Veniturile muncitorilor din România sunt uneori la fel de mici ca în Bangladesh, relevă un raport al unui ONG din Belgia. Polițiștii și militarii din UE au haine cusute de muncitori prost plătiți la Fălticeni și Iași.

Polițiștii europeni au uniforme croite în România

Un nou scandal care are în centrul atenției mâna de lucru ieftină din România a izbucnit în Belgia: uniformele de Polițiștii militarilor și factorilor poștali din regatul federat dar și din alte state europene sunt fabricate de muncitori români în condiții inumane de lucru, conform unui raport publicat de o organizație non-guvernamentală.

Angajații sunt prost plătiți și deseori victime ale unor tratamente abuzive din partea patronilor fabricilor deschise de companiile Seyntex și Sioen, lideri ai pieței belgiene, din Fălticeni și Iași, scrie Deutsche Welle.

Salariile le ajung textiliștilor doar pentru a-și asigura hrana și a-și plăti obligațiile lunare.

Reprezentanți ai celor două fabrici ieșene, Motexco și Siorom, ar fi primit dispoziții de la patronate să reducă bonurile de masă ale angajaților pentru a îndeplini baremul de cheltuieli cu forța de muncă.

Polițiștii europeni au uniforme croite în România

Bani puțini, condiții inumane

Muncitorii de la Motexo primesc cel mult un sfert din cele 22 de vouchere la care ar avea dreptul conform legislației muncii.

„Nu știm niciodată câte tichete primim la sfârșitul lunii. Luna trecută ni s-au dat doar 5. Ne-au spus că nu am îndeplinit planul. Lucrăm fără pauză opt ore pe zi și suntem astfel tratați”, a povestit un textilist citat în raportul organizației We Social Movements.

Într-adevăr, de multe ori, producția se limitează la doar o treime din stocul prevăzut, dar, spun autorii raportului, vina nu este a muncitorilor, ci a celor care au planificat producția.

În plus, hala de producție este una veche, din vremea comunistă; vara, căldura este insuportabilă, ventilația este insuficientă, geamurile nu se deschid, iar sursa de apă este depășită de nevoile angajaților.

Mulți dintre angajați lucrează complementar în agricultură, pentru a trece peste limita subzistenței și a putea investi în educația copiilor și în nevoile de sănătate, scrie raportul citat de postul public belgian de televiziune RTBF-info și de The Brussels Times.

Stat neglijent, patron indiferent

Documentul precizează că Seyntex livrează materiale de protecție în peste 20 de țări și se laudă că „produsele corespund celor mai ridicate standarde pentru siguranța partenerilor”.

Conform Camerei de comerț belgiano-română, uniformele de la Fălticeni sunt purtate de militari belgieni, olandezi, francezi, români și italieni; de asemenea, de polițiști din Belgia, Țările de Jos și Franța, de angajați ai unor companii aeriene din Belgia și Țările de Jos, ai aeroporturilor Bruxelles și Viena și ai serviciilor poștale belgiene.

La Iași, la Siorom, filială a afacerii belgiene de familie Sioen, la cele nouă linii de producție, aproape 300 de angajați plătiți cu 1900 de lei lunar croiesc echipamente pentru polițiști și alți funcționari publici.

Iar 1900 de lei însemna, în anul 2018, când a început investigația, salariul minim pe economie în România.

Angajații consultați de We Social Movements spun că pentru un trai decent ar avea nevoie de minim 3000 de lei. Condițiile de muncă descrise sunt ca la Fălticeni.

Printre concluziile raportului, autorii spun că dacă statul nu își protejează cetățenii, lăsând salariul minim legal la un nivel inferior salariului minim vital, firmele ar avea datoria de a compensa această neglijență a statului, oferindu-le câștigurile necesare unui trai decent.

Conducerea impune elevilor uniforme cu simboluri secuieşti

Un nou scandal la liceul din Covasna unde conducerea a fost sancţionată după ce i-a interzis unei eleve să poarte o bentiţă tricoloră. Noua conducere a liceului le impune acum elevilor o uniformă pe care apare sigla unităţii de învăţământ, cu simboluri secuieşti.

De câteva zile, elevii de la Liceul „Korosi Csoma Sandor”, din Covasna, au primit uniforme personalizate – tricouri, pentru băieţi, şi cămăşi, pentru fete – care au simbolurile şi culorile drapelului secuiesc.

Nu toţi elevii, însă, au ales să poarte uniformele. În vreme ce elevii de etnie maghiară au ales să le poarte, mai mulţi elevi români au refuzat să le îmbrace.

Directoarea liceului a anunţat că va face, de săptămâna viitoare, numeroase controale în şcoală pentru a vedea cine poartă uniformele şi cine nu. Directoarea, care este şi consilier local UDMR, a schimbat steagul instituţiei, la sfârşitul anului trecut, cu un steag cu însemnele drapelului Ţinutului Secuiesc.

Reamintim că la acelaşi liceu s-a mai desfăşurat un scandal etnic anul trecut. Pe 15 martie, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, eleva Sabina Elena a venit la şcoală cu o bentiţă tricoloră, dar a fost înjurată şi ameninţată de dirigintă şi de colegii de etnie maghiară. Atunci, CNCD a decis sancţionarea dirigintei şi a directoarei instituţiei cu câte 400 de lei.