Cum ar putea face rost România de 10 miliarde €? Este întrebarea la care a găsit un răspuns unul dintre cei mai cunoscuți oameni politici. Varujan Vosganian, purtătorul de cuvânt al ALDE, explică într-un comunicat de presă:

Varujan Vosganian: Solicit Guvernului sa elaboreze cat se poate de urgent o rectificare bugetara, astfel incat sa credem ca masurile care au fost luate noaptea trecuta pot fi realizate

„Traim momente in care luciditatea si responsabilitatea trebuie sa mearga impreuna si in care orice tentativa populista sau orice promisiune fara acoperire sunt initiative care trebuie abandonate. Din acest moment solicit Guvernului sa elaboreze cat se poate de urgent o rectificare bugetara, astfel incat sa credem ca masurile care au fost luate noaptea trecuta pot fi realizate.

Am sa dau un exemplu: masura sustinerii ajutorului de somaj pentru cei care intra in somaj tehnic, masura pe care noi cei din ALDE o sustinem, are nevoie de o acoperire bugetara. Potrivit estimarilor noastre, circa 10% din populatia ocupata va intra in somaj tehnic, ceea ce va insemna un efort bugetar pentru urmatoarele 2 luni de cel putin 2 miliarde de lei, ceea ce este practic echivalent cu intregul buget pe tot anul. In momentul de fata, bugetul asigurarilor sociale de somaj, aprobat de Parlament, nu are disponibil decat o suma de 250 de milioane de lei pentru astfel de operatiuni. De aceea, cerem Guvernului sa ne spuna clar cum se vor disponibliza resursele financiare pentru acoperirea masurilor care au fost luate?

In acelasi timp, socotesc ca initiativele sunt foarte bune cele care prevad cheltuieli bugetare care sa sustina mediul economic. In acelasi timp insa e cel putin la fel de mare nevoie de masuri care sa arate cum pot spori banii, de unde putem lua resurse.

Am propus ieri o realocare a fondurilor bugetare din actualul exercitiu financiar al Uniunii Europene catre masuri de contracarare a coronavirus. Si reiau solicitarea catre Presedintele Romaniei si prim-ministrul Ludovic Orban sa faca urgent diligentele necesare la Bruxelles pentru aceasta realocare, o realocare de cel putin 25% din fondurile europene, care sa poata directiona cel putin 6 – 7 miliarde de euro catre sustinerea economiei autohtone.

In acelasi timp, cred ca, nu doar ca exemplu de solidaritate, dar si ca exemplu de pragmatism, Guvernul urgent trebuie sa purceada la emisiuni de titluri de stat catre populatie, care sa aiba aceeasi destinatie.

Aceste doua masuri ar putea sa aduca circa 10 miliarde de euro, care sa poata sustine pe perioada care urmeaza in acelasi timp ajutorarea firmelor care sunt afectate direct, domeniile afectate direct de criza coronavirusului, dar sa permita si continuarea cresterii economice.

Romania are mare nevoie sa isi continue cresterea economica pentru a-si onora toate obligatiile si pentru a pastra echilibrele macro-economice”.

Nominalizarea lui Florin Cîţu nu arată o dorinţă a preşedintelui Klaus Iohannis de a rezolva criza politică, ci de a o adânci, a afirmat, purtătorul de cuvânt al ALDE, Varujan Vosganian.

„Nu vreau să mă pronunț categoric înaintea unei consultări pe care, presupun, că Florin Cîțu o va avea cu partidele parlamentare. Vreau să fiu foarte clar: Ludovic Orban nu a avut o consultare cu partidele parlamentare înainte de a veni la votul de învestitură, ceea ce a dovedit clar intenția PNL de a propune un guvern care să nu aibă nicio șansă”, a afirmat Vosganian.

Purtătorul de cuvânt al ALDE a subliniat că dacă Florin Cîțu va repeta atitudinea pe care a avut-o Ludovic Orban „va fi limpede că și de această dată desemnarea a fost făcută cu scopul de a nu fi votată”.

„În acest caz, dacă vom observa că președintele, împreună cu PNL, repetă exact același scenariu ca la prima desemnare, am fost întrebați dacă vom sesiza din nou CCR. Opinia noastră, a ALDE, este că pentru a răspunde la această întrebare, trebuie întâi să vedem care e explicația oferită de CCR. Dacă motivarea CCR va fi făcută de așa natură încât și această a doua desemnare să fie suspectată de neconstituționalitate, atunci o vom face”, a subliniat sursa menționată.

Varujan Vosganian a adăugat că a observat, din partea unor „experți” ai PNL, că ei consideră că „numărătoarea a început odată cu desemnarea lui Ludovic Orban”.

„Să fie clar: desemnarea lui Orban nu a urnit deloc cronometrul. Suntem tot la prima tentativă! Faptul că Ludovic Orban și-a depus mandatul înainte de votul Parlamentului, arată limpede că numărătoarea nu a început. Cred că președintele și PNL nu ne cereau nouă să dăm un vot împotriva deciziei CCR. Ar fi fost hilar ca după ce la prânz, luni, CCR a sancționat ca neconstituțională desemnarea președintelui, noi totuși să votăm în Parlament. Noi așa ceva nu puteam face. Așadar, noi suntem tot la prima tentativă. Noi tratăm cu responsabilitate această desemnare, chiar dacă nominalizarea lui Florin Câţu nu arată o dorinţă a Preşedintelui de a rezolva criza, ci de a o adânci. (…) După ce avem această discuţie cu Florin Cîţu, ALDE îşi va exprima poziţia cu privire la votarea sau nevotarea lui”, a mai spus purtătorul de cuvânt ALDE.

Varujan Vosganian a mai declarat că majoritatea parlamentară trebuie să găsească o soluţie ca să nu se ajungă la alegeri anticipate.

„Eu cred că într-o astfel de ipoteză trebuie să schimbăm puţin procedura. Nu mai trebuie să vedem în preşedinte pe cel care declanşează şi gestionează procedura de consultare. Trebuie să facem o consultare în parlament, să formăm o majoritate care să ofere soluţia preşedintelui. Ar fi o eroare să aşteptăm de la preşedinte o soluţie pentru că ea nu va veni. Având în vedere că majoritatea parlamentară nu doreşte alegeri anticipate, ea nu poate doar să nu dorească alegeri anticipate, ci să facă un pas decisiv pentru ca ele să nu se petreacă”, a spus Varujan Vosganian.

Deputatul Varujan Vosganian, preşedintele filialei ieşene a ALDE, anunță sâmbătă pe Facebook că a părăsit Conferința Extraordinară de alegeri a Organizației Județene Iași a PSD, unde fusese invitat, nemulțumit că liderii social-democrați au vorbit doar despre guvernarea PSD.

„Sunt, încă, la vârsta noutăților, chiar dacă am trei decenii de experiență politică. Astăzi, răspunzând cu politețe unei invitații, am participat pentru prima oară în viața mea la o întrunire PSD, cea a organizației Iași. I-am ascultat pe distinșii oratori vorbind despre guvernarea (doar a) PSD, despre faptul că toți românii de bună credință sunt la PSD etc.etc., drept care, după vreun ceas, am socotit că e mai bine să plec, ca să nu-i tulbur.”, scrie Vosganian pe Facebook.

Vicepreşedintele ALDE Varujan Vosganian s-a întrebat de ce europarlamentarii şi protestatarii, care au transmis mesaje de susţinere pentru fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi, nu s-au arătat indignaţi faţă de anchetele la adresa lui Tiberiu Niţu sau Toni Greblă.

„Am o nelămurire, stimaţi parlamentari europeni şi protestatari localnici care vă arătaţi indignaţi şi adresaţi mesaje de susţinere fostei şefe a DNA: – De ce nu v-aţi arătat indignaţi şi nu aţi trimis mesaje de susţinere procurorului general Tiberiu Niţu, când a fost cercetat de DNA? Tiberiu Niţu a demisionat din funcţie şi s-a dovedit că ancheta a fost o înscenare. 

De ce nu v-aţi arătat indignaţi şi nu aţi trimis mesaje de susţinere judecătorului de la Curtea Constituţională Toni Greblă când a fost cercetat de DNA? Toni Greblă a demisionat din funcţie şi s-a dovedit, iarăşi, că ancheta a fost o înscenare”, a scris Varujan Vosganian, duminică, pe Facebook.

„Nu-i aşa că cei care fac înscenări şi distrug carierele unora trebuie susţinuţi şi elogiaţi, în timp ce victimele trebuie hulite şi dispreţuite?”, a completat purtătorul de cuvânt al ALDE.

Reacţia acestuia vine după ce Laura Codruţa Kovesi a fost plasată sub control judiciar de Secţia de anchetare a magistraţilor în dosarul în care are calitatea de inculpat, privind expatrierea din Indonezia a lui Nicolae Popa. Kovesi a contestat măsura la instanţa supremă.

Preşedintele Parlamentului European Antonio Tajani a afirmat, vineri pe Twitter, că este îngrijorat de veştile privind punerea sub control judiciar a Laurei Codruţa Kovesi, precizând că PE susţine candidatura acesteia la şefia Parchetului UE şi că va ridica problema la reuniunea de miercurea viitoare cu liderii grupurilor.

Mai mulţi eurodeputaţi, printre care şi câţiva din conducerea Comisiei LIBE, Judith Sargentini şi Ana Gomes, au criticat, prin mesaje pe Twitter, măsura controlului judiciar dispusă de Secţia de anchetare a magistraţilor în cazul Laurei Codruţa Kovesi, candidat pentru funcţia de procuror-şef european.

De asemenea, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritas Schinas, a declarat, vineri, că e crucial ca toţi candidaţii înscrişi pentru şefia Parchetului European, printre care se număr şi Laura Codruţa Kovesi, să fie trataţi corect şi să poată participa la toţi paşii procedurii de selecţie.

Vicepreședintele ALDE Varujan Vosganian a declarat, vineri, că societatea românească are nevoie de un „exorcism colectiv” și că schimbarea clasei politice nu ar rezolva problema de fond.

Violenta devine un intrument, o recuzita. La noi nu exista institutia remuscarii, nu auzi pe nimeni ca dupa ce cineva a fost acuzat pe nedrept si tinut in inschisoare sa auzi pe cineva ca ii pare rau. Nu exista constiinta pe care sa apese remuscarea (…) Daca cream o tinta din clasa politica, nu rezolvam lucrurile. a declarat Vosganian la Antena 3.

Un organ transplantat in organism ia bolile organului anterior, pentru ca boala de fapt e comandata de la creier, tot asa si cu asta. Pai daca maine toti plecam si vin alti 60.000 in locul nostru, consilieri locali, judeteni, primari, secretari de stat, ministri, boala va fi aceeasi, pentru ca daca ai un copac care naste fructe, degeaba scuturi corcodusele ca la anul tot corcoduse mananci. E nevoie de un exorcism colectiv, e nevoie de asumare și de o responsabilitate”.

Vosganian isi da cu parerea despre refuzul lui Iohannis de a nominaliza procurori intr-o postare pe Facebook, îl ironizează pe președintele Iohannis, care nu a acceptat nominalizarea sa la Parchetul General pentru că nu avea la dosar adresele de la CNSAS privind colaborarea acesteia cu Securitatea.

Vosganian spune pe Facebook că procuroarea Antonia Eleonora Constantin nu aveam cum să colaboreze cu Securitatea întrucât aceasta era prea mică, fapt dovedit și de Parchetul General care a confirmat că niciunul din procurorii respinși de Iohannis nu au dosar la CNSAS.

„Președintele Klaus Iohannis a respins numirea doamnei Antonia Eleonora Constantin pentru ocuparea funcţiei de procuror şef al Secţiei judiciare din cadrul Parchetului General pe motiv de legalitate: dosarul respectivei doamne nu cuprindea dovada că nu a făcut poliție politică înainte de 1989. Observație întru totul justificată, doamna Antonia Eleonora Constantin, născută în 1975, era pionieră în 1989 și cu toții știm cât de prezentă era Securitatea în organizațiile școlare de pionieri și șoimi ai patriei”, a scris Vosganian.

Parchetul general arată că toţi cei propuşi pentru numire în funcţie nu au fost colaboratori sau agenţi ai Securităţii, în acest sens fiind anexate şi adresele de la CNSAS. PG mai spune că CSM a primit răspuns de la ANI şi IJ, potrivit Mediafax.

Constatând că temeiul legal invocat în susţinerea deciziei de respingere îl reprezintă art. 54 alin. (2 ) rap. la art. 48 alin. (10) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, potrivit căruia, “nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii/procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea(…)”, respectiv art.48 alin. (12) din aceeaşi lege care stabileşte că, înainte de numirea în funcţiile de conducere, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) verifică şi comunică dacă magistratul a făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea, reprezentanţii Parchetului General precizează, printr-un comunicat de presă, că procurorii respinşi de Iohannis nu au fost agenţi.

„Doamna Antonia-Eleonora Constantin, propusă pentru funcţia de procuror şef al Secţiei Judiciare din cadrul PÎCCJ, nu a fost agent/colaborator al poliţiei politice comuniste, aşa cum rezultă din Decizia nr. 901 din 24 octombrie 2006 a Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Varujan Vosganian, vicepreşedintele este de părere că Guvernul nu a început procedurile preliminare pentru proiectele legilor bugetare și afirmă că acesta este un temei ca Executivul să fie demis.

„Deşi termenul de depunere la Parlament a proiectelor legilor bugetare era 15 octombrie, guvernul technocrat nici măcar nu a început procedurile preliminare”, spune Vosganian.

Vosganian subliniază că „proiectul de buget este examenul de maturitate al oricărui guvern, principala sa responsabilitate în plan normativ”. „El exprimă, sintetic, viziunea executivului cu privire la stadiul şi evoluţia societăţii româneşti. De aceea, proiectul de buget este însoţit şi de un raport care face diagnoza economiei la momentul elaborării proiectului şi prognoza pentru următorii ani”, adaugă Vosganian.

Vicepreşedintele ALDE arată că în mod tradiţional procedurile preliminare ale elaborării proiectului de buget încep în lunile iulie-august, cu propunerile ministerelor, după care urmează negocieri între principalii ordonatori de credite bugetare şi Ministerul Finanţelor Publice, dialogul cu partenerii sociali, prima lectură şi a doua lectură în şedinţă de Guvern, aprobarea proiectului şi trimiterea la Parlament.
”Este pentru prima oară în perioada postdecembristă când nimic din toate astea nu s-a întâmplat! Am căutat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, am recitit revista de presă a ultimelor luni, absolut nimic! Trăim vremuri halucinante”, afirmă Vosganian. El arată că premierul Dacian Cioloş prezintă „programe electorale”. „Partidul Naţional Liberal, susţinătorul său, îl cheamă la mitinguri şi la şedinţe de partid, în loc să-l întrebe de ce nu-şi îndeplineşte responsabilităţile fundamentale ale funcţiei. Preşedintele îşi tot laudă guvernul tehnocrat, dar puţin îi pasă de faptul că acest guvern ignoră principala sa îndatorire faţă de români, dovedindu-i, o dată în plus, lipsa de legitimitate”, spune vicepreşedintele ALDE.

El conchide că lipsa procedurilor preliminare pentru construcţia bugetului pe anul viitor reprezintă un motiv pentru ca Executivul să fie demis. „E drept că, de obicei, atunci când sunt alegeri, proiectul de buget se dezbate după formarea noului guvern şi se ajustează, funcţie de opţiunile noii majorităţi parlamentare. Dar noul guvern nu ia toate procedurile de la început, pentru că asta ar însemna că bugetul să fie adoptat de Paşti. Ci doar îl adaptează noului program de guvernare, ceea ce se face într-un timp mult mai scurt. Nu ştiu cât de întemeiate au fost până acum discuţiile privind o eventuală moţiune de cenzură, dar modul neglijent, lipsit de responsabilitate în care guvernul a tratat obligaţiile legale ce-i reveneau în ce priveşte proiectele bugetare este un temei neîndoielnic pentru a fi demis”, conchide Vosganian.

Varujan Vosganian a intrat în vizorul inspectorilor de Integritate. După ce procurorii DIICOT au cerut avizarea urmării penale a lui Varujan Vosganian, ANI verifică acum averea senatorului. Inspectorii ANI au suspiciuni că acesta nu a declarat un credit mai vechi.

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) s-a autosesizat şi face verificări privind averea senatorului Varujan Vosganian, suspectând că există sume de bani, inclusiv un credit mai vechi, pe care acesta nu le-ar fi trecut în declaraţiile de avere, potrivit unor surse oficiale.

Senatul a respins, joi, solicitarea Parchetului instanţei supreme de încuviinţare a începerii urmăririi penale a lui Varujan Vosganian în dsoarul Romgaz. Co-preşedinţii PNL, Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, dar şi alţi liderii liberali i-au cerut demisia lui Varujan Vosganian. Astfel că vineri după-amiază, Vosganian a anunţat, pe blog, că demisionează din PNL.

O altă solicitare a DIICOT de urmărire penală a lui Vosganian în acelaşi dosar a fost respinsă de Senat pe 7 octombrie 2013.

Varujan Vosganian a fost ministru al Economiei în perioadele 5 aprilie 2007 – 22 decembrie 2008 şi 21 decembrie 2012 – 7 octombrie 2013.

Potrivit ultimei sale declaraţii de avere postate pe site-ul Senatului,Vosganian deţine un teren de 125 de metri pătraţi în Voluntari, cumpărat în 2005, o casă de 208 metri pătraţi în Voluntari cumpărată în 2007, o alta în satul Coţofăneşti, moştenită, şi un apartament în Bucureşti, cumpărat în 2008, titularul clădirilor fiind soţia sa, Mihaela Vosganian.

El nu are maşini, nici bunuri mobile sub formă de bijuterii sau obiecte de artă a căror valoare totală să depăşească 5.000 de euro.

Vosganian are un credit la Alfa Bank, de 130.000 de euro, contractat în 2007 şi scadent în 2032, şi trei conturi de depozit la BCR, de 7.545 de euro, 35.000 de lei şi 120.000 de lei.

În ultimul an fiscal încheiat, el a avut venituri salariale de 119.611 lei, din care 48.249 de lei a încasat din activitatea de ministru al Economiei, 15.754 de lei din activitatea de senator, 52.014 lei ca editor de publicaţie la Uniunea Armenilor din România şi 4.594 de lei pentru activitatea de cercetător la Institutul Naţional de Cercetări Economice.

La acestea s-au adăugat venituri din drepturi de autor de 25.000 de lei şi indemnizaţii acordate conform Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989, de 21.600 de lei, „donate integral”.

Soţia sa a avut venituri de 38.159 de lei din salariul de conferenţiar universitar la Universitatea Naţională de Muzică şi de 1.400 de lei din drepturi de autor.

Mandatul lui Varujan Vosganian de la Ministerul Economiei a fost plin de cheltuieli ilegale, arată un raport al Curţi de Conturi.

Ministerul a finanţat ilegal, în mod repetat, mai multe firme în vederea participării lor la târguri internaţionale. O alta neregulă consemnată în raport se referă la efectuarea unor plăti de peste 38 milioane de lei în industria de Apărare, fără a avea la bază documente care să certifice utilizarea lor.

Ministerul Economiei a contestat deciziile Curţii de Conturi privind stabilirea certă a prejudiciilor şi recuperarea lor.

Contactat telefonic de Antena 3, Varujan Vosganian a refuzat să comenteze în direct acest raport, însă a precizat că „nu cunoaşte lucrurile de care este acuzat”, respectiv „nu intrau în atribuţiile sale”.

Senatorul Varujan Vosganian a anunţat, pe blog, că a demisionat din PNL. Anunţul survine după ce preşedintele PNL, Alina Gorghiu, a avertizat că, în cazul în care Vosganian nu demisionează, va fi exclus din partid.

Anunţul a fost făcut printr-o postare laconică pe blog. „Ca un răspuns colegial la solicitările dumneavoastră, primiţi, prin prezenta, demisia mea din noul PNL„, a scris Varujan Vosganian.

Demisia lui Vosganian nu are implicaţii juridice, întrucât acesta îşi păstrează calitatea de senator şi, implicit, imunitatea faţă de urmărirea penală, reconfirmată prin votul de joi al plenului Senatului.

Copreşedintele PNL Alina Gorghiu le-a transmis o scrisoare senatorilor PNL, în care îi anunţă că i-a cerut senatorului Varujan Vosganian demisia din PNL, în urma votului din Senat privind neînceperea urmăririi penale împotriva acestuia. Gorghiu spune că dacă Vosagnian nu demisionează din partid, atunci ea va propune excluderea acestuia.

Alina Gorghiu susţine, în scrisoarea adresată, vineri dimineaţă, senatorilor liberali, că respingerea cererii de încuviinţare a începerii urmăririi penale pentru senatorul Varujan Vosganian nu poate rămâne fără urmări politice.

Astfel, liderul PNL îi anunţă pe senatori că i-a cerut lui Vosganian demisia, iar dacă acesta nu părăseşte partidul, atunci va propune excluderea sa din PNL.

„I-am cerut senatorului Varujan Vosganian demisia din PNL, iar în cazul în care acest lucru nu se va produce, voi propune excluderea acestuia din Partidul Naţional Liberal. De asemenea, luni, voi fi prezentă la şedinţa grupului parlamentar al senatorilor PNL, pentru a a stabili împreună modalitatea prin care accidentul politic petrecut pe 12 februarie să nu se mai repete vreodată„, afirmă Gorghiu.

Liderul PNL spune că nu poate accepta „eroarea de a alege, sub impulsul momentului, un drum atât de greșit”.

„Pot înțelege efectul emoțional al discursului domnului Varujan Vosganian, cum pot înțelege colegialitatea și, poate, chiar prietenia unora dintre dumneavoastră cu cel aflat în chestiune. Îmi este foarte greu să accept, însă, că toate aceste circumstanțe au fost suficiente pentru a comite eroarea de a alege, sub impulsul momentului, un drum atât de greșit. Rezultatul votului nu îl ajută în niciun fel pe domnul Varujan Vosganian, care nu are posibilitatea de a se apăra în fața acuzațiilor care i se aduc și devine, astfel, vinovat în fața opiniei publice, înainte chiar de a fi judecat. În schimb, ceea ce s-a întâmplat în Senatul României îi ajută politic pe toți cei care nu pot trăi fără minciuni și manipulare. Am ajuns să fim judecați de Victor Ponta și Elena Udrea și, culmea, mulți să le și dea dreptate„, arată liderul PNL în scrisoare.

Alina Gorghiu afirmă că există riscul ca PNL să piardă încrederea oamenilor care, pe 16 noiembrie, au fost alături de partid și de Klaus Iohannis.

„Acei oameni au ieșit în stradă, mulți au stat o zi întreagă în frig să voteze, au strigat pentru democrație și schimbare. Nu aceasta este schimbarea pe care o doresc și știu că nu aceasta este calea pe care o aveți în vedere, inclusiv senatorul Varujan Vosganian. Faptele sunt, însă, mai puternice decât bunele intenții, iar votul de joi, chiar dacă nu este definitoriu pentru ce vrem să facem, ne poate anula o parte însemnată din susținerea de care ne bucurăm în prezent”, precizează Udrea, indicând că PNL are, în acest moment, conform sondajelor de opinie, cea mai mare cotă de încredere din istoria acestui partid, după 1990.

În context, liderul PNL menționează că această realitate obligă PNL la o și mai mare responsabilitate și înțelepciune.

„Nu avem un cec în alb de la nimeni, ca să ne permitem risipa încrederii și ratarea obiectivelor. Așa cum am ajuns aici, la fel putem să ne prăbușim, doar că acum căderea se va face de la mare înălțime, cu șanse scăzute de a ne mai ridica. Nu pot permite o astfel de perspectivă. Nu am acceptat să fiu președintele acestui partid pentru cărți de vizită sau pentru a mima reforma, ci pentru că eu cred în Partidul Național Liberal. Voi lua, cu toate riscurile și de fiecare dată, măsurile necesare pentru a apăra PNL, inclusiv față de cei care îi prejudiciază imaginea din interior. Adversarul nostru nu se mai află în exterior, suntem în competiție doar cu noi înșine. Electoratul nu mai alege partidele, ci faptele acestora. Le putem arăta oamenilor că, deși suntem supuși greșelii, ne putem corija sau putem să ne prefacem că nu s-a întâmplat nimic grav”, completează copreședintele PNL.

Senatorii au respins, joi, solicitarea procurorilor DIICOT, transmisă prin procurorul general, de ridicare a imunității pentru urmărirea penală față de fostul ministru al Economiei, senatorul Varujan Vosganian, în dosarul Romgaz.

Vicepreşedintele PNL Alin Tişe i-a cerut lui Varujan Vosganian să îşi dea demisia de onoare din partid, „pentru a nu exista discuţii că este protejat de PNL”, iar deputatul PNL Cristina Pocora a declarat că senatorul Varujan Vosganian ar trebui să facă „un pas în afara PNL” după „incidentul” de la votul din Senat care a dus la respingerea solicitării DIICOT, motivând că situaţia afectează imaginea partidului.