COVID-19 ar putea favoriza reactivarea unor virusuri care rămân ascunse în organism ani întregi. Printre acestea se numără virusul Epstein-Barr, citomegalovirusul și mai multe virusuri herpetice. O nouă cercetare oferă indicii despre legătura dintre aceste reactivări și problemele de sănătate care persistă după infecția cu SARS-CoV-2, potrivit ScienceDaily.

COVID-19 ar putea reactiva virusuri ascunse ani de zile în organism. Ce au observat cercetătorii 

Unele virusuri pot rămâne în organism mult timp după ce infecția inițială a trecut. În cazul multor persoane, acestea nu provoacă simptome și sunt ținute sub control de sistemul imunitar.

Cercetătorii analizează însă tot mai atent situațiile în care astfel de virusuri devin din nou active. Printre cele mai cunoscute se află virusul Epstein-Barr, citomegalovirusul (CMV) și virusurile herpetice.

Aceste reactivări ar putea avea legătură cu anumite boli de lungă durată, inclusiv cu unele afecțiuni asociate sistemului imunitar.



Studiul a urmărit peste 1.100 de pacienți

Cercetarea a inclus 1.154 de pacienți internați în 20 de spitale de cercetare biomedicală din Statele Unite. Oamenii de știință au urmărit evoluția lor pentru a identifica biomarkeri care ar putea fi asociați cu severitatea COVID-19 și cu recuperarea după boală.

Pentru analiză, cercetătorii au folosit secvențiere genomică. Metoda le-a permis să caute semne care arătau că anumite virusuri latente deveniseră din nou active.

În primele 40 de zile de la internare, au fost identificate 11 virusuri care prezentau semne de reactivare.

Epstein-Barr și citomegalovirusul s-au numărat printre virusurile reactivate

Printre virusurile identificate cel mai frecvent s-au aflat virusul Epstein-Barr, virusul herpes simplex 1, citomegalovirusul și virusurile din familia Anelloviridae.

Oamenii de știință au observat o asociere deosebit de importantă în cazul Anelloviridae. Este vorba despre o familie de virusuri încă puțin înțeleasă, despre care cercetătorii estimează că poate fi prezentă în organismul unei proporții foarte mari din populație.

Reactivarea acestor virusuri a fost asociată cu un nivel mai ridicat de dizabilitate fizică pe termen lung și cu sindromul post-COVID-19.

Inflamația ar putea favoriza reactivarea virusurilor

Analiza probelor de sânge a oferit și un indiciu important despre modul în care virusurile Epstein-Barr și citomegalovirusul ar putea deveni din nou active.

Potrivit rezultatelor, reactivarea lor nu pare să fie explicată doar prin slăbirea sistemului imunitar. Cercetătorii au observat că inflamația ar putea avea un rol important în acest proces.

Descoperirea pune sub semnul întrebării teoria potrivit căreia reactivarea virusurilor latente apare în principal atunci când sistemul imunitar este suprimat. În schimb, rezultatele sugerează că astfel de virusuri se pot reactiva și atunci când sistemul imunitar continuă să funcționeze, dar organismul trece printr-o inflamație sistemică puternică.

Cercetătorii caută tratamente pentru reactivarea virală

Echipa de cercetare intenționează să analizeze în continuare modul în care sistemul imunitar reacționează la virusurile reactivate pe parcursul infecției cu COVID-19.

Oamenii de știință speră să afle dacă reactivarea acestor virusuri contribuie direct la apariția simptomelor persistente sau dacă este doar un indicator al unor procese care se desfășoară în organism.

Pe termen lung, rezultatele ar putea ajuta la identificarea unor tratamente pentru pacienții cu sindrom post-COVID-19 și la stabilirea momentului în care astfel de intervenții ar putea avea cele mai bune rezultate.

Un nou virus la pisici. Un studiu condus de oamenii de știință de la Universitatea Federală din Sao Paulo arată că pisicile sunt purtătoare ale unui virus care se poate transmite la om și care este foarte periculos. Este vorba de ciuperca Sporothirix.

Un nou virus la pisici. Felinele, purtătoare ale unui virus periculos 

Această ciupercă este una dintre cauzele majore ale infecției cu sporotricoză, care a devenit o problemă semnificativă de sănătate publică în America de Susd, în principal în Brazilia. Au fost raportate mii de cazuri, mai ales în ultimii 10 ani. Marea problemă este că boala s-a răspândit și în Portugalia, Argentina și Uruguay, dar și pe alte continente, în America de Nord și Europa.



„Aceste descoperiri oferă o nouă perspectivă moleculară asupra evoluției și virulenței Sporothrix. Înțelegerea acestor adaptări fungice este esențială pentru dezvoltarea unor instrumente mai bune de diagnosticare, monitorizare și control al sporotricozei la oameni și pisici”, afirmă Dr. Rodrigues.

Ce este Sporotricoza

Sporotricoza este cauzată de bacteria numită Sporothirix, infecție care afectează în mod obișnuit persoanele care au animale. Această ciuperca se transmite de la pisici la oameni. Infecția debutează, de obicei, ca o umflătură mică și nedureroasă pe piele. În timp, aceasta se poate transforma într-o rană sau un ulcer netratat, infecție care se poate răspândi la ganglionii limfatici, articulații și organele interne.


Pisicile, principalele animale afectate

În ultimi ani s-a înregistrat o creștere a incidenței la pisici și oameni în Brazilia și în alte părți ale Americii de Sud. Inițial, infecția a fost asociată inițial cu mușcături sau zgârieturi de câini, șobolani și alte animale mici. Apoi, cercetătorii au descoprit că pisicile sunt principalele animale afectate și singurele care pot transmite boala la om.

Cei care au pisici și care nu se simt bine sunt sfătuiți să meargă la doctor de urgență. Această ciupercă este extrem de periculoasă, mai ales dacă nu este tratată din timp.

Virus periculos în SUA. Medicii și epidemiologii din SUA sunt în alertă după apariția primului caz grav la om provocat de virusul H5N1 al gripei aviare. Este vorba despre un pacient vârstnic, cu alte boli preexistente, care a fost spitalizat în stare critică în statul Louisiana după ce a contractat gripă aviară.

Virus periculos în SUA 

Testele de secvențiere, ale căror rezultate au fost făcute publice joi, arată că o parte a virusului H5N1 detectată în gâtul pacientului prezintă modificări genetice de natură să favorizeze adaptarea acestui microorganism la căile respiratorii superioare ale oamenilor, de la nas până în laringe.



„Aceste mutații au fost, probabil, generate în timpul replicării virusului în organismul pacientului”, au declarat reprezentanții Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite.

Situația e îngrijorătoare

Cercetătorii au spus că situația este îngrijorătoare și că riscurile sunt mari. „Virusurile cu ARN sunt cunoscute pentru faptul că suferă mutații în organismele gazdelor lor, iar aceste mutații sunt îngrijorătoare”, a explicat Rebecca Christofferson, cercetătoare la Universitatea de Stat din Louisiana.



În cazul pacientului cu boală în formă gravă, mutațiile genetice observate constituie o etapă necesară pentru ca un virus să devină mai contagios, a spus Angela Rasmussen, cercetătoare în virusologie la Universitatea Saskatchewan din Canada.

Pe lângă pacientul din Louisiana, alte 65 de cazuri ușoare de gripă aviară au fost detectate la oameni în Statele Unite de la începutul acestui an.

SUA se confruntă cu o epizootie de gripă aviară

De luni întregi, Statele Unite se confruntă cu o epizootie de gripă aviară. Epizootia se referă la o maladie larg răspândită în rândul animalelor. Specialiștii se tem de faptul că o circulație intensă ar putea facilita o mutație ce i-ar permite virusului să treacă de la un om la altul.

Circulația H5N1 crește probabilitatea ca acesta să se combine cu cel al gripei sezoniere, riscând să declanșeze un proces similar celui care a dus la pandemii de gripă în 1918 şi 2009. Autoritățile sanitare americane monitorizează înmulțirea cazurilor de gripă aviară în rândul felinelor și încearcă să țină situația sub control.

Învață diferențele dintre gripa și râceala comună si cum să le deosebești. Gripa poate fi mai gravă, răcelile sunt mai ușoare.

Influența (gripa) și răceala comună sunt ambele boli respiratorii contagioase, dar sunt cauzate de virusuri diferite.

Gripa este cauzată doar de virusuri gripale, în timp ce răceala comună poate fi cauzată de mai multe tipuri de virusuri, inclusiv rinovirusuri, parainfluență și coronavirusuri sezoniere.

Ce este gripa?

Coronavirusurile sezoniere nu trebuie confundate cu SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19. Deoarece gripa și răceala comună au simptome asemănătoare, poate fi greu să le deosebești pe baza simptomelor singure. În general, gripa este mai gravă decât răceala comună, iar simptomele sunt de obicei mai intense și încep mai brusc.

Răcelile sunt de obicei mai ușoare decât gripa. Persoanele cu răceală au mai multe șanse să aibă nasul înfundat sau să le curgă mucoasa decât cele cu gripă. Răcelile nu duc de obicei la probleme de sănătate grave, cum ar fi pneumonie, infecții bacteriene sau spitalizări. Gripa poate avea complicații grave asociate.

Cum poți să faci diferența între o răceală și gripă? Deoarece răcelile și gripa au multe simptome comune, poate fi dificil (sau chiar imposibil) să faci diferența între ele pe baza simptomelor singure. Teste speciale pot spune dacă o persoană este bolnavă de gripă.



Simptomele unei răceli vs gripă

Care sunt simptomele gripei față de simptomele unei răceli? Simptomele gripei pot include febră sau senzație de febră/frisoane, tuse, durere în gât, nas înfundat, dureri musculare sau corporale, dureri de cap și oboseală (lipsă de energie).

Simptomele răcelii sunt de obicei mai ușoare decât cele ale gripei. Persoanele cu răceală au mai multe șanse să aibă nasul înfundat sau curgător.

Răcelile nu duc de obicei la probleme de sănătate grave, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite ale Americii.

Masca obligatorie și vizite scurte la pacienți

Din cauza numărului mare de viroze, gripă și COVID-19, mai multe spitale din România au reintrodus purtarea obligatorie a măștilor de protecție. În plus, unitățile spitalicești au modificat și programul de vizite al bolnavilor internați. Fiecare pacient va avea dreptul la o singură vizită pe zi, iar durata vizitelor se reduce la doar 10 minute/persoană.

Spitalul Județean Satu Mare și cel din Bistrița-Năsăud au anunțat că masca de protecție este obligatorie. Mai mult pacienții internați în secțiile de Boli Infecțioase, Pneumologie și Pediatrie nu mai au dreptul la vizite.

Din cauza numărului mare de viroze, gripă și COVID-19, conducerea Spitalului Județean Satu Marea a dispus măsrui drastice. Pe lângă reducerea timpului de vizite, pacienții, rudele acestora și cadrele medicale vor purta obligatoriu mască de protecție.

Uniunea Europeană (UE) a autorizat introducerea pe piață a vaccinului împotriva virusului respirator sincițial

UE, aprobare pentru vaccin. „Comisia Europeană a acordat autorizația de introducere pe piață pentru Abrysvo*, vaccinul bivalent împotriva virusului respirator sincițial (VRS), pentru a ajuta la protejarea nou-născuților prin imunizarea mamei și a vârstnicilor”, scrie La Repubblica.

Decizia UE

Ştirea a fost publicată pe site-ul Comisiei Europene, fiind comunicată şi într-o notă a companiei Pfizer. Vaccinul este indicat pentru „protecția pasivă împotriva bolii tractului respirator inferior (LRTD) cauzată de RSV la sugari de la naștere până la vârsta de șase luni, ca urmare a imunizării mamei în timpul sarcinii” și pentru „imunizarea activă a persoanelor cu vârste de 60 de ani și peste, pentru prevenirea bolilor căilor respiratorii inferioare cauzate de RSV”.

„Aprobarea vaccinului Abrysvo în Europa marchează un progres important în eforturile comunității științifice de a oferi o protecție semnificativă împotriva RSV, un virus respirator comun, potențial grav și care pune viața în pericol, în special în cazul sugarilor și a vârstnicilor”, explică Annaliesa Anderson, senior vice president și head Vaccine Research and Development a vaccinurilor la Pfizer.

Numărul semnificativ de sugari, copii și adulți internați în Europa anul trecut a demonstrat nevoia de protecție împotriva cazurilor severe de RSV.

Ce este Abrysvo

Autorizația de introducere pe piață urmează recentului aviz pozitiv al Comitetului pentru produse medicamentoase de uz uman (CHMP). Autorizația este valabilă în toate cele 27 de state membre UE plus Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

Abrysvo este primul vaccin autorizat conceput și studiat special pentru imunizarea mamei iar începând de astăzi, în UE poate fi administrată o singură doză de vaccin între a 24-a și a 36-a săptămână de gestație. Acest vaccin a fost studiat și pentru adulții cu vârsta de 60 de ani și peste. Autorizația de introducere pe piață prevede utilizarea unei singure doze și la aceast segment de populaţie.

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: ”Acesta este primul nostru vaccin RSV autorizat care protejează nu numai bătrânii, ci și nou-născuții.

În perspectiva sezoanelor viitoare de toamnă și iarnă, acest vaccin poate ajuta la prevenirea consecințelor grave ale RSV pentru unii dintre cei mai vulnerabili cetățeni ai noștri. Un lucru extrem de important în special pentru copiii noștri, pentru care RSV este o cauză principală de spitalizare. Sper ca statele membre să înceapă să folsească cât mai curând acest prim vaccin ca parte a campaniilor lor naționale de vaccinare”.

Virusul respirator sincițial

VRS este un virus contagios și o cauză comună a bolilor respiratorii la nivel mondial. Virusul poate afecta plămânii și căile respiratorii ale unei persoane infectate, provocând potențial boli grave, sau chiar deces.

În Europa, aproximativ 245.000 de internări anuale în spital au fost asociate cu VRS la copiii sub vârsta de cinci ani, majoritatea cazurilor aparând la copiii sub vârsta de un an. Impactul bolii este semnificativ și la vârstnici. În fiecare an, virusul provoacă peste 270.000 de internări în spital și aproximativ 20.000 de decese la persoanele cu vârste de 60 de ani și peste.

„Sezonul epidemic al virusului respirator sincițial este aproape și ar fi extrem de util să putem vaccina gravidele la timp încă din a 24-a săptămână de sarcină – a comentat Alberto Villani, directorul secţiei de pediatrie la Spitalul de Pediatrie Bambino Gesù din Roma – Nu putem spune cum va acţiona AIFA în acest sens, dar sperăm că se va face totul pentru a putea folosi vaccinul încă de anul acesta”.

(Traducerea Cătălina Păunel, RADOR)

Şapte cazuri au fost confirmate cu infecţia cu virusul West Nile de la începutul perioadei de supraveghere a acestei afecţiuni (6 iunie) până pe 17 august, a informat, marţi, Institutul Naţional de Sănătate Publică, potrivit Agerpres.

Totodată, un alt caz este probabil.

Potrivit INSP, au fost înregistrate trei decese în urma infecţiei cu virusul West Nile în judeţele Satu Mare, Ilfov şi Dolj.

Cazurile de infecţie cu virusul West Nile au avut următoarea distribuţie: câte două în Bucureşti şi judeţele Dolj şi Ilfov şi câte unul în judeţele Satu Mare şi Galaţi.

Un caz de infecţie cu virus West Nilee a avut dublă expunere – Bucureşti şi judeţul Tulcea.

Cum să ne ferim de virusul West Nilee

Specialiştii INSP recomandă populaţiei următoarele:

* să evite expunerea la ţânţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi;

* să utilizeze substanţe chimice repelente pentru ţânţari;

* să împiedice pătrunderea ţânţarilor în casă (prin plase de protecţie la ferestre);

* să asigure desecarea bălţilor de apă din jurul gospodăriei;

* să îndepărteze recipientele de apă stătută şi gunoiul menajer din gospodărie.

Un virus originar din China, descoperit în urmă cu șase ani, se răspândește la om prin intermediul căpușelor. Iernile blânde şi verile mai calde din ultima vreme au avut drept consecință extinderea zonelor în care apar și se înmulțesc căpușele. Cea mai frecventă boală transmisă de acestea este Boala Lyme, care poate fi tratată cu antibiotice în stadii incipiente.

Un virus descoperit în urmă cu șase ani în China se răspândește în toată Europa, fiind purtat de căpușe. Experții germani au sesizat că virusul Alongshan (ALSV) a ajuns, prin intermediul căpușelor, la animalele sălbatice, dar și la om. Din fericire, virusul nu a fost asociat cu nici o boală gravă la oameni, au precizat oamenii de știință din cadrul Centrului pentru medicina de călătorie (CRM) din Dusseldorf.

Virusul a fost descoperit în căpuşe în Finlanda, Franţa, Rusia, Elveţia şi acum în Germania, au confirmat experții din cadrul Centrului medical din Dusseldorf.

Într-un alt studiu, realizat la Universitatea de Medicină Veterinară (TIHO) din Hanovra, oraş din nordul Germaniei, cercetătorii au relatat că există dovezi ale transmiterii virusului ALSV prin intermediul căpuşelor la animalele sălbatice cu care intră în contact. Ei au dat ca exemplu căprioarele din landul Saxonia Inferioară, din nord-vestul Germaniei.

Conform oamenilor de știință, zonele de distribuţie ale multor specii de căpuşe indigene s-au extins semnificativ în ultimii ani. Directorul ştiinţific al CRM, Tomas Jelinek, a explicat că iernile blânde şi verile mai calde din ultima vreme sunt în beneficiul arahnidelor. De altfel, cercetătorul a publicat și un studiu pe acest subiect în revista ştiinţifică Microorganisms.

Virusul descoperit nu provoacă afecțiuni grave

Până în prezent, virusul descoperit, ALSV, nu a fost asociat cu nimic grav. El provoacă doar simptome asemănătoare gripei, în cazul în care ajunge la om.

Căpușele sunt cei mai mari acarieni, având o lungime de 2–30 mm, în funcție de specie și stadiu de viață. Acestea dispar în condițiile iernilor deosebit de reci, cu temperaturi foarte joase de până la – 20 de grade Celsius. Înțepătura lor poate determina leziuni grave ale tegumentului, iar unele specii pot provoca paralizii. Căpușele servesc ca vectori de trasmitere pentru diverse microorganisme, care pot provoca alte boli, la om, precum Boala Lyme, tifosul, febra recurentă etc.

Boala Lyme poate fi tratată cu medicamente în stadii incipiente. Dacă nu este depistată la timp, poate ajunge la forme grave, care cedează mai greu la tratament. De asemenea, meningoencefalita timpurie de vară (FSME) este deosebit de răspândită în multe zone, din cauza căpușelor, însă poate fi prevenită prin vaccinare.

Argentina se confruntă cu un focar record de febră denga, care s-a soldat cu moartea a peste 40 de persoane, infecția a facut ravagi peste 60.000 de oameni, au făst afectati în principal în nord-vestul ţării, relatează BBC.

Infecția din Argentina este răspândită de ţânţarii Aedes aegypti, iar ultimul focar mare care a afectat Argentina a fost în 2020.

Totuşi, Ministerul Sănătăţii spune că au început să crească aceste cazuri de denga.

Biologii iradiază mii de ţânţari masculi în laboratoare, pentru a fi eliberaţi mai târziu, în speranţa că descendenţii lor nu vor fi viabili din cauza leziunilor ADN-ului, potrivit News.ro.

„Acest ţânţar, din cauza creşterii temperaturii din ţara noastră şi din lume… este capabil să se răspândească mai mult. Populaţia lor continuă să se deplaseze mai spre sud”, a declarat biologul Marianela Garcia Alba, citată de agenţia de presă Reuters.

Scopul este de a face din ţânţarii care au fost expuşi la radiaţii tipul dominant, pentru a reduce răspândirea denga, a adăugat ea.

Provinciile de nord-vest Salta, Tucumán şi Jujuy, în apropierea graniţelor Argentinei cu Chile şi Bolivia, au înregistrat cel mai mare număr de decese.

Simptomele denga includ febră, dureri de cap, greaţă şi dureri musculare.

Ministerul Sănătăţii a îndemnat oamenii să intensifice măsurile împotriva ţânţarilor, inclusiv plase de ţânţari pe uşi şi ferestre, folosirea insecticidelor şi îndepărtarea oricăror recipiente de apă care ar putea acţiona ca teren de reproducere.

Cazurile de gripa aviară s-au înmulţit în mod alarmant în numeroase state din întreaga lume, iar acest lucru îi îngrijorează pe experţii în sănătate.

Virusul H5N1, cel care stă la baza gripei aviară, ar fi suferit o modificare astfel încât să afecteze şi mamiferele
S-a ajuns la această concluzie, după ce virusul H5N1 a lovit în plin o fermă de nurci din Spania. Peste 50.000 de nurci au fost ucise, iar trupurile neînsufleţite au fost distruse.

Angajaţii fermei au fost plasaţi în carantină. Din fericire, testele efectuate până acum au arătat că angajaţii fermei de nurci nu s-au infectat cu virusul respectiv.

Pe de altă parte, autorităţile din Statele Unite ale Americii au anunţat că se confruntă, deja de aproape un an, cu cel mai distrugător val de gripă aviară din istorie.

Aproape 53 de milioane de păsări au fost răpuse, în ultimul an, de gripa aviară sau a fost nevoie să fie sacrificate şi incinerate, după ce primele cazuri au fost înregistrate la o fermă din California.

Statele Unite ale Americii au mai fost afectate de un val de gripă aviară în perioada 2014-2015, când peste 50 de milioane de păsări au murit sau a fost nevoie să fie sacrificate şi incinerate.

Noi cazuri de gripă aviară în România

Din păcate, nici România nu pare să scape de noul val de gripă aviară. Ultimul focar de gripă aviară ar fi fost descoperit la o renumită fermă din judeţul Braşov, după ce au mai fost înregistrate cazuri şi în judeţul Neamţ, la sfârşitul anului trecut.

Specialiştii se tem că valul de gripă aviară poate avea efecte devastatoare. Pe de o parte pentru că virusul se poate transmite şi la om, în special la angajaţii din fermele avicole, în urma contactului direct cu păsările bolnave, dar pe de altă parte şi pentru impactul economic.

Există riscul ca valul de gripă la găini să pună pe butuci o întreagă industrie, pentru că se poate transforma într-o scădere semnificativă a producţiei de carne de pui şi de ouă.

O altă varianta a coronaviruslui aşteaptă la orizont. Lambda fost descoperită în urmă cu un an în Peru, iar acum se răspândeşte în America de Sud. Studiile arată că nu este doar mai contagioasă, ci este şi mai rezistentă împotriva anticorpilor.

Prestigioasa agenţiie de presă Reuters scrie că dintre cei infectați cu varianta Delta, cei vaccinați cu schemă completă și infectați sunt la fel de contagioși ca cei nevaccinați.

Cei vaccinați pot transmite altora, arată noile studii

Cu cât mai mare e încărcătura virală din nas și gât, cu atât mai mare e riscul ca alții să fie infectați.

Într-o provincie din statul american Wisconsin, după ce Delta a devenit predominantă, cercetătorii au analizat încărcăturile virale din gât și nas obținute de la cei care au fost primii diagnosticați.

Au aflat așa că încărcătura virală este la fel și la vaccinați, și la nevaccinați, la vaccinați inclusiv ajungând la nivelul ridicat care prezintă riscul de infectare a altora.

„O presupunere cheie” care stă la baza actualelor reglementări de încetinire a răspândirii COVID „este că cei vaccinați prezintă un risc foarte scăzut de răspândire a virusului la alții,” spune co-autoarea studiului Katarina Grande de la Public Health Madison & Dane County din Madison, Wisconsin.

Rezultatele însă arată că „vaccinații ar trebui să ia aceleași măsuri pentru a preveni răspândirea cum le sunt impuse și celorlalți,” a adăugat ea. Într-un alt studiu făcut în Singapore, cercetătorii susțin că deși încărcăturile virale sunt similare la vaccinați și la nevaccinați, acestea ar scădea mai repede în cazul vaccinaților – cel puțin în grupul studiat.

Studiile din Wisconsin și Singapore au fost publicate duminică pe site-ul medRxiv și nu au fost încă validate științific.

Varianta Lambda, identificată prima dată în Peru
Acum se răspândește în America de Sud.

Ar fi mai rezistentă la vaccinuri decât versiunea originală a virsului care a apărut în Wuhan, China. Cercetătorii japonezi spun să în experimente de laborator au găsi trei mutații în proteina spike a variantei Lamda, care-i permit să reziste anticorpilor produși de vaccin. Două mutații adiționale ar face ca Lambda să fie foarte infecțioasă – cel puțin în experimentele de laborator.

Într-un articol publicat pe site-ul bioRxiv, înainte de a fi validat științific, cercetătorii susțin că după ce Lambda a fost etichetată „Variantă de interes” de către OMS, și nu „Variantă de îngrijorare,” s-ar putea ca oamenii să nu ia în serios pericolul.

Experţii japonezi consideră varianta ”Lambda” mai periculoasă decât ”Delta”
Deși nu e clar totuși dacă această variantă e mai periculoasă decât Delta, cercetătorul Kei Sato de la Universitatea Tokyo crede că „Lambda poate deveni o potențială amenințare pentru societatea umană.”

A treia doză de vacccin ARN-mesager ar putea oferi un stimulent de anticorpi dar doar în cantitate, nu în calitate.

Dintre cei vaccinați cu schemă completă care nu au făcut covid, a treia doză de vaccin ARN-mesager de la Pfizer sau Moderna ar putea duce la o creștere a nivelului de anticorpi, dar nu la obținerea anticorpilor care ar fi potriviți pentru noile variante de virus, au susținut cercetătorii de la Universitatea Rockefeller într-un articol publicat pe bioRxiv, fără să fie validat științific.

Aceștia spun că la supraviețuitorii covid, imunitatea naturală, oferită de sistemul biologic natural, evoluează în primul an.

Asta permite imunității naturale să fie mai potentă și mai adecvată amenințării din partea noilor variante.

Într-un studiu cu 32 de participanți care nu au avut COVID, cercetătorii au văzut că vaccinurile ARN-mesager au evoluat între prima și a doua doză.

Dar cinci luni mai târziu, anticorpii induși de vaccin au rămas într-o stare „echivalentă” cu starea la care au ajuns anticorpii după a doua doză. Au observat „o îmbunătățire minusculă, greu măsurabilă” în abilitatea anticorpilor de la vaccin de a face față noilor variante ale virusului, spune unul dintre autorii studiului, Michel Nussenzweig. Prin urmare, spune el, chiar dacă acești oameni vaccinați cu două doze o fac și pe a treia, vor obține probabil un nivel cantitativ mai mare de anticorpi la fel de ineficienți în fața noilor variante.