Paştele este considerată cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii. Pentru a respecta sacrificiul făcut de Mântuitor, oamenii au preluat din generaţie în generaţie tot felul de tradiţii şi obiceiuri pe care le respectă cu sfințenie în Săptămâna Mare.
1. La slujba de Învierea Domnului, oamenii din Muntenia vin cu un coş în care au pus ouă roşii, pască ori cozonac şi vin. Pe lângă aceste bunătăţi, ei mai iau cu ei şi un cocoş. Cântatul cocoşului este un semn că Iisus Hristos a înviat. Persoana al cărei cocoş va cânta primul va fi extrem de norocoasă în anul respectiv.
2. Primul aliment care se consumă de Paşte este miezul de pâine înmuiat în vin, numit „Paşti” la ortodocşi. El este un element pascal esenţial şi semnifică trupul şi sângele lui Iisus Hristos.
3. După ce ai respectat pasul de mai sus, este indicat să mănânci alimentele în ordinea următoare. Întâi oul, pentru sănătate, apoi peştele, pentru a fi sprintenă, şi, la urmă, carnea de pasăre, pentru a fi la fel de uşoară.
4. Odată ce creştinii au luat lumină de la biserică, trebuie să facă o cruce mică pe peretele dinspre răsărit, afumându-l cu lumânarea, apoi să o lase să se stingă de la sine. Alte tradiţii spun că, după ce s-a făcut semnul crucii, lumânarea trebuie stinsă de pragul de sus al uşii de la intrare. Dar nu contează atât de mult când o stingi, ci faptul că trebuie să o păstrezi tot anul şi să o aprinzi în clipele dificile.
5. În familiile maramureşene, în prima zi de Paşte, toţi membrii familiei trebuie să se spele pe faţă cu apa în care au fost puse un ou roşu şi o monedă de argint. Acest obicei promite un an îmbelşugat şi sănătate.
6. Potrivit tradiţiei, în noaptea de Învierea Domnului, fetele nemăritate din zona Bucovinei trebuie să spele clopotniţa şi limba clopotului, neapărat cu apă neîncepută (luată din izvor ori din fântână). Dimineaţa, când se trezesc, fetele se spală pe faţă cu această apă, pentru a fi frumoase tot anul şi pentru a atrage peţitori.
7. Indiferent de zonă, oamenii obişnuiesc ca de Paşte să se îmbrace în haine noi. Acest obicei, spre deosebire de altele care s-au pierdut de-a lungul timpului, este respectat şi la oraşe. El simbolizează schimbarea trupului şi a sufletului.
8. Abţine-te să consumi ouăle roşii de Paşte cu sare presărată pe ele. Se spune că, dacă vei face acest lucru, vei transpira abundent tot anul.
9. Superstiţiile strămoşeşti spun că în dimineaţa Paştelui este bine să priveşti într-un vas cu apă neîncepută. În acest fel vei avea vederea bună tot restul anului.
10. Nu doar de Revelion trebuie să treacă mai întâi un bărbat pragul casei, şi de Învierea Domnului. Se spune că acest obicei fereşte casa de conflicte tot anul.
11. Ziua Învierii Domnului este vestită de copii (aflaţi până la vârsta de 9 ani) în Maramureş. Cei mici merg la vecini, prieteni ori rude și anunţă marea sărbătoare. Gazdele le oferă tot felul de bunătăţi specifice acestei zile sfinte, în special ouă roşii.
12. Nimeni nu trebuie să plângă ori să fie trist de Paşte. Singurele sentimente care ar trebui să existe în sufletul creştinilor sunt bucuria, entuziasmul şi bunătatea.