Afacerile din zona euro au înregistrat în iulie cea mai mare creştere din ultimele două decenii, dar revenirea la creştere a cazurilor de Covid-19 afectează încrederea, potrivit unui sondaj citat de CNBC.

Odată cu accelerarea vaccinărilor şi cu reducerea presiunii asupra sectorului medical, guvernele au ridicat unele dintre restricţiile pe care le-au impus pentru a încerca să conţină sub control răspândirea virusului, ceea ce a dus la revenirea cererii.

Indicele semnal privind intenţiile de achiziţii ale managerilor (PMI), realizat de IHS Markit, considerat ca un indicator bun al sănătăţii economice, a urcat la 60,6 în iulie, de la 59,5, cea mai înaltă valoare atinsă din iulie 2000. Indicele este peste pragul de 50 de puncte care separă creşterea de contracţie şi o estimare dintr-un sondaj Reuters, de 60 de puncte.

Afacerile din zona euro se bucură de creştere în timpul verii, deoarece slăbirea restricţiilor pentru combaterea virusului în iulie a propulsat creşterea la cel mai rapid ritm din ultimii 21 de ani”, a declarat Chris Williamson, economist şef pentru afaceri la IHS Markit.

În special sectorul serviciilor se bucură de ridicarea măsurilor de izolare pentru Covid-19 şi de ratele îmbunătăţite de vaccinare, în special în ceea ce priveşte sectoarele de ospitalitate, călătoriile şi turismul.”

Un PMI care acoperă industria de servicii, dominantă în zona euro, a sărit la nivelul de 60,4, de la 58,3, cel mai ridicat nivel din iunie 2006 şi peste prognoza din sondajul Reuters, de 59,5.

Indicând că ritmul nu va încetini în curând, cererea a fost ridicată.

Indicele privind noile afaceri a crescut de la 58,7 la 59,7, unul dintre cele mai ridicate niveluri din istoria de 23 de ani a sondajului.

Indicele PMI din industria prelucrătoare a scăzut uşor de la recordul din iunie, de la 63,4 la 62,6.

Un indice privind producţia, care intră în componenţa indicelui compozit PMI, a scăzut la 60,9, de la 62,6.

Dar răspândirea variantei Delta, extrem de transmisibilă, a coronavirusului a afectat în continuare lanţurile de aprovizionare globale şi a determinat creşterea preţurilor materiilor prime.

Ca la noi la nimeni. Statul român a înfiinţat şi întreţinut degeaba o instituţie publică, timp de patru ani. Este vorba de Autoritatea pentru Reformă Feroviară care ar fi trebuit să cumpere trenuri noi cu fonduri europene. După ce au plătit, lunar, salariile angajaţilor şi toate cheltuilelile de funcţionare, autorităţile şi-au dat seama că instituţia este inutilă şi că nu a făcut nimic din ce trebuia. Acum o vor desfiinţa, iar milioanele de lei cheltuiţi vor fi trecuţi la pierderi. Urmăriţi un nou episod al campaniei Statul la Stat.

Statul român a înfiinţat în septembrie 2016, printr-o ordonanţă de urgenţă, era înfiinţată Autoritatea pentru Reformă Feroviară. O instituţie cu nume pompos care avea menirea să schimbe faţa urâtă a transportul feroviar din România. Principalul obiectiv de activitate îl constituia cumpărarea de trenuri noi cu fonduri europene. Banii existau, aşa că nu trebuia decât să organizeze licitaţii pentru achiziţionarea trenurilor.

Statul român a înfiinţat o instituţie publică care în 4 ani, „zero” achiziții

Rodrigo Maxim, preşedinte Federaţia Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România: S-a spus că trebuie să fie o entitate separată, neutră, care să achiziţioneze material rulant feroviar şi să îl împartă la toţi operatorii feroviari de călători.
Reporter: Cât material rulant s-a achiziţionat până acum?
Rodrigo Maxim: Zero. Au trecut de atunci patru ani şi jumătate şi, din banii europeni pe care îi aveam la dispoziţie, nu a fost cumpărată nici măcar o roată de tren. Cu chiu cu vai, au fost organizate două licitaţii, ambele fiind, în acest moment, contestate şi blocate în instanţă.

Iulică Măntescu, preşedinte Federaţia Mecanicilor de Locomotivă: Activitatea este egală cu zero, pentru că ea a fost înfiinţată pentru a achiziţiona material rulant pe bani europeni, nu a reuşit să finalizeze nicio licitaţie şi, de fapt, noi am fost împotriva înfiinţării acestei Autorităţi pentru că este singura instituţie de genul ăsta din Europa şi cred că şi din lume.

În plus, prin ARF sunt plătite şi subvenţiile acordate operatorilor pentru transportul feroviar de călători. Instituţia ar fi trebuit să vină, în toţi aceşti ani, cu noi măsuri şi criterii de acordare a subvenţiei, lucru care nu s-a întâmplat.

Ministrul Transporturilor: Toate întrebările pe care le-am adresat s-au izbit de non răspunsuri şi de ridicări din umeri
Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor: Plătim pentru plimbarea unor trenuri goale, pe unele rute, plătim fără criterii de calitate, fără criterii de încărcare cu pasageri şi, în general, toate întrebările pe care le-am adresat – aici trebuia să mă adresez oamenilor care au inteligenţă nu?, creierul sistemului feroviar, al reformei – s-au izbit de non răspunsuri şi de ridicări din umeri.

În aceste condiţii, concluzia ministrului transporturilor este clară: ARF a ratat toate obiectivele pe care le avea şi va fi desfiinţată.

Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor: În momentul în care rezultatele sunt atât de dezastruoase, pare că este un moment bun să ştergi tabla şi să o iei de la capăt.

Şi iată cum, vreme de peste patru ani de zile, statul român a întreţinut degeba o instituţie care a înghiţit milioane de lei. Bani aruncaţi în vânt. Potrivit organigramei, la Autoritatea pentru Reformă Feroviară, există 79 de posturi bugetate dintre care, la începutul acestui an, erau ocupate 35. Nouă dintre posturi sunt de conducere, adică rezervate şefilor. Preşedintele ARF încasează un salariu lunar de peste 10 mii de lei, directorul general 7.227 de lei, un director 6.764 de lei, iar un şef de serviciu 6.229 lei. Pe lângă salarii, angajaţii mai primesc şi spor pentru condiţii vătămătoare de muncă. Bugetul anual destinat cheltuielilor de personal este de patru milioane de lei.

„Salariile personalului din acestă instituţie nu mai pot fi recuperate”
Iulică Măntescu, preşedinte Federaţia Mecanicilor de Locomotivă: Îmi este greu să vă spun ce vom face cu cheltuielile. Salariile personalului din acestă instituţie nu mai pot fi recuperate şi atunci rămâne o cheltuială a statului român.

Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor: Această instituţie pare să fie încă una din formele fără fond ale statului român aşa că luăm în considerare foarte serios să o desfiinţăm. Până la urmă este o simplificare a aparatului de stat care e parte din politica acestui Guvern şi să aducem înapoi în minister acele atribuţii pe care le are această instituţie.

ARF are sediul în acelaşi loc cu ministerul Transporturilor. De jur-împrejurul clădirii nu găseşti vreun indiciu sau vreo plăcuţă care să îţi arate cum ai putea identifica instituţia. Preşedintele Autorităţii este Gigi Gavrilă. L-am sunat pentru un punct de vedere şi, de comun acord, am stabilit data şi ora la care vom realiza interviul.

De la o întâlnire stabilită „marți” la promisiunea că „Ne auzim după…”, urmată de refuzul de a mai răspunde la telefon
Dialog telefonic reporter – Gigi Gavrilă:

Reporter: Am înţeles. Nu e nicio problemă, săptămâna viitoare. Luni, puteţi, luni dimineaţă?
Gigi Gavrilă: Luni dimineaţă. Luni, sau marţi v-ar conveni mai bine?
Reporter: Sau marţi, cum vă este dumneavostră ok.
Gigi Gavrilă: Marţi.
Reporter: Eu pot veni şi marţi.
Gigi Gavrilă: Hai să stabilim pentru marţi. Nu or fi trei ceasuri rele, nu?
Reporter: Cred că nu. Bun, la ce oră vă găsesc domnu… Dimineaţă la un nouă e devreme?
Gigi Gavrilă: Marţi la un nouă e devreme. Zece e bine?
Reporter: E bine.

Cu o zi înaintea interviului, preşedintele ARF ne-a transmis un SMS în care spune că, din cauza modificării programului, nu ne mai putem vedea şi propunea să amânăm întâlnirea pentru o dată ulterioară. L-am întrebat când ar fi disponibil. Răspunsul a venit abia peste trei zile. Tot printr-un SMS ne anunţa că, în săptămâna respectivă, este foarte ocupat cu, „redistribuirea bugetului pe activităţi şi operatori”, iar în săptămânile următoare trebuie să finalizeze contractele de servicii publice cu operatorii feroviari de călători, încheind textul cu, cităm: „Ne auzim după…”. L-am sunat pentru a vedea ce înseamnă „după”… şi când am putea realiza totuşi interviul. Nu ne-a mai răspuns, deloc. În perioada imediat următoare ministerul Transporturilor urmează să finalizeze textul Ordonanţei prin care Autoritatea pentru Reformă Feroviară va dispărea.

Cinci percheziţii domiciliare au loc miercuri dimineaţă în Bucureşti şi în Ilfov în legătură cu achiziţia de măşti medicale în perioada stării de urgenţă, o persoană urmând să fie dusă la audieri, anunţă IGPR. Dosarul în care se fac percheziţii se referă la achiziţii făcute de compania Unifarm, al cărei fost director Adrian Ionel a fost acuzat de DNA la sfârşitul anului trecut că a încheiat un contract pentru 1,5 milioane de măşti cu o firmă neautorizată şi a plătit un avans de 3,5 milioane de lei. De altfel, Adrian Ionel ar urma să fie dus la audieri, afirmă surse din anchetă.

Percheziţii în București și Ilfov într-un dosar privind achiziția de măști

”La această oră, poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice efectuează 5 percheziţi domiciliare, în municipiul Bucureşti şi în judeţul Ilfov, într-un dosar penal aflat în supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în care se efectuează cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, abuz în serviciu şi fals în declaraţii, toate în legătură cu achiziţionarea de către o companie naţională de măşti medicale în perioada stării de urgenţă”, transmite IGPR.

În acelaşi timp, se va pune în aplicare un mandat de aducere emis pe numele unei persoane, indică Poliţia.

”Persoana în cauză va fidusă la sediul unităţii de poliţie, în vederea aducerii la cunoştinţă a faptelor pentru care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale şi audierii acesteia, pentru clarificarea situaţiei de fapt”, precizează poliţiştii.

La acţiuna de , participă poliţişti din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române – Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice, sprijiniţi de luptătorii Serviciului pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale şi de specialişti din cadrul Institutului Naţional de Criminalistică.

Fostul director al Unifarm Adrian Ionel este cercetat de DNA din decembrie 2020, fiind acuzat la acel moment că a încheiat un contract pentru 1,5 milioane de măşti cu o firmă neautorizată şi a plătit un avans de 3,5 milioane de lei, iar până la momentul anchetei, firma nu livrase nicio mască. Acuzaţiile la adresa fostului director erau de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Percheziţi în București și Ilfov într-un dosar privind achiziția de măști

În ordonanţa procurorilor se arată că, la data de 15 martie 2020, Ionel Eugen Adrian ”fără respectarea vreunei proceduri şi cu încălcarea prevederilor legale, ar fi încheiat cu o societate comercială un contract de achiziţii publice (în valoare de 4.499.985 lei) ce avea ca obiect cumpărarea a 1.500.000 „măşti chirurgicale cu trei pliuri”

”De menţionat este faptul că, la data încheierii contractului, societatea comercială nu era avizată de Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din România pentru importul/distribuţia „măştilor chirurgicale cu trei pliuri”. Ulterior, la doar două zile de la încheierea contractului, directorul general al Companiei Naţionale Unifarm SA ar fi decontat către firma respectivă suma de 3.599.988 lei, reprezentând un avans din valoarea contractului încheiat în condiţiile de mai sus. Până în prezent societatea comercială nu a livrat nicio mască, iar după denunţarea contractului aceasta nu a returnat nici suma primită drept avans” a transmis DNA.

Potrivit procurorilor, Ionel Eugen Adrian ar fi produs un prejudiciu companiei naţionale pe care o conducea în valoare de 3.599.988 lei, concomitent cu obţinerea unui folos material în acelaşi cuantum pentru societatea respectivă.

Premierul Ludovic Orban anunţă că autorităţile din România şi-au propus să cumpere un milion de teste rapide antigen, din categoria celor recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Orban explică faptul că sunt diferenţe semnificative între testele rapide care circulau la debutul pandemiei şi care aveau rate ridicate de eroare şi cele pe care le recomandă acum OMS

Premierul Romaniei: ”Ne-am planificat să achiziţionăm un milion de teste antigen care vor fi utilizate în unităţile de primiri urgenţe”

”Urmărim cu mare atenţie testele rapide antigen care au apărut, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a şi formulat recomandări pentru două tipuri de teste şi încercăm achiziţia acestui tip de testări. (…) Noi ne-am planificat să achiziţionăm un milion de teste în discuţiile pe care le-am avut, numai că ele trebuie găsite efectiv, testele respective, deja există un contract semnat, pe peste 40.000 de teste care vor intra în… vor fi utilizate deocamdată în unităţile de primiri urgenţe”, a declarat, duminică, prim-ministrul Ludovic Orban.

Orban anunţă că vor fi achiziționate un milion de teste antigen pentru unitățile de primiri urgențe

Orban anunță că sunt diferenţe semnificative între testele rapide care erau utilizate la debutul pandemiei, şi cu a căror utilizare nu a fost de acord, la acel moment, şi testele pe care OMS le recomandă acum.

Capacitatea de testare pentru COVID-19 în România este în creștere
În prezent ”capacitatea instalată” de testare pentru COVID-19 în România este de 53 000 de teste, iar această continuă să crească, potrivit premierului României.

”Pe măsură ce creştem capacitatea de testare vom introduce categorii, numai că nu pot să hotărăsc eu ce categorii, sigur că ar fi bine să putem testa – chiar am vorbit cu domnul primar general care a formulat propunerea asta – medicii din UPU, sigur că ar fi bine să testăm personalul medical care lucrează în spitalele COVID, toate aceste decizi urmează să fie luate de specialiştii din domeniul sănătăţi şi aceste decizii se iau în funcţie de capacitatea de testare pe care o avem”, a mai declarat premierul.

Referitor la cele 123 de paturi pentru bolnavii cu COVID-19 în unităţile sanitare din capitală care a făcut referire preşedintele Klaus Iohannis, primul ministru a răspuns că acestea sunt deja folosite.

”Deja sunt. Sfântul Ioan a început să funcţioneze din reţeaua ASSMB, se pregăteşte Malaxa, s-a crescut capacitatea la Witing, suntem în pregătirea creşterii capacităţii la Spitalul Judeţean Ilfov, Colentina deja funcţionează la capacitate şi de asemenea şi în spitale de urgenţă funcţionează, cu circuite separate, secţii inclusiv la Terapie Intensivă unde pot fi tratate persoane cu COVID, cum este la Sptalul Universitar, la Spitalul Floreasca, la Spitalul SF Pantelimon. Măsurile care se iau de creştere a capacităţii de tratare fie în secţii obişnuite, fie în secţii de terapie intensivă se iau progresiv, pe măsură ce creşte nevoia de tratare mai ales în secţiile de terapie intensivă”, a explicat şeful Guvernului.

Premierul a precizat că este în implementare Ordonanţa de Urgenţă care prevede că până la 200 medicii care au finalizat rezidenţiatul şi au dat examenul de absolvire pot intra în sistemul sanitar de tratare a pacienţilor afectaţi de noul coronavirus.

Procurorul-şef al DNA, Crin Bologa, a afirmat, joi, că procurorii anticorupţie au în lucru 64 de cazuri de corupţie în legătură cu achiziţionarea de materiale pe timpul pandemiei de coronavirus, adăugând că în această săptămână va fi trimis în instanţă unul dintre dosarele Unifarm, informează Agerpres.

Crin Bologa 64 de dosare legate de corupţie ale unor funcţionari publici implicaţi în combaterea pandemiei şi în achiziţionarea de materiale în pandemie. Cel mai înaintat dosar este dosarul Unifarm, unul dintre dosarele Unifarm. Discutând cu procurorii de caz, în această săptămână se pare că vor fi trimişi în judecată 5 – 6 inculpaţi şi cu rechizitoriu şi cu acordul de recunoaştere. (…) În această săptămână vor fi primele rezultate din punctul nostru de vedere al luptei împotriva corupţiei în această perioadă de pandemie”, a declarat procurorul-sef DNA.

La finalul lunii iunie, Eugen Adrian Ionel, la acea dată directorul Unifarm, a fost pus sub control judiciar de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-un dosar în care era acuzat de luare de mită, abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite, complicitate la trafic de influenţă, instigare la fals intelectual şi folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane.

Procurorii anticorupţie spuneau că Eugen Adrian Ionel ar fi pretins 760.000 euro unui intermediar ce reprezenta o societate comercială pentru ca Unifarm, companie de stat, să atribuie un contract de achiziţie a echipamentelor de protecţie împotriva infectării cu virusul SARS-CoV-2 – 250.000 de combinezoane şi 3 milioane de măşti chirurgicale.

Premierul Ludovic Orban a susținut în cursul serii de duminică, 14 iunie, că așteaptă înființarea comisiei care va ancheta anchizițiile făcute în timpul pandemiei de coronavirus în România, însă a precizat că ar trebui anchetate toate achizițiile, inclusiv cele făcute de administrațiile locale și de managerii de spitale.

Ludovic Orban a punctat faptul că ar trebui să fie verificate toate achizițiile făcute în această perioadă în România în sistemul sanitar, făcând referire și la cele aprobate de administrațiile locale și de managerii de spitale, unde, potrivit acestuia, există foarte mulți social-democrați în funcții.

„Sunt și alte aberații ale PSD cum se leagă de achizițiile publice, tunurile care au fost date. Aștept înființarea comisiei parlamentare, dar să se ancheteze toate achizițiile, inclusiv cele făcute de administrațiile locale și de managerii de spitale. Cei mai mulți dintre ei au fost puși în funcție de primari sau președinți de Consilii Județene PSD-iști. Curtea de Conturi verifică achizițiile, să le verifice pe toate. Dacă se achiziționează măști cu 5-6 lei, asta trebuie anchetat, că se cumpără măști cu 1,5 lei”, a punctat premierul.

„A fost o perioadă în care era aproape imposibil să găsești materiale și echipamente de protecție”
De asemenea, acesta a vorbit și despre achiziția și producerea de echipamente în România, explicând situația în care s-a regăsit țara noastră în perioada 1 martie – 10 aprilie.

Despre achiziția / producerea de echipamente: Peste 23 de companii au autorizare pentru a produce măști în România, peste 60 au autorizare pentru a produce combinezoane, peste 160 au autorizare pentru a produce dezinfectanți. A fost o perioadă în care era aproape imposibil să găsești materiale și echipamente de protecție. Aproape toate țările interziseseră exporturile. Cam între 1 martie și 10 aprilie în care a fost o criză gravă. Mulți producători, în condițiile unei cereri care au crescut exponențial, au ales să dea producele unora care plăteau toți banii, prețuri mult mai mari”, a explicat Ludovic Orban.

În plus, acesta a precizat și ce s-a întâmplat după 1 mai, când multe state au achiziționat produse neconforme.

„Pe la începutul lui mai, chinezii au reacreditat toți producătorii de materiale, după scandalurile cu marfa neconformă. Mulți atunci nu mai stăteau să verifice calitatea, că era o cerere imensă. Multe state au luat produse neconforme. Inclusiv în România cred că sunt cazuri în care cei care au achiziționat marfă s-au întreptat împotriva celor de la care au luat”, a punctat premierul României.

achizitii, echipamente de protectie, ludovic orban, medicamente

Se pare că Partidul Social Democrat se pregătește să verifice toate achiziiile făcute de Guvernul Orban în timul stării de urgență, potrivit anunțului făcut de liderul deputaților PSD, Alfred Simonis.

Liderul Deputaților PSD a anunțat înffințarea unei comisii de anchetă care să verifice toate achizițiile publice făcute de Guvernul PNL în perioada stării de urgență, relatează bugetul.ro.

„Când starea de urgență se va încheia, în Parlamentul României vom iniția constituirea unei comisii de anchetă care să verifice toate achizițiile publice făcute de Guvernul PNL în această perioadă.

Începând cu cazul de la Giurgiu, unde o firmă, un butic practic, a vândut produse sanitare în valoare de peste 12 milioane de lei și continuând cu alte achiziții suspecte.

Toate aceste lucruri vor fi detaliate în Comisia de anchetă din Parlamentul României și vom trimite către organele abilitate toate sesizările făcute, pentru că nu vom permite sub nicio formă ca în timp ce românii sunt în dificultăți economice serioase, în timp ce mor din cauza acestui blestem de virus, unii să fură din banii românilor, în speță guvernul.

Prin urmare, vom demara și vom fi extrem de eficienți și agresivi cu privire la audierile din această comisie, imediat ce starea de urgență se va încheia”, a spus liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis.

Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile /ACEA/ a anunţat vineri că vânzările de autoturisme noi în Europa (UE plus ţările EFTA) au înregistrat o scădere de 4,6% în luna ianuarie 2019 comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, acesta fiind a cincea lună consecutivă de scădere a înmatriculărilor, pe fondul încetinirii economiilor din zona euro şi al îngrijorărilor consumatorilor cu privire la Brexit şi schimburile comerciale, transmite Reuters preluat de agerpres.

În pofida scăderii, un număr de 1,195 milioane automobile au fost înmatriculate luna trecută în Uniunea Europeană şi ţările EFTA (Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia), comparativ cu 1,253 milioane autoturisme înmatriculate în luna ianuarie 2018.

În rândul statelor membre, înmatriculările de autoturisme noi au scăzut pe cele cinci mari pieţe, în frunte cu Spania şi Italia, unde s-au înregistrat scăderi de 8% respectiv 7,5%, un delin mai modest fiind înregistrate în Marea Britanie (-1,6%), Germania (-1,4%) şi Franţa (-1,1%).

În schimb, în Lituania piaţa auto a înregistrat o creştere de 49%, urmată de piaţa auto din România unde în prima lună a acestui an au fost înmatriculate 13.952 autoturisme, în creştere cu 18,8% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Toţi marii producători auto au înregistrat o scădere a vânzărilor în luna ianuarie, în frunte cu Fiat Chrysler, în cazul căruia vânzările au scăzut cu 14,9%, urmat de Ford cu o scădere de 6,6% şi Volkswagen Group cu o scădere de 6,4%.

Grupul auto francez Renault a înregistrat o scădere a vânzărilor de 0,9%, în condiţiile în care înmatriculările de autoturisme marca Renault au scăzut cu 8,3%, în timp ce înmatriculările Dacia au crescut cu 12,5% până la 44.538 unităţi în prima lună a acestui an.

Compania Dacia a fost preluată de Renault în anul 1999. Relansată în 2004 cu modelul Logan, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piaţa auto europeană.

In anul 2018, Primaria Municipiului Bucuresti  a demarat o singura procedura de achizitie de felicitari, cu o valoare estimata de 100.000 lei, si nu de 100.000 euro, asa cu se arata pe retelele de socializare, felicitari pe care intentioneaza sa le transmita, in conformitate cu uzantele de protocol institutional sau ca raspuns la mesajele primite cu prilejul sarbatorilor.

In anul 2018, Primaria Municipiului Bucuresti  a demarat o singura procedura de achizitie. Concret, aceasta procedura a fost initiata in data de 19.10.2018, prin publicarea anuntului de publicitate in portalul dedicat, SICAP. Avand in vedere ca unul dintre operatori nu a raspuns in termen conditiilor autoritatii contractante, iar cel ramas nu a transmis raspuns la solicitarea de claraificari, achizitia nu a putut fi finalizata.

Astfel, in data de 5.11.2018 a fost reluata intreaga procedura, cu aceeasi valoare estimata de 100.000 de lei. La achizitia directa reluata, s-au inscris 3 operatori, care au fost invitati sa oferteze in SICAP, urmand ca pretul cel mai mic sa fie declarat castigator, in conditiile in care va respecta conditiile caietului de sarcini. Mentionam ca pana in acest acest moment a raspuns in SICAP 1 singur operator, ceilalti avand termen de raspuns data de 12 noiembrie.  In data de 13 noiembrie, autoritatea contractanta urmeaza sa desemneze castigatorul, in functie de pret si de oferta tehnica transmisa.

Prin urmare, informatiile potrivit carora Primaria Municipiului Bucuresti a demarat o noua procedura in valoare de 296.500 lei sunt false, nedocumentate si menite sa dezinformeze opinia publica. De asemenea, va informam ca valoarea de 296.500 lei reprezinta suma celor trei invitatii de ofertare ale autoritatii contractante catre operatorii economici care au facut solicitare de participare la achizitie, in cadrul achizitiei reluate, si nu reprezinta valoarea estimata a achizitiei care este de 100.000 lei.  O minima documentare in acest sens sau solicitarea unui punct de vedere oficial din partea PMB ar fi reusit sa ofere claritate cu privire la acest aspect. 

Referitor la valoarea efectiv platita pentru aceste produse, subliniem ca aceasta va fi stabilita in functie de numarul efectiv de felicitari expediate si pretul ofertantului declarat castigator, prin urmare suma de 100.000 de lei din solicitarea de participare este una estimata, un plafon maxim admis pe care furnizorii nu il pot depasi.

Mentionam ca estimarea pretului unitar a fost de 10 lei/felicitare, fiind realizata in baza ofertei desemnata castigatoare anul trecut, iar pretul final de contractare urmeaza sa fie stabilit in functie de ofertele primite, care pot fi sub pretul estimat.

In ceea ce priveste procedura utilizata, aceasta este achizitie directa, realizata cu transmiterea unei solicitari de participare – ceea ce inseamna ca orice operator interesat poate participa. Procedura este, ca urmare, diferita de incredintarea directa despre care s-a scris in anumite materiale.

In acest context, subliniem ca, prin publicarea anuntului de publicitate, Primaria Capitalei asigura o cat mai mare transparenta, nediscriminarea operatorilor economici, tratamentul egal, recunoasterea reciproca, proportionalitatea – principii prevazute de legislatia in vigoare (art.2 din Legea 98/2).

Facem precizarea ca folosirea felicitarilor reprezinta aplicarea unei norme protocolare, ca forma de comunicare interinstitutionala, practicata in intreaga administratie publica,  si nu doar la nivelul Primariei Municipiului Bucuresti.

Avand in vedere datele prezentate mai sus, ne rezervam dreptul de a-i actiona in instanta pe cei care nu rectifica informatiile false pe care le-au publicat  sau nu sterg postarile facute pe acest subiect, pe retelele de socializare.

Gabriela Firea a anunțat, marți, că luni a semnat contractul de finantare pentru proiectul ce vizează modernizarea si dotarea liniei de tramvai 55. De asemenea, alte 4 proiecte au fost selectate pentru finantare si vizeaza achizitia de tramvaie noi pentru liniile 32, 41, 21 si 25.

La propunerea Primarului General, Gabriela Firea, in cadrul sedintei CGMB de marți, 30 octombrie, au fost aprobate patru proiecte de hotarare care prevad achizitia a 56 de tramvaie noi pentru dotarea liniilor de tramvai 32, 41, 21 si 25, ca urmare a selectarii proiectelor pentru finantare in cursul acestei luni.

Mai mult, in data de 29 octombrie, Primaria Municipiului Bucuresti a semnat contractul de finantare pentru primul din cele 8 proiecte depuse in luna mai pentru modernizarea si dotarea liniilor de tramvai.

“Am semnat ieri contractul de finantare pentru primul din cele 8 proiecte depuse in luna mai in cadrul Programului Operational Regional, Axa 3.2, prin care ne propunem sa achizitionam 100 de tramvaie noi, moderne. Valoarea cumulata a acestor proiecte este de aproximativ 220 milioane euro. Prin acest prim contract, referitor la modernizarea si dotarea liniei de tramvai 55, accesam aproximativ 19 milioane euro, fonduri nerambursabile pentru achizitia primelor 10 tramvaie. Ne asteptam ca, in viitorul apropiat, sa primim de la MDRAP contractele de finantare si pentru celelalte 7 proiecte, care au trecut de etapa de evaluare tehnico-financiara”, a declarata primarul general, Gabriela Firea.

Patru dintre aceste proiecte au fost introduse astazi pe ordinea de zi, celelalte 3 fiind deja aprobate in sedintele anterioare, dupa cum urmeaza:

– 6 septembrie: modernizare linia de tramvai 55 – 10 tramvaie noi

– 26 septembrie: modernizare linia de tramvai 40 – 10 tramvaie noi

– 18 octombrie: modernizare liniile de tramvai 1 si 10: cate 12 tramvaie noi fiecare.

In ceea ce priveste cele patru proiecte aprobate astazi, Primarul Capitalei a aratat ca “aceestea vizeaza modernizarea si dotarea liniilor de tramvai nr. 32, 41, 21 si 25, respectiv achizitionarea unui numar de 56 de tramvaie din gama de 36 m,  precum si aprobarea cheltuielilor aferente, avand o valoare totala de 110 milioane de euro. Practic, in sedinta de astazi, consilierii generali aproba contributia proprie a Municipiului Bucuresti, in cuantum de aproximativ 2 milioane de euro, reprezentand achitarea tuturor cheltuielilor neeligibile, precum si contributia de 2% din valoarea eligibila a proiectelor”.

Proiectul privind modernizarea si dotarea liniei de tramvai 32 prevede achizitia a 12 tramvaie, cu o valoare totala a proiectului de 120.829.516, 40 lei, din care cheltuieli totale nerambursabile -89.658.239,92 lei, reprezentand 98% din cheltuielile totale eligibile. In ceea ce priveste modernizarea si dotarea liniei de tramvai 41, proiectul prevede achizitia a 20 de tramvaie, avand o valoare totala de 201.340.001,52 lei, din care cheltuieli totale nerambursabile -179.316.479,84 lei, reprezentand 98 % din cheltuielile totale eligibile.

Proiectul privind modernizarea si dotarea liniei de tramvai 21 prevede achizitia a 12 tramvaie cu o valoare totala a proiectului de 120.829.516,40 lei, din care cheltuieli totale nerambursabile – 89.658.239,92 lei, reprezentand 98 % din cheltuielile totale eligibile.

Referitor la modernizarea si dotarea liniei de tramvai 25, proiectul prevede achizitia a 12 tramvaie, avand o valoare totala de 120.829.516,40 lei, din care cheltuieli totale nerambursabile – 89.658.239,92 lei, reprezentand 98 % din cheltuielile totale eligibile.