Vremea va fi instabilă în luna mai, zilele însorite şi calde, uneori chiar caniculare, alternând cu zilele reci şi ploioase, în timp ce ploile vor avea adesea caracter torenţial, conform caracterizării climatice a acestei luni

Cum va fi vremea în luna Mai. Temperatura maximă absolută a lunii mai în România este 40,8 grade Celsius, iar cea minimă de -16 grade. La Bucureşti, maxima termică consemnată până în prezent de meteorologi este de 36,9 grade Celsius, în timp ce minima a coborât până la -1,1 grade Celsius.

ANM anunță cum fa fi vremea în luna mai se caracterizează, în general, printr-o creştere a instabilităţii atmosferice, pe fondul creşterii temperaturii. În această lună, perioade cu zilele însorite şi calde (uneori caniculare)alternează cu perioade cu zile reci şi ploioase, iar ploile au adesea caracter torenţial. Circulaţia atmosferică este una foarte dinamică şi se pot crea situaţii de schimbări bruşte ale vremii, pe fondul unei circulaţii atmosferice meridionale. Astfel, pot avea loc advecţii de mase de aer polar care generează temperaturi minime sub limita de îngheţ, iar în zona montană, fenomene de ninsoare şi viscol, dar pot avea loc şi advecţii de aer foarte cald, tropical, ce pot genera creşteri puternice ale temperaturii, înregistrându-se primele cazuri cu valuri de căldură din an”, susţin meteorologii.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961 – 2023 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că temperatura medie lunară multianuală (1961-2023) are valori mai mari de 18 grade Celsius în extremitatea sud-vestică a Olteniei. Valori medii lunare între 16 şi 18 grade sunt caracteristice zonelor de câmpie (Câmpia de Vest, Câmpia Română, Câmpia Moldovei) şi luncă, zonelor joase din Dobrogea şi a celor din Delta Dunării. Valori medii între 12 şi 16 grade Celsius se întâlnesc în Dealurile Vestice, în Maramureş, în cea mai mare parte a Transilvaniei şi a Moldovei, pe areale extinse din Dobrogea şi în Subcarpaţi. În zona montană, dar şi în depresiunile intramontane, valorile temperaturii medii se situează între 6 şi 12 grade Celsius. La altitudini de peste 1.700 de metri, mediile de temperatură sunt între 2 şi 6 grade şi doar pe culmile înalte ale Carpaţilor Meridionali (la peste 2.500 de metri altitudine) se înregistrează, în medie, temperaturi sub 2 grade Celsius.

Potrivit datelor ANM, temperatura maximă absolută a lunii mai în România este 40,8 grade Celsius, înregistrată la Mărculeşti (judeţul Călăraşi), în 27 mai 1950. În aceeaşi zi, s-au înregistrat maximele absolute şi la staţiile meteorologice Bucureşti-Filaret (36,6 grade Celsius) şi Bucureşti-Afumaţi (35,5 grade Celsius).

„Menţionăm că în perioada 25 – 28 mai 1950, mai ales în jumătatea de sud a României, în Transilvania, în centrul şi sudul Moldovei, temperatura maximă absolută a depăşit 32 de grade Celsius la peste 35 de staţii meteorologice”, arată ANM.

La Bucureşti, temperatura maximă absolută a lunii mai este de 36,9 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în 13 mai 1958.


Ani în care s-au înregistrat valori mari ale temperaturii maxime absolute în luna mai, majoritatea peste 30 de grade Celsius sunt: 2006, 1996, 1969, 1958, 1950, etc. În topul anilor cu cele mai calde luni mai se regăsesc: 1968, 1996, 2002, 2003, 2007, 2013, 2018.

În ceea ce priveşte temperatura minimă absolută a lunii mai, în România, aceasta este de -16 grade Celsius şi a fost înregistrată la staţia meteorologică Vf. Omu, în zilele de 14 şi 15 mai 1940.

„Temperaturi minime foarte scăzute, în luna mai, s-au mai înregistrat şi în anii: 2007, 1995, 1988, 1976, 1965, 1952. Anul 2007 s-a remarcat prin numărul mare de staţii meteorologice, 37, la care au fost înregistrate temperaturi minime absolute, mai ales în zilele de 2 şi 3 mai, în cea mai mare parte, valorile fiind sub 0 grade Celsius, iar în zona montană sub -11 grade (-11,2 grade Celsius la Călimani şi -11,8 grade la Ceahlău Toaca). În topul anilor cu cu cele mai reci luni mai se regăsesc: 1961, 1970, 1978, 1980, 1991”, potrivit meteorologilor.

La Bucureşti, minima absolută a acestei luni este -1,1 grade Celsius, înregistrată în data de 3 mai 2007, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. La staţiile meteorologice Bucureşti-Filaret şi Bucureşti-Afumaţi, temperatura minimă absolută este -0,2 grade, în data de 7 mai 1915 şi respectiv -0,1 grade, în data de 11 mai 1953.

Din punct de vedere al precipitaţiilor, luna mai se remarcă prin creşterea intensităţii acestora, ca urmare a apariţiei averselor de ploaie, însoţite uneori şi de descărcări electrice şi grindină.

Din datele înregistrate în perioada 1961 – 2023, la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că precipitaţiile medii multianuale sunt mai mici de 50 mm doar în Dobrogea, estul extrem al Câmpiei Române şi sudul extrem al Moldovei.

În Câmpia Română şi Câmpia de Vest, în Podişul Moldovei şi vestul Transilvaniei, valorile multianuale de precipitaţii sunt cuprinse între 50 şi 75 mm. În cea mai mare parte a Transilvaniei, în Maramureş, în Podişul Sucevei, în zonele subcarpatice şi în zonele montane joase, precipitaţiile medii multianuale se situează în intervalul 75 – 125 mm. În zona montană înaltă din Carpaţii Meridionali şi din nordul Carpaţilor Orientali acestea depăşesc 125 – 150 mm.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 392,4 mm, la Stâna de Vale, în anul 2021.

Vremea la Bucureşti, cantitatea lunară maximă absolută de precipitaţii din mai este de 259,7 mm, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1971. În acelaşi an a fost înregistrată şi maxima absolută la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, aceasta fiind 247,7 mm. La Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a cantităţii de precipitaţii este 233,4 mm, înregistrată în 2012.

În topul anilor cu cele mai ploioase luni mai se enumeră: 1970, 1971, 1991, 2012, 2019, iar în topul anilor cu cele mai secetoase luni mai: 1969, 1982, 1986, 1992 şi 2000.

Vremea potrivit ANM, cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România, este 181,6 mm, înregistrată la Stâna de Vale, în 18 mai 2021.

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, luni, prognoza meteo pentru următoarele două săptămâni 

Prognoza meteo pentru următoarele două săptămâni

Regimul termic estimat în următoarele două săptămâni prognoza meteo pentru 8 – 21 ianuarie) va caracteriza, în general, o vreme rece, deşi temperaturile vor fi apropiate de normele perioadei, în timp ce precipitaţiile sub diferite forme îşi vor face simţită prezenţa în întreaga ţară, în anumite intervale, arată prognoza de specialitate.

În Banat, în prima săptămână, valorile termice diurne vor fi apropiate de normele perioadei, cu medii în general de 0 – 2 grade, însă cele nocturne vor caracteriza o vreme rece cu medii ale minimelor de la -8 la -4 grade. În a doua jumătate a intervalului, temperatura aerului va creşte, astfel că mediile regionale ale valorilor diurne se vor situa între 3 şi 6 grade şi ale celor nocturne între -4 şi -2 grade. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi mai ridicată în intervalele 8-9 ianuarie, respectiv 16-21 ianuarie.

În Crişana, până spre finalul primei săptămâni, maximele termice se vor menţine la valori uşor sub normele perioadei, cu medii de 0 – 2 grade, însă cele nocturne vor caracteriza o vreme rece, astfel încât mediile minimelor vor oscila între -8 şi -4 grade. Ulterior, temperatura aerului va avea tendinţă de creştere până la valori în jurul normelor climatologice, cu medii ale maximelor de 2 – 4 grade şi ale minimelor între -5 şi -2 grade. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi mai ridicată în intervalele 8-9 ianuarie, dar şi 16-21 ianuarie.

În Transilvania, în prima săptămână, valorile termice vor avea unele variaţii, cele diurne se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă, cu medii ale maximelor de până la -3 grade, iar cele nocturne vor caracteriza o vreme rece, chiar geroasă, îndeosebi în nopţile de 9 şi 12 ianuarie, cu medii ale minimelor de la -13 la -5 grade. Apoi, temperatura aerului va fi în creştere până la valori uşor peste normele perioadei, cu medii ale valorilor diurne de cel mult două grade şi ale celor nocturne de cuprinse între -6 şi -3 grade. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi mai ridicată în intervalele 8-9 ianuarie, respectiv între 17 şi 20 ianuarie.

În Maramureş, valorile termice diurne vor fi uşor sub normele perioadei în prima săptămână, cu medii ale maximelor de 0 până la -2 grade, în ziua de 13 ianuarie. Din 15 ianuarie şi până la sfârşitul intervalului, temperatura aerului va fi în creştere, până la medii de două grade. Minimele vor avea variaţii în prima săptămână şi vor caracteriza o vreme rece (îndeosebi în nopţile de 9 şi 12 ianuarie), cu medii în general între -10 şi -5 grade. Ulterior, minimele termice vor creşte spre o medie de -4 grade, în data de 18 ianuarie, valoare ce se va menţine până la finalul intervalului. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi mai mare în intervalul 8-9 ianuarie şi 16-21 ianuarie.

În Moldova, în primele zile din interval, vremea va fi deosebit de rece, geroasă noaptea şi dimineaţa în cea mai mare parte a regiunii, astfel încât media maximelor va varia între -8 şi -6 grade, iar a minimelor de până la -14 grade. În intervalul 10 – 14 ianuarie vor fi variaţii de la o zi la alta şi perioade cu valori termice mai calde. Maximele vor avea medii între -4 şi 2 grade, iar minimele între -12 şi -2 grade. Mai târziu, regimul termic nu va mai avea oscilaţii majore, astfel că valorile diurne se vor situa în jurul a două grade, iar cele nocturne vor oscila între -6 şi -4 grade. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi mai mare, îndeosebi în zilele de 7, 8 şi 12 ianuarie şi din nou spre finalul perioadei prognozate.

În Dobrogea, vremea se va răci semnificativ în primele zile din interval, astfel încât mediile maximelor vor coborî de la 2 la -4 grade, iar ale minimelor de la 6 la -8 grade. Între 10 şi 13 ianuarie vor fi oscilaţii rapide de la încălzire la răcire, astfel încât maximele vor avea medii între -2 şi 4 grade, iar minimele între -10 şi -4 grade. În a doua săptămână de prognoză, regimul termic se va stabiliza la valori diurne de 4 grade şi nocturne de -2 grade, mediat regional. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi mai mare în zilele de 8, 9, 10, 12 ianuarie şi din nou după data de 15 ianuarie.

În Muntenia, în prima săptămână de prognoză, vor fi variaţii termice semnificative. Astfel, mediile maximelor vor varia între -2 şi 4 grade, iar minimele vor fi cuprinse între -10 şi 2 grade, cu cele mai scăzute valori în zilele de 9 şi 13 ianuarie, respectiv cele mai ridicate pe 8 şi 11 ianuarie. A doua săptămână va aduce un regim termic relativ constant, ce va fluctua între 4 şi 6 grade, în media maximelor, şi de la -6 şi -2 grade a minimelor. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi mai mare în primele două zile a perioadei estimate, în 13 ianuarie şi din nou după data de 17 ianuarie.

În Oltenia, regimul termic va avea variaţii semnificative în prima săptămână din interval, astfel încât cel diurn se va situa între -2 şi 4 grade, iar cel nocturn între -8 şi 2 grade, mediat regional, cu cele mai reci zile în 9, 10 şi 13 ianuarie şi cele mai calde, în 8, 11 şi 12 ianuarie. În a doua săptămână de prognoză, valorile termice vor avea doar uşoare oscilaţii, cu medii ale maximelor de 3 – 5 grade şi ale minimelor între -4 şi -2 grade. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi mai mare în primele două zile din interval şi din nou din data de 16 ianuarie.

La munte, în prima jumătate a intervalului, deşi vor fi variaţii termice, vremea va fi în general geroasă în timpul nopţilor şi al dimineţilor, iar mediile temperaturilor se vor situa la maxime între -8 şi -2 grade, iar la minime între -16 şi -8 grade, cu cele mai scăzute valori în zilele de 10 şi 13 ianuarie. După data de 14 ianuarie, regimul termic va fi în uşoară creştere şi fără mari oscilaţii, cu valori diurne de -2 grade şi nocturne de -8 grade, mediat regional. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi ridicată în zilele de 8, 9 şi 10 ianuarie şi din nou după data de 16 ianuarie.

Prognoza meteo pentru următoarele două săptămâni