Fotbaliști care tuşesc intenţionat către alţi jucători sau oficiali pot primi cartonaşul roşu, potrivit International Football Association Board (IFAB), organismul care stabileşte Legile Jocului, informează BBC.

Fotbaliști care tuşesc intenţionat către alţi jucători sau oficiali pot primi cartonaşul roşu. Consiliul IFAB a arătat că o astfel de infracţiune se încadrează în “folosirea unui limbaj ofensator, insultător sau abuziv şi/sau a unor gesturi”.

“Ca în cazul tuturor infracţiunilor, arbitrul trebuie să facă o judecată cu privire la adevărata natură a infracţiunii”, a adăugat IFAB, potrivit News.ro.

“Dacă a fost clar accidental, arbitrul nu va lua măsuri şi nici dacă tusea a avut loc la o distanţă mare între jucători. Cu toate acestea, acolo unde este suficient de aproape pentru a fi clar ofensator, arbitrul poate lua măsuri”, a mai stabilit IFAB.

Această precizare vine pe fondul pandemiei de coronavirus.

Arsenal este primul club din Premier League care a reluat antrenamentele pe teren. Jucătorii au ajuns la centrul sportiv echipaţi, au păstrat distanţa, iar la finalul pregătirii au plecat acasă.

Vestiarele sunt închise, iar antrenorul Mikel Arteta, infectat în martie, a lipsit de la antrenamente.

După şase săptămâni de inactivitate, oficialii Premier League se pregătesc pentru reluarea fotbalului în Anglia.

Formația londoneză Arsenal a devenit primul club din Premier League care a reluat antrenamentele pe teren, scrie Mediafax.

Luni, jucătorii au ajuns echipaţi de acasă pe terenurile de pregătire de la centrul sportiv London Colney. Aceştia au venit la ore diferite, conform programului deja stabilit. Pe un teren de antrenament au fost maximum cinci jucători, care au păstrat distanţa. Antrenorul Mikel Arteta a absentat de la pregătire, însă au fost prezenţi mai mulţi membri ai staff-ului care au urmărit antrenamentul cu ajutorul dronelor.

La finalul pregătirii, jucătorii au plecat acasă, acolo unde au făcut duş. Deocamdată accesul în centrul sportiv este interzis, vestiarele fiind închise.

Proprietarii de terenuri agricole din judeţul Timiş au încheiat 6.786 de tranzacţii de vânzare-cumpărare în primele opt luni ale acestui an, echivalentul a 8% din numărul total de loturi agricole vândute în această perioadă la nivel naţional, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Cel mai scump teren a fost vândut în acest judeţ.

Pe parcursul acestui an, luna aprilie a fost cea în care bănăţenii au vândut cel mai mare volum de pământ, adică 1.289 de loturi, aproape dublu faţă de volumul de tranzacţii încheiat în luna ianuarie.

Topul judeţelor cu cel mai mare număr de tranzacţii cu terenuri agricole încheiate în primele opt luni este completat pe locul doi de Arad, cu circa 5.000 tranzacţii, Dolj, cu aproximativ 4.500 de terenuri vândute, Brăila, cu 3.900 de vânzări, şi Galaţi, cu 3.700 de tranzacţii. Practic, primele cinci judeţe din top acoperă aproape 30% din numărul de terenuri agricole vândute în primele opt luni ale anului la nivel naţional.

Ministerul Agriculturii şi-a dat avizul final pentru doar 15 tranzacţii cu terenuri agricole mai mari de 30 de hectare în primele opt luni ale acestui an. Acestea cumulează o suprafaţă totală de aproape 800 de hectare, iar preţul mediu de tranzacţionare a fost de 5.500 de euro/hectar. Cel mai scump teren, în suprafaţă de 85,4 hectare, a fost cumpărat la un preţ de 2,56 mil. lei, adică circa 558.000 euro. Terenul este situat în comuna Voiteg din judeţul Timiş şi a fost achiziţionat de Corvin-Petru Mateiu, prin firma sa Agro Nevada Tim, de la Simona-Nicoleta Morariu, potrivit informaţiilor publicate de Ministerul Agriculturii. Cumpărătorul este unul dintre cei mai mari producători agricoli din Banat, cu un portofoliu de terenuri de peste 8.500 de hectare. Tot el a fost autorul celei mai mari tranzacţii cu teren arabil din România în anul 2015, când a cumpărat 142,2 de hectare tot în comuna Viteg la un preţ de 1,3 mil. euro. Ulterior, Mateiu a mai cumpărat 260 de hectare de teren în aceeaşi localitate pentru care a plătit 2,4 mil. euro.

La coada clasamentului se plasează Gorj, Vâlcea, Maramureş, Bistriţa Năsăud şi Covasna, judeţe în care s-au vândut sub 700 de terenuri agricole în perioada analizată.

Muftiatul Cultului Musulman din România renunţă la construirea Marii Moschei din Bucureşti, din cauza fondurilor insuficiente. Statul român a primit înapoi terenul de 1,1 ha din Bulevardul Expoziţiei, pe care ar fi urmat sa fie ridicată CEA MAI MARE moschee dintr-o ţară creştină.

Muftiatul Cultului Musulman din România renunţă la construirea Marii Moschei din Bucureşti, din cauza fondurilor insuficiente. Statul român a primit înapoi terenul de 1,1 ha din Bulevardul Expoziţiei, pe care ar fi urmat sa fie ridicată cea mai mare moschee dintr-o ţară creştină.

„Nu am mai putut continua proiectul cu moscheea, nu cu mega-moscheea, dar acest lucru nu s-a datorat unor voci care au apărut în ţară şi s-au împotrivit acestui proiect“, a declarat muftiul Iusuf Murat.

Până la trei milioane de euro ajungeau costurile Marii Moschei, bani pe care statul turc ar fi trebuit să îi suporte în întregime. Oprirea finanţării este o decizie luată la Ankara.

Guvernul român a alocat în 2015 un teren de 1,1 hectare, lângă Romexpo, Muftiatului Cultului Musulman, pentru a construi un centru care să cuprindă o moschee, o bibliotecă, două săli de curs pentru şcoala de weekend a copiilor şi o cantină socială pentru nevoiaşi.

După aflarea veştii construirii celei mai mari moschei dintr-un stat creştin, românii au protestat de mai multe ori.

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=cTQg6XJxJ8M]

În 2015, sloganul „Nu vrem mega-moschee în Bucureşti” s-a auzit în Piaţa Universităţii. O altă manifestaţie a avut loc în august 2015, când mai multe persoane au adus şapte purcei vii vopsiţi cu roşu, galben şi albastru pe terenul  din Bulevardul Expoziţiei. De asemenea, două carcase de porci congelate au fost îngropate pe acel teren. Mai târziu, aproximativ 200 de persoane au participat la o slujbă de sfinţire a o sută de cruci de lemn, pe terenul alocat de Guvern Cultului Musulman pentru construcţia unei moschei.

Muftiul Murat Iusuf, şeful Cultului Musulman din România, s-a declarat atunci „întristat şi jignit”.

Potrivit muftiyat.ro, oficial, în România sunt 67.000 de credincioşi musulmani. Cei mai mulţi sunt în Dobrogea. Totodată, 9.000 de musulmani locuiesc în Bucureşti.

Consiliul General al Muncipiului Bucureşti (CGMB) va vota din nou, la următoarea şedinţă, proiectul privind preluarea autobazei RATB Pipera de către Pimăria Capitalei, pentru construirea Spitalului Metropolitan. La ultima şedinţă, consilierii PNL şi USR au votat împotriva proiectului.

Proiectul privind preluarea autobazei RATB are nevoie de două treimi din voturi, majoritate ce nu poate fi asigurată de PSD şi ALDE, având nevoie şi de votul celorlalţi consilieri din cadrul CGMB.

Pe terenul pe care se află în prezent autobaza RATB, situat pe Şoseaua Pipera, Primăria Capitalei vrea să construiască un spital metropolitan, o clădire în care să funcţioneze Universitatea de Medicină din Bucureşti precum şi un campus.

La începutul acestei luni, primarul general, Gabriela Firea, declara că speră şi că are semnale că acest proeict va fi votat în şedinţa CGMB din februarie.

„Am semnale că la următoarea şedinţă a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) din februarie, şi cei din opoziţie vor vota pentru Spitalul Metropolitan (…) Nu renunţăm la această adresă. Spitalul Metropolitan nu va fi doar încă un spital, ci va fi cel mai mare spital din Capitală, dotat la standarde europene”, a precizat primarul general, Gabriela Firea.

Pe lângă Spitalul Metropolitan, care, potrivit edilului, va costa 300 de milioane de euro, bani din bugetul local, PMB vrea să mai construiască alte două spitale, unul în sectorul 3, altul în sectorul 6 din Capitală.

Pe ordinea de zi a şedinţei CGMB de săptămîna aceasta se află şi un proiect pentru împuternicirea primarului general pentru identificarea celor două terenuri pentru construirea celor două spitale din sectoarele 3 şi 6.

Potrivit unui studiu în jur de 20%-30% din terenul arabil al ţării aparţine cetăţenilor străini din UE, în timp ce alte 10% aparţin unor persoane rezidente în alte state decât cele UE. Altfel spus, din estimările Transnational Institute, aproximativ 5,3 milioane de hectare (40% din aproximativ 13,3 milioane de hectare) sunt exploatate de străini. Numai în Timiş, spun analiştii Transnational Institute, se estimează că în jur de 150.000 de hectare de teren arabil, adică o treime din total, sunt exploatate de companii italiene.

Mai mult, în România se găsesc şi cele mai numeroase ferme atipice deţinute de cetăţeni străini. „Cea mai mare fermă din România (deţinută de străini n. red.) aparţine companiei libaneze Maria Group şi se întinde pe 65.000 de hectare. Având propriul port şi depozit de cereale, grupul exportă carne şi cereale în special în Orientul Mijlociu şi Africa de Est”, se arată în raport.  Mau multe pe ECONOMICA.net http://www.economica.net/studiu-ue-aproape-jumatate-din-terenul-agricol-al-romaniei-este-detinut-de-cetateni-straini-statul_109876.html#ixzz3r4nCr6xZ

Primaria comunei timisene Comlosu Mare a pus la dispozitia Ministerului Afacerilor Interne fosta pasune din satul Lunga, de 15.000 de metri patrati, unde s-au montat zeci de corturi, in cadrul exercitiului organizat in contextul crizei migrantilor. Locul este amplasat langa o fosta unitate militara, unde acum este Punctul de Trecere a Frontierei de la Lunga.

„Terenul este amplasat pe raza localitatii Lunga si are o suprafata de 15.000 mp. Refugiatii, dupa cate stiu, nu vor ajunge in zona noastra. Se efectueaza un exercitiu, dupa care vor fi demontate toate corturile si tot ce se afla acolo. Corturile au ajuns in zona sambata, cu camioanele de la ISU, iar duminica a inceput montarea. Am incheiat un Protocol cu Ministerul Afacerilor Interne, le-am pus la dispozitie suprafata. Elicopterele mai survoleaza deasupra frontierei”, a declarat Ovidiu Stefanescu, primarul comunei Comlosu Mare.

El estimeaza ca la Lunga s-au montat in jur de 100 de corturi, fiecare avand o capacitate de 11 locuri. „Au toate utilitatile necesare, au apa curenta, curent, toalete ecologice, bucatarie amenajata intr-un cort, paturi, saltele, paturi. De la primarie nu mai au nevoie de nimic. Locul este amplasat langa o fosta unitate militara, unde acum are sediul Politia de Frontiera (Punctul de Trecere a Frontierei de la Lunga, n.r.)”, a precizat Stefanescu.

Tabara este asezata la circa 50 de metri de primele case din sat, iar batranii locului, potrivit edilului localitatii, privesc cu ingrijorare actiunile din zona si faptul ca aici ar putea veni migranti. „Oamenii sunt speriati de ceea ce prezinta televiziunile si mass-media, care amplifica acest fenomen al refugiatilor. (…) Speriati sunt cei mai batrani; ei stau si se uita la televizor si au informatii numai de la televizor. Daca televizorul si presa nu relateaza faptele exacte… Unii (media, n.r.) au dat informatii ca sunt deja cazati cativa migranti acolo. Nu este niciunul cazat, dar ei sunt speriati ca ‘vin peste noi’. Eu zic ca va fi bine, sa nu ne speriem de ceva ce inca nu e real. Precauti suntem. Acum se testeaza si timpul de reactie al tuturor celor implicati in instalarea taberei, securitatea oamenilor”, a apreciat primarul comunei Comlosu Mare.

La capitolul bani românca a învins-o. Halep vrea şi pe teren!

Simona Halep, cea mai buna jucatoare de tenis a Romaniei in acest moment, a depasit-o pe Serena Williams la capitolul premiilor in bani castigate in acest an.

Associated Press a prezentat recent un clasament al sportivelor din circuitul WTA care au castigat cei mai multi bani in primele sase luni din 2014.

Lidera este Maria Sharapova, invingatoare de la Roland Garros, Simona aflandu-se pe pozitia a treia. In spatele romancei este nimeni alta decat lidera clasamentului mondial, Serena Williams.

Halep a primit doar din premii peste 2,5 milioane de dolari in acest an, in timp ce Serena se poate mandri cu „doar” 1,8 milioane de dolari.

Dar iata cum arata Top 10 al castigurilor:

1. Maria Sharapova, $3,691,106

2. Li Na, $3,299,218

3. Simona Halep, $2,524,496

4. Serena Williams, $1,898,704

5. Dominika Cibulkova, $1,699,361

O întâlnire istorică pe teren neutru

Iranul şi Nigeria se întâlnesc luni (22.00, ora României), la Curitiba, într-o partidă din Grupa F a Cupei Mondiale de fotbal din Brazilia (12 iunie – 13 iulie).

Niciuna dintre echipe nu a mai câştigat un meci la Cupa Mondială în ultimii 16 ani. Astfel, după ce au învins Bulgaria cu 1-0 în al doilea lor meci din grupă la ediţia din 1998, „super-vulturii” au înregistrat două egaluri şi şase eşecuri. În Franţa au fost eliminaţi în optimi, iar la ediţiile din 2002 şi 2010 nu au trecut de grupe.

Iran a învins cu 2-1 echipa SUA la Lyon, în urmă cu 16 ani, acesta fiind singurul său succes la Cupa Mondială, acolo unde vor avea a patra apariţie la Cupa Mondială, după cele din 1978, 1998 şi 2006.

Un singur meci a avut între cele două echipe, în ianuarie 1998, africanii învingând cu scorul de 1-0.

Într-o grupă din care mai fac parte Argentina lui Leo Messi şi Bosnia-Herţegovina, Iranul şi Nigeria sunt obligate să joace la victorie în meciul direct pentru a avea şanse de a trece de faza grupelor.

Selecţionerul nigerian Stephen Keshi a fost căpitanul echipei în 1994, când „Super-Vulturii” au câştigat o grupă din care mai făcea parte şi Argentina, ajungând în optimile de finală.

Ca şi atunci, Nigeria este campioana Africii şi se anunţă a fi favorită în acest duel, deşi este o echipă imprevizibilă, care nu are aceeaşi charisma şi forţă ofensivă la în trecut. Nigerienii nu au reuşit să câştige niciunul din cele trei partide de pregătire, iar la Cupa Confederaţiilor de anul trecut au fost surclasaţi.

Ultima apariţie a Iranului la Cupa Mondială a fost în 2006, unde asiaticii au înregistrat două eşecuri şi un egal.

Echipa Iranului, antrenată de portughezul Carlos Queiroz, fostul antrenor al lui Real Madrid, a demonstrat că are o apărare solidă, sistemul de joc preferat al tehnicianului lusitan fiind 4-2-3-1.

Partida de luni, de pe Arena Baixada (capacitate de 38.533 locuri) va fi arbitrată de ecuadorianul Carlos Vera.

Echipele probabile:

Iran: 22. Daniel Davari – 20. Steven Beitashour, 4. Jalal Hosseini, 5. Amir Sadeghi, 23. Mehrdad Pooladi – 6. Javad Nekounam (căpitan), 14. Andranik Teymourian, 11. Ghasem Haddadifa – 7. Masoud Shojaei, 21. Ashkan Dejagah – 16. Reza Ghoochannejhad. Selecţioner: Carlos Queiroz.

Nigeria: 1. Vincent Enyeama (căpitan) – 5. Efe Ambrose, 14. Godfrey Oboabona, 22. Kenneth Omeruo, 13. Juwon Oshaniwa – 10. John Obi

Mikel, 17. Ogenyi Onazi, 15. Ramon Azeez, 11. Victor Moses – 8. Peter Odemwingie, 9. Emmanuel Emenike. Selecţioner: Stephen Keshi.

„Consolidăm prezenţa noastră în aer, pe mare şi pe teren. România nu este singură”

Presedintele Traian Basescu si secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, au acordat o declaraţie comună la Palatul Cotroceni.

Iată o sinteza a declaratiilor lui Basescu si Rasmussen:

„Trebuie sa remarc faptul ca vizita dumneavoastra vine intr-un moment in care regiunea este framantata de probleme de securitate. Am discutat cum trebuie sa reactionam la insecuritatea generata de situatia din Ucraina si pozitia Rusiei, de anexarea ilegala a Crimeii.

In perspectiva summit-ului NATO din septembrie, obiectivul nostru este consolidarea securitatii pe flancul de est al aliantei si aplicarea Articolul 5 care garanteaza securitatea fiecarui membru.

In ceea ce ne priveste, angajamentul Guvernului de a creste bugetul pentru MApN este un semnal bun. In discutiile cu Rasmussen am facut aprecieri cu privire la situatie de securitate din Marea Neagra. O situatie care s-a deteriorat consistent si care, acum, are o alta imagine dupa anexarea Crimeii si dezvoltarea unui alt centru de putere militara in Crimeea”, a spus Basescu.

„Romania este o tara puternica, angajata si de incredere, jucati un rol exceptional in Afganistan. Sarcina principala a NATO este apararea aliatilor nostri, iar angajamentul nostru este extrem de solid. Am discutat criza de la granitele noastre, as vrea sa fiu foarte clar – Romania nu este singura, sunteti parte a NATO si orice aliat are protectia completa a NATO. De aceea am consolidat prezenta noastra in aer, pe mare si pe teren.

Vom face tot ce este necesar, oricat este nevoie. Deoarece agresiunea Rusiei submineaza principiile pe care ne-am construit pacea. Acum, mai mult ca niciodata, este clar ca apararea conteaza si ca legatura puternica dintre Europa si America de Nord ramane fundatia puternica pentru relatia noastra”, a spus Rasmussen.

„Este putin dramatic sa vorbim de un Al Treilea Razboi Mondial. Insa, NATO este pregatita sa asigure securitatea aliatilor”, a spus secretarul general al NATO, raspunzand la o intrebare.