Tensiuni maxime între două țări vecine cu România.  Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a declarat că posibilitatea unui război între Grecia și Turcia este exclusă, în pofida disputelor persistente dintre cele două state privind delimitarea zonelor maritime din estul Mării Mediterane, potrivit Turkiye Today. Declarația a fost făcută înaintea summit-ului NATO care va avea loc la Ankara, pe 7 și 8 iulie.

Tensiuni maxime între Grecia și Turcia  

Întrebat despre relațiile cu Turcia și despre riscul unei confruntări militare, șeful Guvernului elen a respins categoric acest scenariu.

„Sub nicio formă”, a răspu

, atunci când a fost întrebat dacă ia în calcul un conflict armat cu statul vecin.

Premierul grec a subliniat că Atena își consolidează permanent capacitatea de apărare, însă acest lucru are un rol exclusiv de descurajare.

„Sub nicio formă nu prevedem război. Avem datoria de a pregăti și consolida capacitatea noastră de descurajare, astfel încât nimănui să nu-i treacă niciodată prin minte să conteste suveranitatea Greciei. Asta nu înseamnă că ne așteptăm la război sau credem că este probabil”, a declarat Kyriakos Mitsotakis.

„Canalele de comunicare trebuie să rămână deschise”

În același timp, liderul de la Atena a insistat asupra importanței menținerii dialogului dintre cele două țări, în ciuda divergențelor care persistă de ani de zile.

„În același timp, canalele de comunicare trebuie să rămână deschise. Crizele ar trebui gestionate și dezamorsate încă de la început și, oriunde putem face relația noastră cu Turcia mai funcțională, ar trebui să profităm de aceste oportunități. Suntem condamnați de geografia noastră să trăim împreună pașnic, chiar și cu diferențele noastre. Voi negocia întotdeauna cu Turcia din cea mai puternică poziție posibilă”, a adăugat premierul grec.

De ce sunt atât de mari tensiuni între cele două țări

Principalul motiv al tensiunilor dintre Grecia și Turcia rămâne disputa privind delimitarea apelor teritoriale și a zonelor economice exclusive din estul Mării Mediterane, un subiect care afectează relațiile bilaterale de mai mulți ani și care are implicații directe asupra exploatării resurselor energetice din regiune.

Înaintea reuniunii NATO programate la Ankara, Kyriakos Mitsotakis a anunțat că intenționează să discute cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan și să insiste pentru identificarea unor compromisuri care să contribuie la reducerea tensiunilor dintre cele două state membre ale Alianței Nord-Atlantice.

Israelul a anunțat că a interceptat încă o rachetă lansată din Yemen. Potrivit armatei, sirenele de raid aerian au fost activate în Ierusalim și în alte regiuni ale Israelului. În același timp, teroriștii houthi din Yemen au raportat mai multe atacuri americane asupra pozițiilor lor.

Yemen, încă o rachetă lansată spre Israel

„În urma sirenelor care au sunat cu puţin timp în urmă în mai multe părţi ale Israelului, o rachetă lansată din Yemen a fost interceptată”, a anunțat armata israeliană, potrivit AFP.

Un jurnalist AFP din Ierusalim a auzit sirenele de raid aerian în miez de noapte. Agenția oficială houthi, Saba, a raportat că atacurile, despre care susține că au fost lansate de Statele Unite, au vizat capitala Sanaa, districtul învecinat Bani Hashish și districtul nordic Khab al-Shaaf.



De la începutul conflictului din Fâșia Gaza, cauzat de atacul fără precedent al Hamas asupra Israelului pe 7 octombrie 2023, houthiții din Yemen, sprijiniți de Iran, au lansat zeci de atacuri cu rachete și drone împotriva Israelului.

Val de lovituri

Teroriștii Houthii au atacat și nave despre care afirmă că au legături cu Israelul, în Marea Roșie, un punct esențial pentru comerțul maritim global.

Statele Unite, sub conducerea președintelui Joe Biden, au început în ianuarie 2024 să bombardeze pozițiile houthi pentru a-i forța să oprească atacurile. Acțiunea militară s-a intensificat la începutul acestui an, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.

La sfârșitul lunii aprilie, Pentagonul a anunțat că a lovit peste 800 de ținte în Yemen.

Tensiuni între Israel și Yemen

La finalul lunii aprilie, armata israeliană a anunțat că a interceptat o rachetă trasă din Yemen.

Racheta lansată a activat alertele antiaeriene în Haifa și în mai multe orașe din nordul Israelului.

„Un interceptor a fost lansat în direcția rachetei, care foarte probabil a fost interceptată cu succes”, a anunțat armata.

După izbucnirea conflictului din Fâșia Gaza, provocat de atacul Hamas asupra Israelului pe 7 octombrie 2023, rebelii houthi din Yemen, sprijiniți de Iran, au desfășurat numeroase atacuri cu rachete și drone împotriva teritoriului israelian.

După contrele dintre Elena Lasconi și Nicușor Dan, USR ar urma să ia o decizie privind viitorul candidat la prezidențiale. Șefa USR ar fi stârnit un val de nemulțumiri în interiorul formațiunii, după ce l-a criticat pe Nicușor Dan.

Retragerea Elenei Lasconi ar putea fi luată în calcul

USR va discuta luni, 10 februarie, în cadrul Biroului Național, posibilitatea retragerii Elenei Lasconi din cursa prezidențială. Conform unor surse din interiorul formațiunii, primărița din Câmpulung ar putea fi scoasă din calcule. De altfel, mai mulți reprezentanți ai partidului i-ar fi cerut deja să renunțe la această cursă.

Elena Lasconi ar urma să fie pusă față în față cu grupurile care cer retragerea ei în favoarea lui Nicușor Dan.

Nicușor Dan, criticat de șefa USR

Elena Lasconi l-a comparat cu fostul candidat la prezidențiale, precizând că ambii ar poza în „independentului salvator”.

„Eu nu înțeleg calculul făcut de Nicușor Dan. Dacă are vreun calcul. Dar nu știu dacă are și mirajul acesta al independentului care seamănă izbitor cu mirajul altui independent care vrea să ne salveze.

Încă o dată, nu știu ce la ce anume s-a gândit atunci când a decis să-și depună candidatura la prezidențiale”, a afirmat ea.

Răspunsul primarului Capitalei

În replică, Nicușor Dan a declarat că atenția politicienilor ar trebui să se concentreze pe alte probleme. Criticat de Elena Lasconi, primarul Capitalei a declarat că România se află într-o perioadă de criză.

„Acum două luni, România a fost foarte aproape de dezastru și cred că noi, clasa politică, trebuie să ne păstrăm la înălțimea acestei situații extraordinare pe care o trăim”, a explicat primarul Capitalei,

Referitor la relația sa cu Elena Lasconi, Nicușor Dan a afirmat că „nu s-a schimbat nimic”. El a lăudat-o pentru campania electorală din anul precedent și a spus despre ea că este o „persoană onestă și un primar eficient”.

„Elena a dus o campanie curajoasă, iar partidul nu a obținut un rezultat foarte bun la alegerile europarlamentare. Este o persoană onestă și un primar eficient”, a adăugat Nicușor Dan.

Călin Georgescu și George Simion s-au remarcat pe scena politică într-un mod asemănător. Deși au stat la aceeași masă în trecut, cei doi suveraniști nu mai sunt la fel de apropiați. Totuși, aceștia au opinii diferite privind viitorul României. Politologul Sergiu Mișcoiu a analizat situația în care se află ambii reprezentanți ai polului suveranist.

Georgescu și Simion, de la prietenie la tensiuni 

George Simion l-a propus pe candidatul clasat pe locul întâi la alegerile anulate pentru postul de premier AUR. După primul tur, liderul politic și-a arătat susținerea pentru Călin Georgescu și i-a îndemnat pe cei din partid să îl voteze. Dincolo de aceste declarații, relația dintre cei doi nu este una apropiată.

Prin urmare, cei aflați în fruntea polului suveranist sunt la un pas de bătălie, iar tensiunile ar putea fi mai mari în preajma alegerilor din luna mai.

Război în tabăra suveranistă

Călin Georgescu a lansat acuzații dure la adresa liderului AUR, menționând că acesta ar fi „marioneta PSD”. Totodată, el a precizat că Simion nu poate fi „omul poporului”.



Politologul Sergiu Mișcoiu a vorbit despre marile probleme apărute în tabăra suveranistă, dar și despre ceea ce ar urma în viitorul apropiat.

Profesor de relații internaționale la Universitatea Paris-Est Marne-la-Vallée și la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, el a adus în prim plan diferențele dintre cei doi foști candidați la președinție.

„Din perspectivă ideologică, peste tot în lume, avem o aplicare a mișcărilor, să le spunem, de dreapta radicală și extremă-dreapta de a se fracționa mai mare decât a partidelor mainstream. Asta arătă literatura din știința politică. E explicabil prin aceea că, de multe ori, aceste partide speculează momente politice particulare, au un discurs care este agresiv și crează adversari prin discursul lor și, de multe ori, strategiile acestor partide nu corespund unele cu celelalte. Avem la nivel ideologic o ruptură și avem la nivel personal o altă ruptură care se poate produce”, a explicat politologul pentru Adevărul.

Potrivit profesorului, George Simion s-ar afla în tabăra suveraniștilor care pun accent pe „slăbirea structurilor colective europene, euroatlantice” și promovează „politici bazate pe o logică națională”.

Călin Georgescu, în aceeași tabără cu Diana Șoșoacă

Cunoscutul profesor clujean i-a inclus pe cei doi suveraniști în aceeași categorie, menționând că aceștia fac parte din „mișcarea extrema dreaptă antisistemică”. În opinia sa, aceste mișcări sunt „ultrapopuliste, ultranaționaliste, condamnă în bloc sistemul politic, elitele politice, partidele”. Mai mult, cei care fac parte din această structură își doresc „o revoluție ultranațională”, mai spune politologul.

„Acestei mișcări îi corespund, pe de o parte, SOS România și doamna Șoșoacă, pe de altă parte, domnul Georgescu și, mă rog, pot, dar POT e un partid foarte mic”, a mai spus profesorul.

Război în Israel, ziua 253. Un nou atac israelian a avut loc în apropierea unei clădiri rezidențiale din nordul Fâșiei Gaza. În urma acestei lovituri, cel puțin șapte persoane au fost ucise. De asemenea, o asistentă medicală care lucra pentru organizația Medici fără frontiere a fost rănită, informează MSF UK.

Război în Israel, ziua 253. Șapte persoane au fost ucise 

Atacul a avut loc asupra uneia dintre cele mai afectate zone din Gaza. Cel puțin trei copii au murit în timpul loviturii recente. Asistenta și fiica ei au fost salvate și transportate de urgență la spital.



Vineri, Comitetul Internațional de Salvare (IRC) a anunțat că locuitorii din Gaza trebuie să primească sprijin suplimentar. Totodată, reprezentanții acestei structuri susțin că încetarea focului nu este un pas suficient pentru a ajuta victimele de război.

„Soluțiile de avarie și schimbările de pe margine nu vor împiedica foametea, bolile și moartea în Gaza. Cu toate acestea, o resetare umanitară nu trebuie să fie legată de progresul politic. Așadar, chiar dacă acordul de încetare a focului eșuează, îndemnăm Consiliul de Securitate al ONU să facă presiuni pentru îmbunătățiri imediate și măsurabile în ceea ce privește accesul umanitar”, au transmis reprezentanții IRC.

Regele Iordaniei, critici pentru liderii lumii

În timpul summitului G7 din Italia, regele Abdullah al II-lea al Iordaniei și-a arătat nemulțumirea vizavi de comunitatea internațională. El a subliniat că tensiunile din Gaza sunt o amenințare pentru regiunea sa. Totodată, acesta i-a criticat pe liderii lumii, care nu au găsit soluțiile pentru pace.

„Comunitatea internațională nu a reușit să ajungă la singura soluție care garantează securitatea palestinienilor, a israelienilor, a regiunii și a lumii”, a spus Regele Iordaniei.



Război în Israel, ziua 235. Nordul Fâșiei Gaza, lovit de foamete și sărăcie

Locuitorii din nordul Fâșiei Gaza sunt afectați de lipsa alimentelor. Legumele, fructele sau carnea au devenit un lux pentru cetățenii care au rămas în zona de conflict. Potrivit Reuters, prețurile din piețe sunt uriașe, un kilogram de ardei ajungând să coste și 90 de dolari. De asemenea, ceapa se vinde cu 70 de dolari.

Vineri, zeci de rachete au lovit în din jurul orașului de frontieră Kiryat Shemona. Acesta ar fi pornit din sudul Libanului.

Prezentul este marcat de două mari războaie, care ar putea duce la un conflict de amploare în lume. De altfel, Biblia cuprinde anumite indicii legate de izbucnirea unor unui război mondial. Aceste date au stârnit deja îngrijorare în rândul creștinilor.

Semne legate de izbucnirea unui nou război mondial

Conflictul dintre Rusia și Ucraina, precum și tensiunile dintre Israel și Hamas ar fi două semne mari de îngrijorare. Mulți oameni consideră că acestea ar fi începutul unei bătălii, care ar putea fi extinsă în întreaga lume.



De altfel, incendiile de vegetație, precum cele din Grecia, conflictele între state, controversele legate de ideologia identității de gen sunt alte aspecte care stârnesc îngrijorare. O parte dintre creștini le consideră semne clare ale Apocalipsei. De altfel, Biblia conține anumite pasaje sugerează posibilitatea ca omenirea să treacă printr-un alt război mondial.

Ce spune Biblia

Pasajele precum Matei 24:6-7, unde Iisus avertizează cu privire la „războaie și zvonuri de războaie” ridică numeroase semne de întrebare. De asemenea, pasajul din Apocalipsa 9:14-18, care descrie o mare confruntare finală, este interpretat ca o profeție.

În cartea Apocalipsa, apostolul Ioan prezintă o serie de viziuni legate de a doua venite a lui Iisus Hristos și sfârșitul lumii. Printre acestea, războiul ocupă un loc central, fiind o temă amintită de la capitolul 6 până la 19.

Alte semne legate de izbucnirea unui război mondial

În Vechiul Testament sunt relatate numeroase conflicte de război. Printre acestea se numără luptele de cucerire ale poporului Israel, precum și tensiunile majore din vecinătate. Acestea sunt prezentate ca fiind rezultatul răzvrătirii împotriva lui Dumnezeu.



În schimb, în Noul Testament, toleranța, smerenia, pacea și dragostea față de aproapele sunt aspectele principale. Acestea au fost transmise celor 12 Apostoli și propovăduite în întreaga lume. Totodată, Apocalipsa aduce în prim plan o serie de viziuni legate sfârșitului lumii. Astfel, acestea sunt văzute ca adevărate profeții despre un război mondial.

Libanul pregăteşte măsuri de urgenţă, ca măsură de precauție în cazul unui conflict, şi este cu ochii aţintiţi spre frontiera sa sudică, unde gruparea şiită Hezbollah şi Israelul sunt implicate în schimburi de focuri tot mai intense, în timp ce creşte senzaţia de teamă şi neputinţă că ţara se va vedea atrasă în războiul pornit din Fâşia Gaza, consemnează vineri agenţia EFE.

Libanul pregăteşte măsuri de urgenţă şi este cu ochii aţintiţi spre frontiera sa sudică, unde gruparea şiită Hezbollah şi Israelul sunt implicate în schimburi de focuri tot mai intense, în timp ce creşte senzaţia de teamă şi neputinţă că ţara se va vedea atrasă în războiul pornit din Fâşia Gaza, potrivit EFE.

Guvernul Libanului menţine contacte interne şi internaţionale pentru a preveni o escaladare a situaţiei. Mai multe ţări, printre care SUA, Marea Britanie, Germania şi Arabia Saudită şi-au îndemnat cetăţenii să părăsească Libanul.

Din 8 octombrie, a doua zi după atacul surpriză al grupării islamiste Hamas asupra Israelului, gruparea Hezbollah şi armata israeliană se duelează în confruntări soldate până în prezent cu cel puţin 25 de morţi de partea libaneză şi care s-au intensificat în ultimele zile, cu lansări frecvente de rachete dinspre Liban, cărora armata israeliană le-a răspuns cu foc de artilerie şi raiduri aeriene.

Libanul trece printr-o criză gravă

Facţiuni palestiniene prezente pe teritoriul libanez afirmă că au intrat şi ele în acţiune în zona frontierei cu Israel, aparent cu binecuvântarea Hezbollahului.

Lipsit de un preşedinte, Libanul trece în plus printr-o gravă criză economică şi este guvernat de un executiv interimar cu atribuţii limitate. Premierul libanez Najib Mikati a recunoscut de altfel într-un interviu că decizia de a merge la război „nu este în mâinile sale”.

Guvernul de la Beirut a transmis clar că nici el şi nici gruparea Hezbollah nu doresc un conflict armat, deşi executivul libanez nu a primit garanţii din partea grupării şiite, care în 2006 a dus singură un război împotriva Israelului fără participarea activă a armatei libaneze, în prezent susţinută doar prin ajutoare venite din SUA şi Qatar.

Noile tensiuni surprind Libanul

Autoritatea naţională libaneză de gestionare a dezastrelor şi crizelor a desfăşurat marţi o reuniune pentru a pune la punct planurile de urgenţă ale fiecărui minister şi nivelul general de pregătire, ca măsură de precauţie în cazul unui conflict.

Adăposturile, infrastructura, proviziile alimentare şi cele medicale sunt examinate, într-o ţară unde sistemul sanitar este deja epuizat după patru ani de criză economică şi dezastre cum a fost explozia din portul Beirut în 2020.

Noile tensiuni surprind Libanul fără un şef de stat, post vacant de aproape un an din cauza lipsei consensului între blocurile parlamentare. Opoziţia acuză tocmai Hezbollahul că este una din principalele piedici în calea numirii unui preşedinte întrucât doreşte să impună un candidat favorabil grupării şiite.

Noi tensiuni între China și India au loc în prezent între cele două state, relația fiind destul de fragilă și periculoasă. Forţe militare sunt desfăşurate foarte aproape una de cealaltă.

Situaţia dintre India şi China în regiunea Ladakh din vestul Himalayei este fragilă şi periculoasă.

Forţe militare sunt desfăşurate foarte aproape una de cealaltă în unele părţi, a anunțat, sâmbătă, 18 martie, ministrul indian de Externe, Subrahmanyam Jaishankar.

China trebuie să respecte ceea ce s-a convenit şi au avut probleme cu asta. Cel puţin 24 de militari au fost ucişi când cele două părţi s-au ciocnit în regiune la jumătatea anului 2020. Totuși, situaţia a fost calmată prin runde de discuţii diplomatice şi militare.

În decembrie au izbucnit violenţe în sectorul de est al graniţei nemarcate dintre giganţii asiatici care dețin arme nucleare, dar nu s-a soldat cu morţi, transmite Reuters.

„În opinia mea, situaţia rămâne încă foarte fragilă, deoarece există locuri în care trupele noastre sunt foarte apropiate şi, potrivit evaluărilor militare, este destul de periculoasă”, a declarat Jaishankar la un eveniment organizat de India Today.

Relaţiile dintre India şi China nu pot reveni la normal până când conflictul de la graniţă nu va fi rezolvat în conform acordului de principiu din septembrie 2020, la care a ajuns cu omologul chinez, a spus oficialul. „Chinezii trebuie să respecte ceea ce s-a convenit şi au avut probleme cu asta”, a mai precizat el.

Chiar dacă forţele din ambele părţi s-au retras din multe zone, discuţiile continuă asupra punctelor nerezolvate, a adăugat Jaishankar.

G20 nu ar trebui să fie un club de dezbateri sau o arenă doar a nordului global

„Le-am spus foarte clar chinezilor că nu putem avea o încălcare a păcii şi liniştii, nu puteţi încălca acordul şi vrem ca restul relaţiei să continue ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Acest lucru pur şi simplu nu este sustenabil”, a explicat ministrul.

Jaishankar mai susține că a discutat situaţia cu noul ministru de Externe al Chinei, Qin Gang, în marja unei întâlniri a miniştrilor de Externe ai naţiunilor G20, care s-a desfășurat în India în această lună. În ceea ce priveşte preşedinţia G20 a Indiei în acest an, Jaishankar şi-a exprimat speranţa că New Delhi poate face forumul ”mai fidel mandatului său global”.

„G20 nu ar trebui să fie un club de dezbateri sau o arenă doar a nordului global. Trebuie să se capteze toate preocupările globale. Am făcut cunoscut deja acest punct de vedere foarte ferm”, a precizat Jaishankar.

Două reuniuni ministeriale G20 care au avut loc în India în ultimele trei săptămâni au fost umbrite de invazia care durează mai bine de un an în Ucraina.

Sârbii care protestează în oraşul Mitrovica din nordul Kosovo, divizat etnic, au ridicat marţi noi baricade, la câteva ore după ce Serbia a anunţat că şi-a plasat armata în stare de alertă maximă de luptă.

Ministerul sârb al Apărării a comunicat că, având în vedere ultimele evenimente din regiune şi convingerea Belgradului că autorităţile din Kosovo se pregătesc să-i atace pe sârbi şi să înlăture cu forţa baricadele, preşedintele Aleksandar Vucic a ordonat ca armata şi poliţia din Serbia să fie puse în alertă maximă, scrie Agerpres.

Guvernul din Kosovo a cerut forţelor de menţinere a păcii ale NATO să îndepărteze baricadele, dar a asigurat că are capacitatea şi disponibilitatea de a acţiona.

Kosovo şi Serbia intenţionează să adere la Uniunea Europeană şi au convenit, ca parte a acestui proces de aderare, să îşi rezolve problemele nesoluţionate şi să construiască relaţii de bună vecinătate.

În contextul noilor tensiuni, Reuters prezintă un background al relaţiilor celor două părţi.

Kosovo şi-a câştigat independenţa faţă de Serbia în 2008, la aproape un deceniu după o revoltă de gherilă împotriva regimului represiv al Belgradului.

Cu toate acestea, Serbia consideră în continuare Kosovo drept parte integrantă a teritoriului său şi respinge sugestiile că provoacă tensiuni şi conflicte în interiorul graniţelor vecinului său. Belgradul acuză Pristina că încalcă drepturile minorităţii sârbe.

Etnicii sârbi, care nu recunosc guvernul de la Pristina sau instituţiile statului kosovar, reprezintă 5% din cei 1,8 milioane de locuitori ai Kosovo, în timp ce etnicii albanezi reprezintă aproximativ 90%. Etnicii sârbi şi-au manifestat ostilitatea, de exemplu refuzând să plătească operatorului de energie electrică din Kosovo pentru energia electrică pe care o folosesc şi atacând frecvent poliţia care încearcă să facă arestări.

De ce au izbucnit din nou tensiunile

Noi tensiuni etnice au izbucnit de la 10 decembrie, când sârbii au ridicat mai multe baraje rutiere şi s-au implicat în schimburi de focuri cu poliţia după arestarea unui fost poliţist sârb pentru că ar fi agresat ofiţeri de poliţie aflaţi în timpul serviciului la un protest anterior.

Acest impas survine după luni de probleme legate de eliberarea plăcuţelor de înmatriculare auto. De ani de zile, Kosovo doreşte ca cei aproximativ 50.000 de sârbi din nordul ţării să îşi schimbe plăcuţele de înmatriculare sârbeşti cu cele emise de Pristina, ca parte a dorinţei guvernului de a-şi afirma autoritatea asupra teritoriului său.

La 31 iulie, Pristina a anunţat un termen de două luni pentru schimbarea plăcuţelor de înmatriculare, ceea ce a declanşat proteste, dar ulterior a fost de acord să amâne data punerii în aplicare până anul viitor.

Primarii de etnie sârbă din municipalităţile din nordul ţării, împreună cu judecătorii locali şi aproximativ 600 de ofiţeri de poliţie au demisionat în noiembrie în semn de protest faţă de implementarea iminentă a acestei măsuri.

Ce doresc sârbii

Sârbii din Kosovo doresc să creeze o asociaţie de municipalităţi majoritar sârbe care să funcţioneze cu o mai mare autonomie. Serbia şi Kosovo au făcut puţine progrese în această privinţă şi în alte chestiuni de când s-au angajat în 2013 în dialogul condus de UE.

Care este rolul NATO şi al UE

NATO are aproximativ 3.700 de soldaţi staţionaţi în Kosovo pentru a menţine pacea. Alianţa a declarat că va interveni în conformitate cu mandatul său dacă stabilitatea în zonă va fi pusă în pericol. Misiunea Uniunii Europene de sprijinire a statului de drept în Kosovo (EULEX), desfăşurată în 2008, mai are pe teren încă aproximativ 200 de ofiţeri de poliţie specială.

Președintele PNL, Ludovic Orban, a declarat vineri în cadrul prezentării Moțiunii „PNL – Forța Dreptei” în Comitetul Director Județean al PNL Vaslui, că și-ar fi dorit o competiție pentru șefia partidului cu mai puțină tensiune și atacuri din partea unor colegi de partid. De asemenea, el a afirmat că nu se aștepta să îl aibă contracandidat pe Florin Cîțu.

„Nu m-am așteptat să am un contracandidat și cu atât mai puțin un contracandidat care practic a fost partenerul meu și omul care a crescut în patru ani că Făt Frumos, fiind vicepreședinte, lider de grup la Senat, ministru de Finanțe și premier. Asta e, nu întotdeauna noi ne alegem situațiile. Sigur că există o competiție, o competiție pe care mi-aș fi dorit-o altfel, nu cu atâta tensiune”, a declarat Orban, la Vaslui.

Liderul PNL Ludovic Orban se arată surprins te tensiunea la care s-a ajuns în cursa pentru șefia partidului, precizând că nici „PSD-iștii” nu formulează atâtea atacuri cum o fac anumiți colegi de partid asupra să, îndemnându-și totodată colegii să voteze cea mai bună variantă pentru Partidul Național Liberal.

„Dacă vă uitați pe pagină de Facebook a unor colegi, parcă nu am fi colegi de partid. Nu există pesedist care să aibă mai multe atacuri împotriva mea decât unii colegi. Important este deznodământul, deznodământul este în mâna voastră”, a afirmat Ludovic Orban.

Rareș Bogdan și Emil Boc sunt unii din liderii PNL cu care Orban a avut mai multe contre în spațiul public în ultima vreme, cei doi declarându-și susținerea pentru premierul Florin Cîțu în competiția pentru ocuparea funcției de președinte al PNL.

„Faptul că noi am stat lângă Ludovic Orban, nu v-ați pus întrebarea dacă ceva s-a întâmplat, nu cu noi, ci cu comportamentul domniei sale.”, a spus Rareș Bogdan.