Doi agenţi din cadrul poliţiei Capitoliului au depus plângere împotriva fostului preşedinte american Donald Trump, pentru incitare la asaltul violent lansat la 6 ianuarie împotriva legislativului american în timpul căruia un poliţist a murit şi câteva zeci au fost răniţi, transmite AFP, citată de Agerpres.

Doi agenţi care au semnat plângerea, James Blassingame şi Sidney Hemby, susţin că au suferit „răni fizice şi psihologice” în timpul confruntărilor, încurajate potrivit lor de Donald Trump, aflat în ultimele zile de mandat şi care refuza categoric să-şi recunoască înfrângerea în faţa lui Biden.

„Insurgenţii au fost încurajaţi de comportamentul lui Trump în timpul ultimelor luni (ale mandatului său), care i-a făcut pe susţinătorii săi să creadă afirmaţiile lui false potrivit cărora el era pe punctul de a fi alungat de la Casa Albă din cauza unei fraude electorale masive”, subliniază ei în plângerea depusă la tribunalul federal din Washington.

Blassingame, un poliţist afro-american ce lucra de 17 ani pentru poliţia Capitoliului, spune că a fost rănit la cap şi la spate şi că suferă de sechele psihologice în urma evenimentului. El afirmă de asemenea că a fost ţinta unor agresiuni rasiste din partea susţinătorilor fostului preşedinte.

Hemby, în funcţie de 11 ani, a fost lovită la mâini şi genunchi după ce a fost prinsă ca într-o menghină între uşile Capitoliului şi a fost stropită cu substanţe chimice pe faţă şi pe corp în timpul asaltului. „Agentul Hemby are în mod normal un comportament calm, însă i-a fost greu să gestioneze consecinţele psihologice ale atacurilor ce nu mai conteneau”, se menţionează în plângere, care enumeră toate ocaziile în timpul cărora Trump pare să fi încurajat insurecţia.

„Mulţimea insurgentă, pe care Trump a inflamat-o, încurajat-o, incitat-o, ghidat-o, ajutat-o şi al cărei complice este, şi-a croit drum cu forţa în faţa semnatarilor plângerii şi colegilor lor, urmărindu-i şi agresându-i”, continuă ei.

Cei doi poliţişti cer compensaţii în valoare de cel puţin 75.000 de dolari fiecare, precum şi plata unei amenzi al cărei cuantum nu este precizat.

Agenţii americane în domeniul securităţii îi controlează pe cei 25.000 de membri ai Gărzii Naţionale desfăşuraţi la Washington – o capitală de nerecunoscut, cu militari, sârmă ghimpată şi grilaje pe străzi – în vederea asigurării securităţii ceremoniei investirii lui Joe Biden, în urma incidentelor sângeroase de la Capitoliu de la 6 ianuarie, când susţinători ai lui Donald Trump – dintre care unii aveau legături trecute sau actuale cu armata – au luat Congresul cu asalt.

Controalele au obiectivul să se asigure că membrii Gărzii Naţionale nu reprezintă vreun risc la adresa ceremoniei învestirii lui Biden.

”În coordonare cu Secret Service şi FBI, toţi militarii care au sosit (la Washington) au fost verificaţi amănunţit”, a anunţat duminică generalul Daniel Hokanson, întrebat la CBS dacă militarii au fost controlaţi înainte să vină la Washington.

”În vederea acestei desfăşurări (de trupe), toată lumea este examinată atent, dar este vorba mai degrabă de o formalitate, pentru că facem tot ceea ce putem pentru a ne cunoaşte paznicii, militarii şi aviatorii”, a declarat pentru Defense One comandantul Gărzii Naţionale la Washington, William J. Walker.

El insistă că armata americană este supravegheată în mod continuu.

Până în prezent, aceste controale nu au scos la iveală vreo problemă cu privire la trupele mobilizate în vederea ceremoniei investirii, a declarat pentru agenţia americană de presă The Associated Press (AP) Ryan D. McCarthy, care supervizează pregătirile armatei.

Membrii Statului Major au subliniat într-o scrisoare adresată trupelor americane că revoltele de la 6 ianuarie sunt ”incompatibile cu statul de drept” şi le-au cerut militarilor ”să încarneze valorile şi idealurile naţiunii”.

Donald Trump și avocatul său, Rudy Giuliani, dădeau telefoane senatorilor aflați sub asaltul protestatarilor de la Capitoliu, încercând să-i determine să amâne validarea rezultatelor alegerilor prezidențiale. Informația a fost publicată de CNN, care a obținut confirmări din mai multe surse, inclusiv de la purtătorul de cuvânt al unuia dintre senatori.

Președintele Donald Trump l-a sunat pe telefonul personal pe senatorul republican Mike Lee pe 6 ianuarie, în jurul orei locale 14.00 (21.00 – ora României), scrie CNN. În acel moment, clădirea Capitoliului se afla sub asediul susținătorilor lui Trump, iar senatorii fuseseră evacuați din sala de ședință și adăpostiți într-o altă încăpere.

Senatorul Lee a răspuns și Trump s-a prezentat, dar în scurt timp a devenit clar că președintele îl căuta de fapt pe senatorul Tommy Tuberville și i se dăduse numărul greșit. Ținându-l pe Trump în receptor, Lee a mers după Tuberville, spunându-i că îl caută președintele.

Senatorul Tuberville a vorbit cu Donald Trump aproape 10 minute, președintele încercând să-l convingă să ridice obiecții suplimentare privind votul Colegiului Electoral, într-un efort zadarnic de a bloca validarea lui Joe Biden ca președinte al Statelor Unite, a declarat o sursă pentru CNN. Convorbirea a fost întreruptă în momentul în care senatorii au fost mutați din nou într-o locație sigură, clădirea fiind în continuare sub asediu.

Al doilea apel
Al doilea apel pe telefonul senatorului Mike Lee a venit de la Rudy Giuliani, avocatul lui Donald Trump. Lee nu a răspuns, așa că a intrat căsuța vocală. Cabinetul senatorului Lee a confirmat pentru CNN că și acest apel era tot pentru senatorul Tommy Tuberville și că mesajul era similar cu cel primit de un alt senator republican.

Transcriptul mesajului audio lăsat de Giuliani a fost publicat de un site conservator, The Dispatch, scrie CNN:

„Senatorul Tuberville? Sau ar trebui să spun Antrenorul Tuberville. Sunt Rudy Giuliani, avocatul președintelui. Vă sun pentru că vreau să discutăm despre cum încearcă ei (democrații – n.r.) să grăbească lucrurile și cum avem nevoie de voi, prietenii noștri republicani, să încetinim lucrurile, pentru a vă putea aduce mai multe informații”, a spus Giuliani, cu referire la acuzațiile nefondate de fraudă electorală la alegerile prezidențiale.

„Știu că ședința se reia diseară la 8.00, dar… singura strategie de urmat este să ridicăm obiecții la (rezultatele din – n.r.) cât mai multe state, astfel încât să prelungim ședința până mâine, ideal până mâine seară”, a mai spus Giuliani.

CNN mai scrie că Tuberville era privit de Trump și Giuliani ca un posibil ajutor pentru că făcea parte din grupul de șese senatori republicani care votaseră pentru ridicarea unor obiecții în privința rezultatelor alegerilor din statul Arizona.

CNN mai precizează că și după reluarea ședinței Congresului în seara zilei de 6 ianuarie Trump încă insista la diverși senatori să împiedice validarea lui Joe Biden în funcția de președinte.

Biroul Federal de Investigaţii (FBI) din SUA a difuzat imagini cu participanţi la violenţele de miercuri de pe Dealul Capitoliului pe reţelele de socializare, în speranţa de a obţine ajutor din partea publicului pentru identificarea acestora si au oferit o Recompensă substanțială.

FBI oferă de asemenea o recompensă de 50.000 de dolari pentru informaţii despre persoanele responsabile de aducerea celor două bombe artizanale descoperite la Washington, transmite Agerpres.

Biroul Federal de Investigații a postat pe Twitter imaginea unei persoane în hanorac gri, mănuşi şi pantaloni negri, care ţine ceva în mână.

Una dintre bombele artizanale a fost descoperită la Comitetul Naţional Republican, cealaltă – la sediul Comitetului Naţional Democratic, a indicat FBI.

Biroul Federal de Investigaţii a creat anterior un site web pentru a colecta informaţii, fotografii sau videoclipuri cu susţinătorii lui Donald Trump, care au luat cu asaltul miercuri clădirea Congresului de pe Capitoliu.

Anchetatorii se pot baza pe o mulţime de dovezi de primă mână, având în vedere că numeroşi participanţi la violenţe au postat ei înşişi imagini şi fotografii din timpul asaltului pe reţelele de social media. În multe cazuri, chipurile lor pot fi recunoscute, întrucât – în pofida pandemiei de COVID-19 – ei nu au purtat mască.

Imagini difuzate arată gloata care se perindă pe holurile clădirii emblematice şi descinderea protestatarilor pro-Trump în cele două camere ale Congresului şi în birouri ale parlamentarilor.

Protestatarii trumpişti au forţat oprirea unei sesiuni comune a celor două camere ale Congresului american în cursul căreia legiuitorii urmau să valideze victoria preşedintelui ales Joe Biden în alegerile din noiembrie.

Focuri de armă au fost trase în timpul asaltului asupra Capitoliului, iar cinci persoane şi-au pierdut viaţa în urma violenţelor, între care un poliţist.

Sondajul de opinie 60% din americani ar dori ca preşedintele Donald Trump să fie îndepărtat imediat din funcţie după ce liderul de la Casa Albă a încurajat protestul de miercuri, care s-a transformat într-o revoltă în interiorul Capitoliului, soldată cu 5 decese, arată sondaj Reuters/Ipsos, citat de Agerpres.

Sondajul de opinie 60% realizat joi şi vineri a arătat, de asemenea, că şapte din cei care au votat pentru republicanul Donald Trump la scrutinul prezidenţial din noiembrie se opun acţiunii susţinătorilor săi din aripa dură, care au pătruns în Capitoliu în timp ce parlamentarii se întâlneau pentru a certifica victoria în alegeri a democratului Joe Biden.

Aproape 70% din americanii chestionaţi au declarat, de asemenea, că dezaprobă acţiunile lui Donald Trump în perioada premergătoare asaltului de miercuri. La un miting organizat mai devreme în cursul aceleaşi zile, Donald Trump şi-a îndemnat susţinătorii să meargă la Capitoliu.

Haosul care s-a creat şi în care şi-au pierdut viaţa un ofiţer de poliţie şi alte patru persoane a fost condamnat pe scară largă atât de democraţi, cât şi de republicani.

Democraţii din Camera Reprezentanţilor intenţionează să introducă luni o propunere de punere sub acuzare a preşedintelui în exerciţiu Donald Trump, au declarat pentru Reuters două surse apropiate.

Preşedintele în funcţie al SUA, Donald Trump, le-a sugerat consilierilor că vrea să se graţieze în ultimele zile ale mandatului, ceea ce ar marca, în istoria Statelor Unite, o utilizare extraordinară şi netestată a prerogativelor prezidenţiale, informează cotidianul The New York Times.

În diverse conversaţii care au avut loc după scrutinul prezidenţial din 3 noiembrie, Donald Trump le-a spus consilierilor că analizează posibilitatea de a se autograţia şi s-a interesat ce efecte juridice şi politice ar avea o astfel de acţiune, afirmă doi oficiali de la Washington, sub protecţia anonimatului, conform NYT.

Nu este clar dacă Donald Trump a evocat această posibilitate după ce a fost acuzat că şi-ar fi instigat simpatizanţii să intre cu forţa în sediul Congresului.

Donald Trump susţine de mult timp că are puterea de a se autograţia, iar faptul că se consultă cu principalii consilieri reprezintă un semnal că vrea să facă acest lucru. Actualul preşedinte al SUA este convins că politicienii pe care îi percepe ca fiind adversari politici îl vor viza prin acţiuni judiciare după încheierea mandatului.

„Niciun preşedinte nu s-a graţiat singur, astfel că legitimitatea perspectivei acordării clemenţei nu a fost testată niciodată în sistemul judiciar, iar teoreticienii din domeniul dreptului sunt divizaţi în privinţa recunoaşterii deciziei de către instanţele judiciare. Dar sunt de acord că o autograţiere prezidenţială ar crea un precedent periculos pentru ca preşedinţii să se declare în mod unilateral deasupra legii şi a se proteja de eventuala tragere la răspundere pentru infracţiuni comise pe durata mandatului”, comentează cotidianul The New York Times, citat de Mediafax.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe nu a răspuns solicitării NYT de a face vreun comentariu pe această temă.

Donald Trump a analizat deja posibilitatea acordării unor graţieri anticipate pentru membrii familiei sale, inclusiv pentru cei trei copii – Donald Trump jr., Eric Trump şi Ivanka Trump, pentru ginerele său, Jared Kushner, şi pentru colaboratori apropiaţi, precum avocatul personal, Rudolph Giuliani. Donald Trump a exprimat preocupare că Departamentul Justiţiei ar putea lansa proceduri împotriva apropiaţilor săi în timpul mandatului preşedintelui Joseph Biden.

Donald Trump a fost vizat de o investigaţie a procurorului special Robert Mueller, care a identificat potenţiale cazuri de obstrucţionare a justiţiei, dar a evitat să indice dacă ar fi vorba de vreo încălcare a legii.

În 2018, Donald Trump a fost vizat de acuzaţii ale procurorilor din New York privind finanţarea ilegală a campaniei electorale.

Procurorul interimar din Washington D.C., Michael Sherwin, a declarat joi seară că verifică rolul tuturor persoanelor implicate în protestele violente produse la sediul Congresului, inclusiv posibila contribuţie a preşedintelui SUA în exerciţiu, Donald Trump.

Procurorul Michael Sherwin a explicat că verifică dacă cineva a jucat un „rol auxiliar” în evenimentele violente produse miercuri seară. Întrebat în mod specific dacă acest lucru înseamnă inclusiv analizarea discursului în care Trump şi-a îndemnat susţinătorii „să lupte mult mai puternic”, Michael Sherwin a precizat: „Analizăm toţi actorii implicaţi. Iar dacă cineva a avut vreun rol şi dacă dovezile întrunesc elementele unei infracţiuni, vor fi inculpaţi”.