decis de asemenea să susţinem şi să punem în funcţiune o garanţie a dobânzilor pentru ratele bancare, pentru banii pe care mediul afacerilor îi va cere de la bănci. Deci acestea sunt garantate de stat cu 300 de miliarde de euro. Aşadar, ne-am pregătit să susţinem economia încă de astăzi.

Reporter: Care vor fi pentru Franţa efectele economice ale unei carantine prelungite?

Michele Ramis: Bineînțeles, pierderile ar fi foarte mari, ar scădea veniturile, este o criză majoră, ca şi în cazul majorităţii ţărilor europene. Ministrul nostru de finanţe a spus că sunt mai multe puncte în care avem pierderi anul acesta, dar sperăm să recuperăm anul viitor. De aceea, apelăm şi la un răspuns european. Astăzi s-au întâlnit miniştrii de finanţe şi de economie ai UE, într-o videoconferinţă, şi estimările sunt că eforturile naţionale trebuie susţinute de eforturile europene, pentru că statele sunt interdependente şi trebuie ca Europa să decidă un plan de suport al economiei comune.

Reporter: Care este starea de spirit a populaţiei franceze în această situaţie dificilă?

Michele Ramis: Starea de spirit a francezilor este bună, majoritatea respectă măsurile de restricţii decise. Aşa cum ştii, Franţa este sub restricţii, s-a impus izolarea la domiciliu deja de 3 săptămâni. Este acelaşi sistem ca în România, este interzis să îţi părăseşti domiciliul, poţi ieşi cu un motiv întemeiat, cu o declaraţie pe proprie răspundere, deci este la fel ca în România. Francezii înţeleg că suntem într-o fază descendentă a epidemiei, restricţiile dau rezultate, sunt mai puţini pacienţi spitalizaţi, mai puţini oameni la terapie intensivă şi deci…

Aş vrea să vorbesc despre o imagine pe care am văzut-o de la distanţă, pentru că nu sunt la Paris, raţele care se plimbau pe cheiul Senei, prin oraş, pentru că măsurile le-au permis să se aventureze în oraş şi am văzut raţele plimbându-se prin faţa clădirilor importante, este într-adevăr o imagine pe care nu am mai văzut-o niciodată, sub un cer albastru, într-un Paris aşa cum nu am mai văzut până acum.