Încasările la bugetul de stat rezultate din vânzarea întregului spectru de frecvenţe 5G ar putea depăşi lejer 3,6 miliarde de lei (720 milioane de euro), calculat la un preţ total de pornire de 2,5 miliarde de lei, cum este specificat în proiectul Legii bugetului pe anul 2021, a declarat, miercuri, într-o conferinţă online, Eduard Lovin, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii ANCOM.

„Ca să vă demonstrez beneficiile tehnologiei 5G pentru aportul la bunăstarea unei economii, aţi văzut în proiectul Legii bugetului de stat pe 2021 că 2,5 miliarde de lei, adică peste 510 milioane de euro (0,3% din PIB), vor fi din valorificarea licenţelor aşa-zis 5G, de fapt suma preţurilor de pornire ale licitaţiei ANCOM. Dacă va fi organizată licitaţia de frecvenţe, conform prevederilor noului Cod al Comunicaţiilor, directivă aflată acum în transpunere naţională, ar putea genera alte 210 milioane de euro (aproximativ un miliard de lei), cu plata peste circa trei ani, pentru drepturi care încep din 2026 în banda de frecvenţe pentru Europa. Astfel, dacă la licitaţia organizată conform noii Directive s-ar vinde tot spectrul la preţul de pornire, încasările ar putea depăşi lejer 720 de milioane de euro (3,6 miliarde de lei). De fapt, Codul ar permite aprobarea de licenţe pe perioade un pic mai lungi pentru o armonizare la nivelul întregii Uniuni Europene. Pe construcţia consultată în 2019, anterior demersului de transpunere a Codului Comunicaţiilor, suma preţurilor de pornire era aproximativ de 580 de milioane de euro şi acestea sunt cifre legate strict de licitaţia 5G. Toate taxele de licenţă merg la bugetul de stat. Nu rămâne niciun leu la ANCOM”, a spus Lovin, citat de Agerpres.

Oficialul ANCOM a menţionat, totodată, că instituţia pe care o reprezintă a contribuit, anil trecut, cu 700 de milioane de lei la bugetul de stat, sumă rezultată dintr-un excedent din anii anteriori, pentru a sprijini autorităţi publice în vederea diminuării efectelor cauzate de pandemie.

„Anul trecut, în plină stare de urgenţă, operatorii au mai plătit alte 60 de milioane de euro (aproximativ 290 milioane de lei) tot pentru licenţele în banda de 2,1 MHz, cunoscute în termeni populari ca 3G, care au fost prelungite conform obligaţiilor legale de către ANCOM. Statul român încasează în total alte 110 milioane de euro din prelungirea acestor licenţe pentru că alături de cele 60 de milioane de euro, alte 50 de milioane de euro (aproximativ 250 de milioane de lei) vor fi plătiţi în noiembrie, anul acesta, tot la bugetul de stat. Tot anul trecut, ANCOM a contribuit cu 700 de milioane de lei, excedentul din anii anteriori, la bugetul de stat, în timpul stării de urgenţă, pentru a sprijini şi celelalte autorităţi publice în diminuarea efectelor cauzate de pandemie”, a subliniat vicepreşedintele Autorităţii de reglementare în comunicaţii.

Conform statisticii ANCOM, la momentul actual, în România există 768 de staţii de bază 5G, iar serviciile comerciale de acest tip sunt disponibile în 34 de localităţi, dintre care în zece mari municipii: Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca, Braşov, Sibiu, Constanţa, Oradea, Craiova şi Ploieşti.

La începutul lunii februarie a acestui an, ANCOM a anunţat, în Planul de acţiuni al instituţiei pentru 2021, că va adopta în acest an o decizie privind organizarea procedurii de selecţie pentru acordarea drepturilor de utilizare a spectrului radio disponibil în vederea implementării noilor tehnologii (5G) şi desfăşurarea propriu-zisă a licitaţiei.

Pe data de 29 ianuarie 2020, Comisia Europeană (CE) a aprobat setul comun de instrumente cuprinzând măsuri de atenuare convenite de statele membre pentru a răspunde riscurilor de securitate legate de introducerea tehnologiei 5G, a cincea generaţie de reţele mobile.

Președintele ANCOM, Sorin Grindeanu, a declarat la Interviurile live Digi24.ro, că instituția va lansa o campanie de informare a populației în legătură cu tehnologia 5G, având în vedere răspândirea în spațiul online a unor teorii conspiraționiste pe subiect. Sorin Grindeanu susține că tehnologia 5G nu este periculoasă pentru oameni, și nu exclude ca aceste mesaje care îi sperie pe cetățeni să facă parte din campaniile de manipulare și dezinformare ale Rusiei.

„De fiecare dată când omenirea a făcut un salt tehnologic au existat și asemenea luări de poziție. În momentul în care a s-a trecut la locomotivele cu abur, vă vor să verificați presa de atunci, așa cum era ea, și o să vedeți păreri ale multora, specialiști din acea perioadă, la 1800, care spuneau că dacă trenul merge cu mai mult de 40 de kilometri la oră se lichefiază organele. Am dat acest exemplu tocmai ca să explic mai bine frica de 5g, de tehnologie”, a explicat președintele ANCOM.

Acesta a spus că implementarea globală a unei astfel de tehnologii nu se poate face fără studii în privința efectelor asupra sănătății publice.

„Să știți că nu se ajunge în acest stadiu în care suntem acum fără studii ale OMS, fără impactul pe care l-ar avea acea tehnologie asupra corpului uman”.

Grindeanu a arătat că instituția sa a primit scrisori și petiții de la cetățeni îngrijorați care se opun tehnologiei 5G: „Știți că s-a lansat în arealul Centrului vechi o zonă în care există 5G și am primit o scrisoare prin care îmi spuneau că în acea zonă bărbații își bat mai mult femeile. Eu nu vreau să trimit nici în derizoriu, e f important ca lumea să fie convinsă că nu sunt efecte negative”

”Eu i-aș asigura pe toți cei care se gândesc la teorii ale conspirații că lucrurile nu stau așa. Ba chiar mai mult, noi, în urmă cu 8 luni, am lansat un site care e www.monitor-emf.ro, în care poți vedea în timp real toate radiațiile, nivelul lor în diverse locații, 24 de ore din 24. N-a existat nicio perioadă, măcar o singură dată să se depășească măcar un sfert din limita admisă”

”Repet, nu vreau să trimit în derizoriu. E foarte normal ca oamenii să aibă temeri, e o problemă care n-a fost explicată foarte bine la început la nivel mondial”, a mai spus președintele ANCOM.

Potrivit unui document al UE citat de Reuters, țările membre UE și-au subliniat îngrijorarea legată de răspândirea fake-news-urilor pe subiectul 5G.

Consiliul miniștrilor UE „susține importanța luptei împotriva răspândirii dezinformărilor legate de rețelele 5G, în special a celor care leagă răspândirea bolii COVID-19 de rețelele de telefonie mobilă”, se arată în documentul citat.

Conform unor rapoarte prezentate de reprezentanții unor grupuri de telecomunicații, în cel puțin 10 state europene stâlpii de telefonie mobilă au fost incendiați iar angajații firmelor de telecomunicații au fost hărțuiți.

Știrile false au instigat la atacul asupra a peste 140 de stâlpi de telefonie mobilă, în ciuda apelurilor repetate ale autorităților și a Organizației Mondiale a Sănătății, care au respins afirmațiile că răspândirea noului coronavirus ar avea vreo legătură cu dezvoltarea noii tehnologii.

În Marea Britanie au fost 87 de atacuri incendiare și în Olanda 30, în timp ce au fost semnalate astfel de cazuri și în Franța, Belgia, Italia sau Germania.

„Virusurile nu pot călători prin unde radio sau rețele mobile, iar COVID-19 s-a extins și în țările unde nu este dezvoltată tehnologia 5G”, susțin reprezentanții OMS.