Vaccinul anticoronavirus anunțat de compania Pfizer ca având o eficiență de 90 la sută are și unele dezavantaje. În primul rând, trebuie păstrat în condiții absolut speciale: la minus 80 de grade! Asta pune mari probleme logistice nu numai în România, ci peste tot, în legătură cu felul în care acest vaccin va ajunge până în regiunile cele mai izolate dintr-o țară.

„Deocamdată, se pune problema cum o să ajungă acest vaccin în țările Uniunii Europene, pentru că și avioanele trebuie să asigure această temperatură foarte scăzută. Apoi, în momentul în care ajunge, se pune problema de a avea o rețea de distribuție către acele centre unde se va face vaccinarea. Trebuie să înțeleagă toată lumea că acest vaccin nu poate fi făcut în cabinetele medicilor de familie și nici nu s-a pus problema, pentru că el nu vine ambalat în așa fel încât să poată fi luat cu tășcuța de la DSP, cum facem noi în România”, a declarat la Digi24 medicul Sandra Alexiu, președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov.

Centre speciale de vaccinare

Vaccinul trebuie ținut, așadar, în condiții speciale și se va pune problema unor centre speciale de vaccinare, unde „se va face numai asta non-stop, ca să valorifici fiecare secundă, pentru că vom fi și contracronometru. Durează câteva zile din momentul în care vine până când se va epuiza”, a explicat Sandra Alexiu. Ea a amintit că s-a mai întâlnit ceva asemănător pe vremuri, când vaccinul antirujeolic era înghețat și trebuia dezghețat și dizolvat și să fie făcut în scurtă vreme. Acesta era motivul pentru care copiii trebuiau chemați și vaccinați toți într-o zi.

„Cumva, trebuie să existe o logistică și să asigure acest lucru”, subliniază Sandra Alexiu.

„Dacă vor veni celelalte vaccinuri, care sunt transportabile la temperatură normală de lanț de frig și se pot ambala în doze individuale, atunci se vor putea face prin cabinete, sperăm că acela va fi vaccinul care va putea fi dat la cronici și la cei care sunt persoane de risc. Probabil că vaccinul despre care discutăm și care vine în primă fază merge la cei din sistemul sanitar, care vor fi adunați într-un centru și vor fi vaccinați. Noi am trecut și prin asta, când a fost cu gripa porcină, când s-a vaccinat la Institutul Matei Balș. Erau cozile de la institut dinăuntru până la ieșirea din institut pe Grozovici până în Ștefan cel Mare pe 7-8 rânduri. Erau mii de oameni care stăteau la coadă și noi vaccinam pe bandă, în schimburi” – a povestit Sandra Alexiu.

Vaccinul se poate transporta pe gheață carbonică

Octavian Voiculescu, cercetător român la Cambridge, specializat în genetică, a explicat că vaccinul trebuie menținut la această temperatură extrem de scăzută deoarece conține ARN, care este o moleculă extrem de instabilă. Este dezavantajul formulei folosite de BioNTech și este destul de nepractic. Există congelatoare de minus 80, dar sunt puține, în laboratoarele specializate. Vaccinul se poate transporta pe gheață carbonică, dar nu e deloc simplu, spune cercetătorul. Logistic, nu suntem pregătiți, așa că trebuie să ne mișcăm cât mai repede cu putință, avertizează Octavian Voiculescu.

Ce soluții sunt

Vaccinul Pfizer poate fi transportat la temperaturi „mai abordabile”, dar perioada este relativ limitată. Un alt vaccin, al unei alte companii, care folosește aceeași tehnologie și care vine și el tare din urmă, poate fi stocat la o temperatură mai abordabilă. Cel mai probabil e să vedem în anul 2021 o serie de vaccinuri aprobate, cu specificații diferite, dar în cele mai multe cazuri va fi nevoie de o infrastructură specială atât de transport pentru aducerea lui în România, cât și de transport de la aeroport în centrul de distribuție și stocarea lui acolo, a arătat Vlad Mixich, expert în politici de sănătate.

Din păcate, infrastructura pe care se desfășoară programele de vaccinare în România acum are prea multe hibe pentru a putea fi folosită. Nu există nici măcar acele termometre la standarde internaționale care monitorizează permanent temperatura din mijlocul de transport respectiv. Nu e timp să repari toate hibele, trebuie venit cu ceva nou, spune Vlad Mixich. El a mai spus că laboratoarele de genetică din România, dar și centrele universitare mari au frigidere ce ar putea păstra vaccinul, dar statul trebuie să vadă cât se poate de repede pe ce se poate baza.

Avem o situație îngrijorătoare: medicii sunt o resursă limitată și trebuie protejați de Covid-19.

Medicii sunt o resursă limitată și trebuie protejați înmbolnăvirea cu Covid-19 crește alarmant. După București și Suceava, avem acum probleme la Focșani sau Galați. Este justificată, deci, temerea că am putea fi copleșiți de numărul mare de bolnavi.

Vlad Mixich, expert numit de Parlamentul European în conducerea Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă a vorbit în cadrul ediției Știrilor Pro TV despre situația medicilor din România și cum putem ieși din această situație de criză în care ne aflăm.

Principalele declarații ale lui Vlad Mixich

► Sunt două abordări necesare. Una este legată de echipamentul de protecție despre care s-a tot vorbit. Înțelegem că de-abia în aceste zile intră cantități semnificative din acest echipament în țară. Al doilea element important este asigurarea de fluxuri prin care medicii să fie protejați. Există aceste ghiduri publicate de OMS inclusiv în limba română, care trebuie respectate și trebuie ca managerii și responsabilii direcțiilor de sănătate publică să le implementeze.

► Este important ca medicii să fie protejați, deși la cum evoluează lucrurile este posibil să ajungem și noi în România, mai repede decât era prevăzut, în situația în care funcționeză în prezent sistemele medicale din Italia sau din Franța, unde se consideră că orice medic este la risc foarte mare de a fi infectat și automat se schimbă și abordarea.

Diana Enache: „Poate fi adusă în discuție o raționalizare a materialelor și echipamentelor medicale?”

► Acest tip de strategie este recomandat de OMS în condițiile în care nu există suficient material într-o anumită țară. Există în același timp deja principii emise la nivel internațional prin care o astfel de raționalizare să se facă. În același timp, medicii ar mai putea fi protejați printr-o metodă de screening a tuturor pacienților care intră în spitale, de pildă aceste teste rapide, despre care se tot vorbește, ar fi mult mai utile dacă ar fi folosite în aceste puncte, dublând metodele de triaj care în acest moment se bazează exlcusiv pe anamneză, practic un examen cât se poate de sumar. Este foarte important ca autoritățile să găsească măsuri prin care medicii să fie protejați.

►Direcțiile de sănătate publică județene sunt complet depășite în acest moment. Ele nu mai fac față acestei situații. Aceste teste rapide ar fi mai utile mai degrabă pentru screeningul pacienților care intră în spitale, pentru că ei sunt cei care aduc infecția.

► Dacă avem simptome ușoare sau moderate, atunci nu există motive nici de frică nici de panică.

► Cifrele arată că opt din 10 care contractează acest virus au simptome ușoare sau moderate, iar în condițiile în care ne îndreptăm spre o supraîncărcare a sistemului, aceasta este și recomandarea oficială, să stăm acasă și să luăm acele medicamente care ne sunt recomandate de către medici.

► În cazul cadrelor medicale, situația este altfel, testarea este importantă, pentru că acești medici sunt cea mai prețioasă și limitată resursă pe care o are sistemul medical românesc în prezent, în lupta cu acest coronavirus. De aceea, ei trebuie tratați și recuperați cât mai repede dacă au fost infectați, pentru a reintra în luptă. Ba mai mult, fiind imunizate, astfel de cadre medicale pot să fie chiar mai valoroase.

► OMS și Centrul European pentru Controlul și Prevenția Bolilor au ridicat la sfârșitul lui februarie riscul pentru Europa de la unul scăzut la unul moderat. Acesta a fost momentul în care am conștientizat că acest virus care a izbucnit în China va lovi și Europa. Au trecut de atunci peste cinci săptămâni și aceste materiale ar fi trebuit să se găsească deja în România, nu să ajungă acum, pe parcurs.