Vestea momentului despre Gabriela Firea! Fostul ministru al Familiei a vorbit despre ceea ce s-a întâmplat în urmă cu câteva luni în azilele de bătrâini din Ilfov. Ce spune acum fostul ministru?

Vestea nopții despre Gabriela Firea!

Gabriela Firea, fostul ministru al Familiei, a fost prezentă emisiunea Culisele Statului Paralel, acolo unde a vorbit despre azilele grozei.

Ea a spus că nu ar mai trebui ca în acest domeniu să existe persoane nespecializate. De altfel, ea a mai spus că i-ar fi frică să înceapă o astfel de activitate.

„Eu am aflat de această situație… în sensul că persoana respectivă (n.r.: Godei) se ocupă de acest domeniu extrem de sensibil în care eu nu aș intra, cu toată pregătirea pe care o am, pentru că este destinat persoanelor care au studii în domeniul social.

Ar trebui să fie schimbată legislația, să nu mai fie acceptate persoane nespecializate. Aș fi avut o teamă să încep o astfel de activitate.

Este ceva foarte greu, eu nici acum, cu experiența pe care o am de la Primăria Capitalei și de la minister, nu aș putea să intru în acest domeniu”, spune ea.

Gabriela Firea a pus la îndoială informațiile

Fostul ministru al Familiei a mai spus că a văzut ceea ce se scrie în presă, doar că a pus la îndoială informațiile.

De altfel, ea a mai precizat că a întrebat-o pe Ligia Enache dacă informațiile sunt adevărate.

„Am aflat când au apărut articole în Buletin de București. În februarie 2023. Am fost și eu în presă, dar eu am avut parte de o campanie negativă nedreaptă din partea acestei instituții de presă.

Sincer, prima dată am pus la îndoială ceea ce se scrie, având în vedere experiența mea cu acest site.

Am primit un mesaj în care mi s-a solicitat un punct de vedere, dacă eu știu că doamna Enache este în asociație, era consiliera mea. Am chemat-o pe Ligia Enache și am întrebat-o dacă este adevărat sau dacă e fake news.

Ea mi-a spus că a fost la început, când a fost înființată asociația, dar s-a retras”, a spus Gabriela Firea, la Realitatea PLUS.

Aceasta a mai precizat că i-a reproșat Ligiei Enache că nu i-a spus despre situație, subliniind că este sigură că regretă.

De altfel, ea a mai spus că a ajuns să părăsească ministerul dintr-o greșeală care nu este a ei.

Godei nu a fost șoferul Gabrielei Firea

Fostul ministru a mai precizat că Godei nu i-a fost niciodată șofer. Gabriela Firea a spus că are același șofer de 12 ani.

„Eu am spus atunci, pentru că toate burtierele titrau: „Godei, nepotul lui Pandele”, „Godei, șoferul lui Firea”. Nu a fost șoferul meu, eu am același șofer de peste 15 ani.

Nu este nepotul lui Florin. În 2012, când am candidat, au venit mai mulți tineri și, ulterior, când era președinte de partid Victor Ponta, a rămas în echipa tehnică.

Nu utiliza mașina Senatului. Puține perioade au fost cu 8 ore, majoritatea erau cu 4 ore. Noi am încetat activitatea ulterior”, spune ea.

Gabriela Firea mai spune că regretă că nu s-a dus personal să verifice situația de la azilele de bătrâni.

„Regret și îmi pare rău că nu i-am spus lui Florentin de acel articol. Știam că el nu are atribuții, pentru că nu acreditează. Dar trebuia să fiu puțin mai curioasă și îmi reproșez acest lucru.

Pe mine m-a destabilizat faptul că vine din partea acestui ziar și am zis că au început atacurile, pentru că ei îl susțin pe Nicușor Dan.

Mi-am reproșat că am fost orbită de supărarea pe acest site și nu m-am dus mai departe. Ligia mi-a arătat acele comunicate și am văzut că aveau nevoie de bănci, produse alimentare, nu se vorbea despre rele tratamente. Regret că nu m-am dus personal să verific”, spune ea.



Fostul ministru se consideră naivă

În cadrul aceleiași emisiuni, ea a mai zis că azilul este situat la o distanță de puțin peste un kilometru de casa ea.

Ea a continuat prin a spune că se consideră mai mult naivă pentru că are încredere în oameni.

„Este cam la un kilometru și ceva de locuința noastră. Am vrut să văd unde se află.

Eu nu sunt instanță, Dumnezeu ne știe păcatele de pe pământ, iar justiția încălcările din punct de vedere al legii. Ancheta va dovedi gradul de vinovăție, greșeala este individuală.

Mă consider mai mult naivă, pentru că eu am încredere în oameni și în capacitatea lor de a nu face rău”, a spus Gabriela Firea.

Acuză un linșaj

Aceasta a mai spus că nu a fost vizată de o anchetă și nici soțul ei.

„Pe data de 4 se împlinesc 4 luni de la acest scandal. Am citit în presă și am ascultat avocați, au fost chemați zeci de martori pentru declarații.

Controalele s-au extins la solicitarea premierului. Nu am fost solicitați cu declarații.

Dacă eram, cu siguranță mergeam să explicăm lipsa noastră de implicare”, a mai spus fostul ministru.

Totuși, este de părere că ceea ce s-a întâmplat a fost un linșaj.

„Din motivele din care am intrat în politică. Am intrat în politică pentru că am considerat că am ceva de spus, să văd cu ce pot să mă implic concret, nu doar să critic.

A fost o presiune uriașă. Dl ministru Budăi își dăduse demisia. Acuzații peste acuzații, nu mai era un aer de respirat la Guvern. Premierul era întrebat permanent de demisia mea.

A fost un linșaj fără a avea o bază reală. M-am retras nefiind vinovată administrativ”, spune aceasta.

Gabriela Firea a spus adevărul despre azilele groazei și despre acuzațiile care i-au fost aduse. Iată care a fost reacția sa când a aflat ce scrie presa locală despre ea.

Care a fost reacția Gabrielei Firea când a aflat despre azilele groazei?

Gabriela Firea a povestit, marți seară, că, în momentul în care a apărut acel articol în presă, ea și-a întrebat consiliera despre ce este vorba și i-a spus că a făcut parte din fundația care ulterior a înființat două cămine, unul în Afumați și unul în Voluntari. Consiliera ei s-a retras din acea fundație, dar avocatul care reprezenta ONG-ul respectiv nu a transmis toate aceste formulare și nu a participat niciodată la activitatea din centre.

Potrivit spuselor sale, „singura sa legătură fiind că a ajutat acel om să-și înființeze fundația”, chiar și așa, ea i-a spus că nu i se pare normal ca ea să fie pusă într-o astfel de situație și să răspundă presei pentru acțiuni pe care nu le-a făcut, pentru care nu este vinovată și pentru care este normal să se facă cercetări pentru a vedea dacă ce s-a scris este și adevărat.

„În același timp s-a și produs întreruperea contractului de colaborare ca și curier a respectivei persoane care deservea colegii din cabinetul parlamentar. La scurt timp au apărut rezultatele controalelor. Ele nu au confirmat cele scrise în presă. Relevau faptul că cele scrise în articol nu sunt conforme, iar eu nu m-am mai gândit că poate acele verificări nu erau corecte.

Noi nu știm în acest moment situația reală. Din data de 4 iulie când a izbucnit acest scandal public, cu siguranță s-au realizat mai multe verificări. Numele meu nu apare în această cercetare pentru că nu am avut absolut nicio implicare nici de bine nici de rău, cu atât mai puțin șă fi tolerat eu sau soțul meu, sau persoane de lângă mine ceea ce s-a întâmplat negativ în acele cămine”, a declarat, marți seară, Gabriela Firea în cadrul unei emisiuni TV de pe Antena 3 CNN.

Gabriela Firea nu a trimis instituții să controleze azilele de bătrâni pentru că nu avea atribuții prin lege
„Am fost solicitată să răspund celor apărute în ziarul respectiv și am primit din partea premierului Nicolae Ciucă o adresă de a spune care este punctul de vedere. Am răspuns atât presei, cât și domnului Prim-ministru.

Am transmis ceea ce era normal să fac și anume că nu pot să trimit nicio instituție subordonată să exercite controale sau verificări deoarece nu avem atribuții prin lege. Cei care au făptuit și care au o vină trebuie să plătească, dar de aici și până la a extinde și a-i face pe alții vinovați, nu cred că este normal”, a adăugat ea.

Ștefan Godei, președintele asociației care administra azilele groazei din Voluntari, județul Ilfov, este urmărit penal pentru fapte de corupție.

Ștefan Godei este urmărit penal, fiind acuzat de corupție

Direcția Națională Anticorupție (DNA) i-a adus la cunoștință lui Ștefan Godei calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală. În cauză, se fac acte de urmărire penală și pe numele altor persoane.

„DNA a dispus efectuarea urmăririi penale față de suspectul G.Ș.C. (Godei Ștefan Cristian – n.r.), la data faptei președinte al unei asociații ce deține un centru de îngrijire și asistență pentru persoane adulte cu dizabilități, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, a transmis, miercuri, Direcția Națională Anticorupție (DNA).

În ordonanța procurorilor se arată că există aspecte din care rezultă suspiciunea că în zilele de 10 și 11 mai 2023, suspectul, în calitate de președinte al asociației, cu scopul obținerii licenței de funcționare pentru un centru de îngrijire și asistență pentru persoane adulte cu dizabilități pe care-l deținea în orașul Voluntari, județul Ilfov, „ar fi completat documentele necesare conform instrucțiunilor trasate de inculpații Rontescu Florina și Năstase Andrei Cornel, inspectori sociali în cadrul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Ilfov, pentru a dovedi îndeplinirea standardele minime de calitate de către centrul respectiv.”

Ulterior, doi inspectori ar fi transmis către Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități un raport favorabil „în condițiile în care centrul respectiv nu îndeplinea cerințele minime de funcționare, prevăzute de lege.”

USR a depus la DNA o plângere penală împotriva Gabrielei Firea

„Gabriela Firea trebuie să răspundă! Am depus denunț la DNA pentru abuz în serviciu împotriva senatoarei PSD, fosta ministră a „Familiei” care l-a avut angajat la cabinetul ei parlamentar pe Ștefan Godei, cel care deținea azilele groazei. Am înștiințat procurorii anti-corupție despre fapta prevazută la articolul 297 C.pen. raportat la articolele 1 alin. (1) și art. 2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. (…)

Cel mai probabil, Firea a atestat în mod nereal prezența lui Godei la locul de muncă, prin semnarea foilor colective de prezență și neluarea măsurilor pentru sancționarea disciplinară, bașca prejudiciul din bani publici – salariul lui Godei timp de peste 2 ani. Abia aștept să spună iar Gabriela Firea cum nu știa că Godei e angajatul ei la cabinetul de senator, nici nu-l cunoștea. Doar că acum le va spune procurorilor DNA”, a scris, joia trecută, Europarlamentarul USR Vlad Gheorghe pe contul său de Facebook.

Procurorii DIICOT au solicitat prelungirea cu încă 30 de zile a mandatelor de arestare în cazul patronilor de la azilele groazei din Voluntari, Ștefan Godei și Daniel Godei. Tribunalul București s-a pronunțat în cursul zilei de azi.

După dezbateri care au durat câteva ore, procurorii DIICOT au pus concluzii pe motivul că mai trebuie adunate probe și audiați martori, iar lăsarea în libertate a inculpaților ar putea avea efect asupra anchetei penale.

După deliberare, un judecător de la Tribunalul București a decis prelungirea mandatelor de arestare cu încă 30 de zile în cazul inculpaților Godei Ștefan Cristian, Godei Daniel, Dumitra Ovidiu și Țicu Andrei Răzvan.

De asemenea, pentru alte persoane implicate în acest scandal, judecătorul a decis să prelungească cu încă 30 de zile măsura arestului la domiciliu, fiind vorba de Cărăulașu Ioana Andreea, Tudorancea Cristina, Costescu Claudia și Trifu Gheorghița.

Decizia tribunalului București nu este definitivă și poate fi atacată recurs la Curtea de Apel București.

Țicu și Godei erau pionii importanți

Potrivit DIICOT, unul dintre azilele groazei din Voluntari era patronat de Cristian Ștefan Godei, care s-a bucurat de sprijinul direct al lui Andrei Răzvan Țicu, șeful Serviciului Management de Caz și Monitorizare Servicii Sociale în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Ilfov.

”Inculpatul Ţicu Andrei – Răzvan, începând din luna iunie 2021, a aderat la grupul infracțional organizat, constituit de Godei Ștefan Cristian, Godei Daniel și Cărăulașu Ioana-Andreea, și l-a sprijinit, în scopul exploatării persoanelor cu dizabilități ori vârstnice aflate în situații vădit vulnerabile, prin recrutarea acestora (atribuirea nelegală de loturi de beneficiari) împreună cu funcționari din cadrul direcțiilor de asistență socială”, se arată într-un referat al procurorilor DIICOT.

Țicu și-a luat și un ajutor care să identifice și să convingă familiile unor persoane cu dizabilități să le interneze în centrele fraților Godei, unde vor avea toate condițiile benefice pentru îngrijire. Persoana în cauză este cercetată în stare de libertate după ce a ales să colaboreze cu procurorii DIICOT.

În acest dosar, mai multe persoane sunt cercetate în stare de libertate, fiind acuzate că au aderat, sub diverse forme, la grupul infracțional organizat. Mulți dintre cei acuzați sunt angajați ai statului care avea prinrte atribuții controlul la azilele aflate pe raza orașului Voluntari.

Victor Ponta a vorbit, duminică seară, despre scandalul legat de azilele groazei, context în care a lansat un atac fără precedent la adresa președintelui României, Klaus Iohannis.

Victor Ponta: Președintele României a intervenit în acest caz cumplit doar de grijă să nu fie dat afară cineva din PNL. Din punctul său de vedere, pe Klaus Iohannis nu l-au interesat niciodată problemele reale ale cetățenilor românii, singurul motiv pentru care a intervenit în scandalul legat de azilele groazei fiind teama ca nu cumva vreun liberal să fie dat afară. Victor Ponta a spus, totodată, că pe președintele României nu l-a interesat nici tragedia de la Colectiv, ci a vrut, în acel an, doar să îl îndepărteze pe el de la conducerea statului ca „să își pună guvernul său”.

„Pe președintele României nu l-a interesat niciodată nimic din problemele reale ale oamenilor. A intervenit în acest caz cumplit și care iată nici vorbă să se oprească, doar de grijă să nu fie dat afară cineva din PNL. Aveți declarațiile domniei sale: ”Domnule gata cu demisiile, doar la PSD, la PNL, nu!” În rest nu îl interesează chestiile astea, nu l-a interesat niciodată.

Aveți impresia că l-a interesat pe domnul Iohannis de victimele de la Colectiv? Nu l-a interesat! A folosit tragedia de la Colectiv ca să mă dea pe mine jos, să își pună guvernul său, după care nu l-a mai interesat absolut deloc, cum nu l-a mai interesat de cei care au murit arși în spitale, deci nu. Domnul Iohannis nu a fost niciodată interesat în mod serios de probleme adevărate și-a rezolvat doar interesele sale proprii și ale celor din jurul său”, a declarat el, duminică, în cadrul unui interviu acordat pentru România TV.

Victor Ponta: Marcel Ciolacu trebuie să încerce să schimbe sistemul

Potrivit spuselor sale, Marcel Ciolacu trebuie să schimbe tot sistemul de asistență socială pentru că oamenii au așteptări mai mari de la el, fiind premierul României, decât de la Klaus Iohannis.

„Aici este treaba lui Marcel Ciolacu să nu se mulțumească că i-au plecat doi miniștri. Să încerce să schimbe sistemul pentru că tot sistemul plesnește iată, la Târgu Mureș, la București, în alte zone. Ori el e premier, eu nu cred că oamenii mai au vreo așteptare sau vreo speranță de la Iohannis, oamenii nu mai așteaptă nimic. În schimb, de la Ciolacu se așteaptă foarte mult”, a adăugat Victor Ponta.

Până pe 31 august, va exista o reformă a tot ceea ce înseamnă sistem de asistenţă socială în România
Cu doua zile în urmă, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Simona Bucura Oprescu, a anunțat personal că Marcel Ciolacu a solicitat ca, până pe data de 31 august 2023, să existe o reformă a tot ceea ce înseamnă sistem de asistenţă socială, o analiză instituţională profundă pentru a schimba circuite şi proceduri, acreditare şi licenţiere, a optimiza activităţi și o analiză a toate categoriile de personal implicate în sistemul de asistenţei sociale, fiind verificat, totodată, care este statutul lor, prestaţia lor și responsabilitatea lor.

Comitetul ONU împotriva Torturii, organism cu sediul la Geneva, critică România pentru situația din azile. De asemenea, Comitetul cere țării noastre să ia măsuri de urgență şi face câteva recomandări în acest sens.

Comitetul ONU împotriva Torturii îşi exprimă într-un raport publicat vineri „profunda îngrijorare” cu privire la acuzaţiile de tortură, rele tratamente, supraaglomerare, lipsă de personal calificat şi specializat şi condiţii materiale precare atât în instituţiile de psihiatrie, cât şi în unităţile de îngrijire socială din România. În acest sens, ONU face mai multe recomandări României, în calitatea sa de stat semnatar al Convenţiei ONU împotriva torturii.

Comitetul ONU împotriva torturii a publicat vineri concluziile sale cu privire la Noua Zeelandă, România, Spania şi Elveţia, după ce a examinat cele patru state-părţi ale Convenţiei în cadrul ultimei sale sesiuni.

În cazul României, la capitolul instituţiilor psihiatrice şi de îngrijire socială, Comitetul este îngrijorat, printre altele, de impunerea unor cerinţe administrative care au împiedicat în mod efectiv organizaţiile neguvernamentale să monitorizeze serviciile de psihiatrie.

Comitetul ONU împotriva Torturii cere României:

a) Să efectueze investigaţii prompte, imparţiale, aprofundate şi eficiente cu privire la toate acuzaţiile de tortură şi rele tratamente în instituţiile psihiatrice şi în centrele de asistenţă socială şi să se asigure că persoanele suspectate de comiterea unor astfel de acte sunt suspendate imediat din funcţiile lor pe toată perioada anchetei, garantând totodată respectarea principiului prezumţiei de nevinovăţie;

b) să urmărească în justiţie persoanele suspectate de a fi comis acte de tortură sau rele tratamente în temeiul articolelor 282, respectiv 281 din Codul penal şi, în cazul în care sunt găsite vinovate, să se asigure că acestea primesc pedepse proporţionale cu gravitatea faptelor lor şi că victimele beneficiază de reparaţii şi reabilitare corespunzătoare în timp util;

c) Să ia măsuri imediate pentru a îmbunătăţi condiţiile materiale şi a reduce supraaglomerarea în instituţiile psihiatrice şi în unităţile de asistenţă socială şi să intensifice acţiunile de sprijinire a dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi şi boli mintale, inclusiv prin investiţii în servicii alternative şi comunitare, în colaborare cu partenerii relevanţi;

d) să asigure alocarea de resurse financiare şi umane adecvate pentru instituţiile psihiatrice şi unităţile de îngrijire socială, inclusiv prin furnizarea de personal specializat în furnizarea de îngrijire pentru astfel de pacienţi şi rezidenţi, împreună cu cursuri de formare adaptate, periodice şi continue, pentru a asigura cele mai înalte niveluri de îngrijire;

(e) să se asigure că sunt puse în aplicare suficiente garanţii juridice şi procedurale pentru pacienţii din instituţiile psihiatrice şi unităţile de îngrijire socială, atât în drept, cât şi în practică, şi că acestea sunt însoţite de o revizuire judiciară periodică şi de căi de atac eficiente împotriva instituţionalizării involuntare de jure şi de facto;

f) Să se asigure nu numai că organismele naţionale înfiinţate cu mandate de monitorizare a instituţiilor psihiatrice şi a unităţilor de îngrijire socială, cum ar fi Mecanismul naţional de prevenire şi Consiliul naţional de monitorizare, sunt în măsură să îşi îndeplinească efectiv mandatele, fără obstacole nejustificate, ci şi că organizaţiilor neguvernamentale li se permite şi li se conferă competenţe în acest sens, inclusiv prin eliminarea barierelor administrative inutile care le împiedică să îşi desfăşoare activitatea legitimă şi importantă.

Constatările Comitetului ONU

Comitetul recunoaşte măsurile pozitive de îmbunătățiri a monitorizării acestor instituţii, cum ar fi programul de monitorizare la nivel naţional, auditul naţional efectuat la îndemnul primului ministru în 2023 şi constată că un număr de unităţi au primit ordin de încetare a activităţii ca urmare a faptului că nu au îndeplinit standardele minime de îngrijire.

Comitetul recunoaşte, de asemenea, măsurile legislative luate de către România pentru a îmbunătăţi accesul la justiţie pentru persoanele cu dizabilităţi şi boli mintale şi pentru a reforma sistemul de tutelă, inclusiv prin adoptarea Legii nr. 140/2022, dar regretă faptul că, în practică, nu toate persoanele care ar fi trebuit să beneficieze de această lege au avut desemnaţi reprezentanţii prevăzuţi, specificaţi în cadrul legislaţiei.

Comitetul este îngrijorat de faptul că deciziile de prelungire a internării involuntare în instituţii psihiatrice nu sunt supuse în mod automat controlului judiciar şi că persoanele care doresc să conteste aceste instituţionalizare nu au întotdeauna acces la o asistenţă juridică eficientă.

Supraaglomerarea închisorilor şi tratamentul migranţilor, în atenţia Comitetului ONU Pe de altă parte, Comitetul ONU apreciază evoluţiile pozitive din ţară, în special abolirea prescripţiei în materie de tortură şi eforturile semnificative de renovare a infrastructurii penitenciare existente.

Închisorile din România, în atenţia ONU

De asemenea, Comitetul şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la supraaglomerarea continuă din închisori, instituţiile psihiatrice şi centrele de îngrijire socială precum şi la condiţiile precare în care se află deţinuţii, pacienţii şi rezidenţii. Comitetul a îndemnat România să renunţe la unităţile speciale de intervenţie din închisori, aşa cum recomandase anterior, şi a solicitat statului să furnizeze informaţii de monitorizare privind punerea în aplicare a acestei recomandări în cursul anului următor.

În ceea ce priveşte rapoartele privind tortura şi relele tratamente aplicate de către poliţiştii de frontieră, inclusiv în contextul respingerii migranţilor care caută protecţie la frontierele sale, Comitetul a solicitat României să investigheze toate aceste acuzaţii şi să îi urmărească penal pe făptuitori.

Mai mult, Comitetul şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la dispoziţiile legislative care permit ca familiile cu copii şi alţi migranţi aflaţi în situaţii vulnerabile, cum ar fi victimele torturii, să fie plasaţi în detenţie pentru imigranţi. Comitetul a recomandat României să se abţină de la reţinerea acestor grupuri vulnerabile şi să îşi revizuiască legislaţia privind imigraţia, informează news.ro,

În urma verificărilor, poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice s-au sesizat din oficiu şi au deschis un dosar de urmărire penală, în care fac cercetări pentru exercitarea, fără drept, a unei profesii sau activităţi şi vătămare corporală din culpă.

„Lagăre” au fost descoperite și în Mureș

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a fost sesizată de prefectura Mureș pentru demararea unei anchete penale în legătură cu modul în care mai multe persoane cu dizabilităţi erau ţinute în subsolul unui azil din localitatea Bărdeşti, administrat de Asociaţia „Re-Min”.

Așadar, prefectura Mureş a sesizat DIICOT pentru demararea unei anchete penale în legătură cu modul în care mai multe persoane cu dizabilităţi erau ţinute în subsolul unui azil din localitatea Bărdeşti.

Bătrânii erau ținuți în subsol

Mai multe persoane au fost găsite în subsolul unui imobil din satul Bărdeşti, comuna Sântana de Mureş, în condiţii improprii, în urma unui apel la 112.

„Astăzi, printr-un apel 112, autorităţile mureşene au fost sesizate cu privire la faptul că, la subsolul unui cămin pentru persoane cu dizabilităţi din comuna Sântana de Mureş, mai multe persoane sunt ţinute în condiţii improprii. Prefectul judeţului Mureş, Mara Togănel, s-a deplasat la centrul rezidenţial şi a dispus mobilizarea tuturor instituţiilor direct implicate şi luarea de urgenţă a măsurilor legale ce se impun.

La faţa locului au fost descoperite 7 persoane adulte ţinute în condiţii improprii la subsolul clădirii. În urma intervenţiei la centrul vizat, 13 persoane au fost trimise la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale, iar 17 au fost relocate la centre rezidenţiale conforme din judeţul Mureş”, a anunţat prefectul judeţului Mureş, Mara Togănel.

Cazul a fost descoperit de membrii organizaţiei Centrul de Resurse Juridice, organizaţie implicată şi în dezvăluirile privind azilele groazei din Voluntari. În urma mai multor sesizări, CRJ a efectuat joi o vizită de monitorizare neanunţată la Centrul de îngrijire şi asistenţă „Căsuţa Lu’ Min” din localitatea Bărdeşti.

Primarul orașului Voluntari, Florentin Pandele, a decis să ia atitudine și să se implice în scandalul momentului, pentru a-și apăra soția, pe Gabriela Firea. Edilul neagă faptul că aceasta l-ar cunoaște pe Ștefan Godei, patronul „azilelor groazei”.

Florentin Pandele sare în apărarea Gabrielei Firea

Declarațiile lui Florentin Pandele vin în contextul în care Ștefan Godei a fost surprins în repetate rânduri la petrecerile unde era invitată și Gabriela Firea, aspect confirmat și de Pandele. De asemenea, acesta a fost angajat ca șofer la Primăria Capitalei.

Cu toate acestea, Florentin Pandele a ținut să sublinieze că patronul „azilelor groazei” nu este un apropiat al familiei lor.

„Acest șofer a fost angajat la Primăria Capitalei, apoi la cabinetul Gabrielei Firea, dar nu ca șofer. În cele 600 de pagini unde s-au făcut interceptări nu există acuzații împotriva Gabrielei Firea și a primarului Florentin Pandele”, a spus Pandele la România TV.

Florentin Pandele, despre legăturile de rudenie

El a explicat că Ștefan Godei nu este nici nepotul și nici finul său, așa cum s-a vehiculat, deși recunoaște că există multe legături de rudenie în familia lor. Deși acesta a fost prezent la câteva petreceri unde a apărut Gabriela Firea în fotografii, Pandele a respins ideea că ar fi un prieten apropiat.

„Acest individ, despre care s-a spus că e nepotul meu, finul meu. Am întrebat și eu ce rudă e. Acest băiat, bunicul lui e cununat de bunicul, tatăl tatălui meu. Am foarte multe rude. Acest băiat a venit la petreceri. Dați o poză în care el o filmează pe Gabriela Firea.

Credeți-mă că de 12 zile suntem tocați. Nu știu ce trebuie să facem, să plecăm din România? Am înțeles, Gabriela Firea nu mai participă la alegerile de la București. Am înțeles, este clar. Gabriela Firea, de care eu m-am rugat acum două – trei luni de zile să nu mai candideze. Nu e nicio problemă”, a mai spus edilul.

Edilul susține că Ștefan Godei nu a fost șoferul Gabrielei Firea

Cât despre presupusa angajarea lui Ștefan Godei în Primăria Capitalei, Pandele a explicat că este normal să se angajeze șoferi într-o instituție de asemenea amploare, dar acesta nu a fost șoferul Gabrielei Firea.

„E adevărat. Primăria Voluntari are peste 2.800 de angajați. Primăria Capitalei are peste 40.000 de angajați. Fraților, a avut loc de muncă de șofer. Credeți că luam eu din mâncarea copiilor sau din mâncarea bătrânilor?

Nu a fost șoferul Gabrielei Firea. Dacă a dus-o pe Gabriela Firea nu e apropiatul soției mele. Cine a greșit să meargă 100 de ani la pușcărie! V-am spus: nu a fost șoferul soției mele, la petreceri, botezuri, nunți, unde au venit sute de persoane, o fi venit și acest creștin, a fost fotografiat, am văzut. Să răspundă dacă a făcut așa ceva, sunt instanțe, dacă sunt probe să răspundă în fața legii.

Gabriela Firea nu mai e în politică, gata, ajunge. E o femeie puternică, deosebită, deșteaptă, ea nu plânge niciodată. Mi-au cerut medicii să semnez când au operat-o și nu știam dacă o mai văd, nu am văzut o lacrimă în ochii ei”, a mai spus Pandele.

Gigi Becali, nașul de cununie al cuplului Pandele-Firea, a intervenit public pentru a-și apăra fina. În opinia sa, Gabriela Firea nu este decât parțial vinovată.

Gigi Becali finanțatorul FCSB consider că Firea nu este vinovată, neavând nicio legătură cu situația din azile. Admite totuși că aceasta a greșit mințind că nu-l știe pe Ştefan Godei, patronul azilelor groazei din Voluntari.

„I-am zis să nu fie supărată că e nevinovată și să nu mai răspundă la acuze. I-am zis: tu zi că nu ai nicio legătură cu azilele și că există poliție și procurori care trebuie să-și facă treaba. A greșit spunând o minciună că nu-l cunoaște pe om. Nu m-a ascultat, faptul că ea a încercat să-l acopere pe acel bărbat… ăăă să se dezică de el…Trebuia să zică de la început „da, domnule, îl cunosc, dar nu am nicio legătură cu azilele”, a declarat Gigi Becali la România TV.

Ștefan Godei, „lipit” de Gabriela Firea, începând din 2014

Ștefan Godei a fost angajat de Gabriela Firea la cabinetul său de senator în perioada ianuarie 2021 – februarie 2023, după ce anterior a lucrat la Primăria Capitalei.

Practic Godei a lucrat direct cu Gabriela Firea în calitate de șofer angajat la cabinetul parlamentar al acesteia, după alegerile parlamentare 2020. De altfel, conform unor documente Digi 24, începând din 2014, Godei a fost angajat și la clubul de fotbal din Voluntari, oraș condus de 23 de ani de Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea, la Senat și la Compania Municipală de Consolidări.

Ministrul Familiei, Gabriela Firea, a demisionat vineri, ea suspendându-se și din funcția de președinte al PSD București. Firea și-a anunțat demisia printr-un lung mesaj postat pe Facebook, în care se consideră „complet nevinovată”, susținând că este victim și că a existat un „război total pentru demolarea”, „și mai puțin pentru aflarea adevărului”:

„A existat un singur interes: să se arunce cât mai mult noroi spre mine, cât mai multe dezinformări, să se exercite presiune mediatică asupra mea și a soțului meu, să fim puși la stâlpul infamiei, cu un singur scop”.

Firea a susținut din nou, joi, că Ștefan Godei nu a fost șoferul său. Ea admite, totuși, că Godei a lucrat ca șofer la Primăria Capitalei, dar „pentru alte persoane”, și la Senat, unde „a deservit o perioadă colegii de la cabinetul senatorial, așa cum a făcut-o în toate instituțiile unde a activat”.

Este de-a dreptul revoltător cum îi umileau reprezentanții azilelor pe bătrâni și cum „jonglau” cu banii acestora. Victimele „azilele groazei” rămâneau fără pensii şi chiar și fără case, arată procurorii DIICOT.

„Tehnicile” managerilor de la „azilele groazei” de a le „devaliza” cardurile vârstnicilor care locuiau în respectivele cămine, erau de-a dreptul șocante.

Reprezentanții azilelor îi deposedau pe bieții bătrâni de pensii şi chiar încercau să le ia și locuinţele, arată procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Agresați, umiliți, exploatați financiar

Conform Antena 3 CNN, din interceptările convorbirilor reiese că victimele nu doar că erau înfometate și agresate fizic și psihic, dar rămâneau și fără apartamente sau pensii.

Stenogramele din referatul de arestare al procurorilor DIICOT în dosarele „lagărelor Ilfov” arată că pe lângă înfometare, agresiuni fizice și batjocură victimele din azilele de bătrâni au fost exploatate și financiar.

Redăm, în continuare, câteva fragmente:

MANAGER: Uite am venit iar să încerc cardul lu` asta, deci nu pot să-mi dau seama ce s-a întâmplat. Ia stai acolo să vedem.
ANGAJAT: Hai că stau.
MANAGER: Deci vreau să zic că nu-mi mai arată nici, deci nu mai mi-arată nici soldul. Am scos, dar trebuia să mai aibe niște bani. Uite îi dau interogare sold… nu…
ANGAJAT: Auzi, dar e expirat? Te-ai uitat pe el? Scrie ceva de expirat? Întreb și eu ca prostul.
MANAGER: Mi-l scoate afară. 09/24.
ANGAJAT: (n.l. se adresează altei persoane: Asta d-aci?)
MANAGER: Ai auzit?
ANGAJAT: Da, am înțeles.
MANAGER: 09/24, deci nu mai îmi dă nici să-mi spună, deci mi-l scoate, să-mi spună câți bani mai are.
ANGAJAT: Am înțeles.
MANAGER Deși la început de lună am putut să fac și nici lu ăsta nu i-a mai intrat banii, lu’ Cristinoiu. Deci cred că a făcut împuțita aia ceva. Ăia, 10 milioane, uite, când nu ai… Integrare sold… Hai să-i dau pe chitanță, să vedem. Uite, tranzacția nu a fost efectuată. Deci nici chitanțe nu-mi dă.
ANGAJAT: Am înțeles. Păi o să-i sun p-ăștia ai ei, să vedem ce zice, dacă a umblat la ceva, că nu mai…

Unul dintre manageri voia să obțină calitatea de tutore

Ca și cum nu ar fi fost destul, procurorii au descoperit că managerul unui azil încerca să profite și de problemele psihice ale bătrânilor pentru a obține calitatea de tutore și astfel să vândă diferite bunuri sau chiar apartamentele victimelor.

MANAGER: Am fost de i-am făcut lu ăla buletinul, că nu avea buletin, ca să dau la Autoritatea Tutelară. Trebuie să vină de la Autoritatea Tutelară să-i facă ăăăă…, apartamentul și să ne dea acceptul, ca să poată să vină Nae, să facă poze, să-l mărităm.

DOAMNĂ: Îhî! Îhî!

MANAGER: Că mai repede scăpăm de ăla decât de …
DOAMNĂ: Îhî! Îhî!
MANAGER: Na, e cu trei camere, două băi, îți dai seama, că nu l-as da pentru nimic în lume, că am doi copii.
DOAMNĂ: Unde e? Unde este?
MANAGER: Ăăăă…, pe Gârleni, unde e bre!? Ieși încolo înspre Bragadiru, în Ghencea.

Ștefan Godei, liderul și coordonatorul grupului care a pus la cale afacerea cu azilele de bătrâni, își cheltuia o parte din banii câștigați pe distracție constând în petreceri cu droguri, prostituate și lăutari, mai arată procurorii DIICOT.