Președintele american Donald Trump a anunțat marți că examenul medical efectuat la un spital militar din apropierea Washingtonului s-a desfășurat „perfect”. Declarația vine cu câteva zile înainte ca liderul de la Casa Albă să împlinească 80 de ani și în contextul întrebărilor tot mai frecvente legate de starea sa de sănătate fizică și mintală.

Donald Trump a petrecut peste trei ore la spitalul militar Walter Reed

Donald Trump a transmis mesajul pe platforma sa Truth Social, după controlul medical efectuat la spitalul militar Walter Reed, unde a rămas mai bine de trei ore.

„Totul a decurs PERFECT”, a scris liderul american.

Casa Albă nu a publicat imediat un raport medical complet și nici o scrisoare semnată de medicul președintelui. Administrația americană decide ce informații medicale sunt făcute publice și cât de detaliate sunt acestea. Actualul lider de la Casa Albă și-a construit de-a lungul timpului imaginea publică inclusiv în jurul ideii de energie și vitalitate, folosind frecvent comparații cu fostul președinte Joe Biden.

Casa Albă a confirmat diagnosticul de insuficiență venoasă cronică

Administrația americană a anunțat anterior că Donald Trump suferă de insuficiență venoasă cronică, o afecțiune considerată frecventă și benignă, care poate provoca umflături și crampe.

În ultimele luni, președintele american a fost văzut cu un hematom persistent la mâna dreaptă, acoperit cu machiaj. Casa Albă a explicat că acesta este asociat administrării regulate de aspirină pentru prevenție cardiovasculară. De la revenirea sa la Casa Albă, în ianuarie 2025, Donald Trump și-a redus numărul deplasărilor interne comparativ cu primul mandat, însă continuă să efectueze vizite externe și să participe frecvent la conferințe de presă.

Controlul medical de marți este al treilea efectuat după revenirea sa în funcție, ceea ce indică un ritm mai frecvent al verificărilor medicale față de mandatul anterior al lui Joe Biden.

Opoziția democrată pune sub semnul întrebării starea de sănătate a lui Donald Trump

Raportul medical publicat după controlul efectuat în octombrie 2025 arăta că Donald Trump se afla „în stare excelentă de sănătate” și că vârsta sa cardiacă era „cu aproximativ 14 ani mai tânără” decât vârsta reală.

În același timp, liderii democrați și o parte a presei americane continuă să ridice întrebări privind starea sa de sănătate mintală. Opoziția distribuie frecvent imagini în care Trump apare cu ochii închiși la reuniuni sau invocă mesajele publicate pe Truth Social.

Un sondaj realizat recent de Washington Post/ABC News/Ipsos arată că 59% dintre respondenți consideră că Donald Trump nu are capacitățile mintale necesare pentru a conduce Statele Unite, iar 55% spun că acesta nu are nici condiția fizică necesară. Președintele american respinge însă aceste critici și afirmă că se află într-o formă foarte bună.

„Mă simt ca acum cincizeci de ani. E o nebunie”, a declarat el pe 12 mai. „Sunt o persoană extraordinar de strălucită”, a scris Donald Trump pe Truth Social, pe 22 aprilie.

Armata SUA a efectuat „atacuri de autoapărare” în sudul Iranului, vizând amplasamente de lansare a rachetelor și ambarcațiuni iraniene, potrivit Comandamentului Central al SUA (CENTCOM).

CENTCOM numește atacurile din Iran „defensive”

„Forțele americane au efectuat astăzi atacuri de autoapărare în sudul Iranului pentru a ne proteja trupele de amenințările reprezentate de forțele iraniene”, a declarat căpitanul Tim Hawkins, purtător de cuvânt al CENTCOM.

„Printre ținte s-au numărat amplasamente de rachete și ambarcațiuni iraniene care încercau să amplaseze mine. Comandamentul Central al SUA continuă să ne apere forțele, dând dovadă de reținere în timpul armistițiului în curs”, a detaliat Tim Hawkins.

Ambarcațiunile atacate, observate când amplasau mine marine

Potrivit unui oficial american de rang înalt, două ambarcațiuni iraniene au fost observate amplasând mine în Strâmtoarea Ormuz, în timp ce forțele au răspuns și după ce un amplasament de rachete a vizat avioanele de război americane.

Armata americană a eliminat ambele nave ale Corpului Gardienilor Revoluției și a lovit, de asemenea, amplasamentul de rachete sol-aer din Bandar Abbas.

„Acestea au fost atacuri defensive”, a declarat oficialul, citat de Fox News. Atacurile nu indică faptul că armistițiul cu Iranul s-a încheiat, au declarat două surse suplimentare.

Declarația a venit după ce s-a raportat că s-au auzit explozii în diferite regiuni de-a lungul Strâmtorii Ormuz, o explozie fiind auzită în Bandar Abbas, în sudul țării, în Iran.

Alte explozii au fost raportate în apropierea localităților Sirik și Jask, lângă calea navigabilă strategică. Oficialul a confirmat luni că atacurile americane s-au „încheiat deocamdată”.

Trump vrea extinderea acordurilor Abraham în același timp cu un acord SUA-Iran

Cu toate acestea, oficialii SUA spun că armistițiul este încă în vigoare, iar negocierile pentru a se ajunge la un acord continuă. Luni, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că le-a cerut Arabiei Saudite, Qatarului, Pakistanului, Turciei, Egiptului și Iordaniei să adere la Acordurile Abraham pentru normalizarea relațiilor cu Israelul, în paralel cu negocierile privind un posibil acord cu Iranul. Pakistanul a respins propunerea, iar celelalte state vizate nu au reacționat public până în acest moment.

„Solicit în mod obligatoriu ca toate ţările să semneze imediat Acordurile Abraham şi, dacă Iranul semnează acordul cu mine, în calitate de preşedinte al Statelor Unite ale Americii, ar fi o onoare să îi avem şi pe ei ca parte a acestei coaliţii mondiale fără precedent”, a scris Trump pe Truth Social.

Diplomați americani și ruși ar discuta în secret despre o posibilă încetare temporară a focului în războiul din Ucraina, potrivit informațiilor publicate de Kyiv Independent și LIGA. Washingtonul încearcă să obțină un rezultat diplomatic înaintea alegerilor parțiale din SUA, în timp ce Moscova urmărește relaxarea sancțiunilor și menținerea controlului asupra teritoriilor ocupate.

SUA și Rusia poartă negocieri secrete

Potrivit surselor citate de presa ucraineană, SUA încearcă să intermedieze un acord de încetare temporară a focului între Ucraina și Rusia pentru relansarea negocierilor blocate.

Administrația americană ar urmări obținerea unui succes în politica externă înaintea alegerilor parțiale din toamnă, iar președintele Donald Trump ar putea prezenta oprirea temporară a luptelor drept o victorie diplomatică.

În schimb, Rusia ar putea primi o relaxare parțială a sancțiunilor internaționale. Sursele afirmă că Moscova cere păstrarea controlului asupra teritoriilor ocupate și menținerea actualei linii a frontului. Potrivit acelorași surse, în negocieri nu există deocamdată garanții de securitate pentru Ucraina.

„Vor ca Ucraina să accepte cât mai mult posibil sau, cel puțin, să nu stea în cale”, a declarat pentru Kyiv Independent o persoană familiarizată cu această chestiune.

Război Ucraina. Sursă foto: Facebook

Donald Trump a vorbit despre extinderea armistițiului de trei zile
Negocierile au loc după ce Donald Trump a anunțat un armistițiu de trei zile, între 9 și 11 mai, în războiul dintre Rusia și Ucraina. Decizia a fost interpretată ca o încercare de a permite desfășurarea paradei de Ziua Victoriei organizată de Kremlin.

„Ar fi frumos” dacă încetarea focului ar dura mai mult de trei zile, le-a spus ulterior Trump reporterilor.

Declarația a alimentat întrebările legate de concesiile pe care Moscova le-ar cere pentru un armistițiu mai lung.

Rusia vrea recunoașterea teritoriilor ocupate

Negocierile dintre părți se lovesc de mai multe obstacole majore. În privința teritoriilor ocupate, Ucraina susține că singura bază realistă pentru un armistițiu este păstrarea actualei linii a frontului. Kremlinul cere însă retragerea trupelor ucrainene din anumite zone din Donbas pe care armata rusă nu le controlează integral.

Un alt punct sensibil este Centrala Nucleară Zaporojie, aflată sub ocupație rusă. Moscova insistă să păstreze controlul asupra centralei în cadrul unui eventual acord, poziție respinsă de Kiev.

Rusia cere, de asemenea, recunoașterea internațională a teritoriilor ocupate și ridicarea sancțiunilor economice.

„Americanii, în principiu, sunt gata să facă acest lucru”, a declarat o sursă citată de publicația ucraineană.

Kievul cere garanții de securitate înaintea unui acord

Autoritățile ucrainene avertizează că un armistițiu fără garanții clare de securitate ar permite Rusiei să își refacă rapid capacitatea militară. Potrivit oficialilor de la Kiev, o astfel de pauză ar oferi Moscovei posibilitatea să își regrupeze forțele, să își refacă potențialul militar și să pregătească o nouă ofensivă.

Sursele citate susțin că Washingtonul nu a propus până acum niciun mecanism obligatoriu din punct de vedere juridic pentru protejarea Ucrainei.

SUA propun ca eventualele garanții de securitate să fie discutate ulterior, după oprirea luptelor, în cadrul unui acord de pace mai amplu. Un oficial american a declarat că astfel de garanții pot fi implementate doar după încheierea fazei active a războiului.

Un oficial ucrainean a afirmat că negocierile rămân dificile, deoarece mai multe propuneri ale Kievului nu sunt susținute de partenerii occidentali. Casa Albă a refuzat de două ori să comenteze informațiile privind negocierile dintre SUA și Rusia.

Războiul dintre Iran și SUA este pe cale să se reaprindă, după o perioadă de armistițiu de patru săptămâni, după ce două distrugătoare ale Marinei SUA care au trecut luni prin Strâmtoarea Ormuz au fost atacate de iranieni cu bărci mici, rachete și drone, potrivit rapoartelor CENTCOM. În același timp, președintele Masoud Pezeshkian și-a exprimat furia după ce Gardienii Revoluției din Iran au atacat Emiratele Arabe Unite, potrivit Iran International.

Distrugătoarele SUA atacate de Iran nu au fost afectate 

Distrugătoarele USS Truxtun și USS Mason au fost susținute de avioane de vânătoare și elicoptere AH-64 Apache în timpul confruntării, oficialii descriind-o drept un „atac susținut”. Dar, în ciuda atacului, niciunul dintre distrugătoare nu a fost afectat, forțele interceptând sau descurajând fiecare amenințare.

Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a declarat luni că avioanele F-16 contribuie la apărarea forțelor sale și la protejarea navelor maritime din Strâmtoarea Hormuz.

„Avioanele de vânătoare F-16 ale Forțelor Aeriene se numără printre cele peste 100 de aeronave terestre și maritime care sprijină Proiectul Libertate”, a declarat comandamentul într-o postare distribuită pe X.

„În timpul operațiunii defensive, aceste platforme avansate de luptă ajută la protejarea forțelor americane și la apărarea navelor maritime comerciale”, a mai anunțat CENTCOM.

Președintele Pezeshkian, furios pe Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Ira

Președintele iranian Masoud Pezeshkian și-a exprimat furia față de acțiunile Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), descriind atacurile cu rachete și drone asupra Emiratelor Arabe Unite drept „complet iresponsabile”, potrivit unor rapoarte.

Citând informații noi care sugerează o creștere fără precedent a tensiunilor dintre guvern și IRGC, Iran International a anunțat, de asemenea, că atacurile au fost efectuate fără știrea sau coordonarea guvernului.



Se spune că Pezeshkian ar fi numit abordarea escaladării tensiunilor cu țările vecine ale Iranului „nebunie”, avertizând în același timp asupra unor consecințe potențial ireversibile, a relatat publicația.

Ministrul de Externe Araghchi ar vrea ca SUA și EAU să nu fie atrase într-un conflict prelungit
Ministrul de externe iranian, Seyed Abbas Araghchi, a declarat luni că SUA și Emiratele Arabe Unite nu ar trebui fie atrase într-un conflict prelungit de către alții, cu intenții rele, în ciuda faptului că a declarat că discuțiile fac progrese. Remarcile lui Seyed Abbas Araghchi au venit pe fondul creșterii tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz.

„Evenimentele din Ormuz arată clar că nu există o soluție militară la o criză politică”, a declarat Araghchi într-o postare distribuită pe X.

„Pe măsură ce discuțiile fac progrese datorită efortului generos al Pakistanului, SUA ar trebui să fie precaute să nu fie trase înapoi într-o mlaștină de către răuvoitori. La fel ar trebui să facă și Emiratele Arabe Unite”, a adăugat el.

„Proiectul Libertate este Proiectul Impas”, a spus Araghchi.

Donald Trump, tot mai singur, cu mulți dușmani la nivel mondial. Despre situația liderului de la Casa Albă a vorbit, luni, Adrian Severin, fost ministru de Externe, în podcastul realizat de Robert Turcescu, pentru evz.ro, difuzat pe canalul de YouTube Hai România.

Donald Trump e tot mai izolat la nivel mondial. Eșecuri pe bandă rulantă

Donald Trump a bifat multe eșecuri în cel de-al doilea mandat de președinte al SUA. Și a devenit tot mai izolat, consideră invitatul podcastului. „Un Trump care este blocat în Golf, total blocat în Golf, tot mai izolat în lume, eșec în Gaza, categoric că nu-i pace acolo, eșec în Ucraina. Toată încercarea lui și chiar reușita în a schița o înțelegere strategică cu Rusia se prăbușește din motive pe care le putem discuta, dar nu merită în momentul de față. Raporturile lui cu China sunt din ce în ce mai confuze și mai nesigure”, a afirmat Adrian Severin.

Fostul demnitar spune că întâlnirea dintre Donald Trump și Xi Jinping a căzut pentru că liderul de la Beijing nu a vrut să mai stea față în față cu omologul său de la Washington.

De ce a căzut vizita în China

„Apropo de cei care ne spun că domnul Trump a amânat vizita. Vă dau informația de la sursă. Nu domnul Trump a amânat vizita în China. China a spus că nu vede motivul pentru care ar veni în aceste momente și China este cea care a amânat vizita, și nu Trump. Dar el niciodată nu pierde. A luat bătaie, a câștigat, a mai luat o bătaie și iar
a câștigat”.

Adrian Severin a mai explicat și ce urmări sunt după atentatul care îl viza pe președintele SUA. „Îi servește, pentru că pierzând peste tot, acum lumea vorbește despre atentatul, despre dorința unor nebuni de a-l ucide. Și asta ne face să uităm că domnul președinte Trump a susținut uciderea liderilor politici din alte țări.

Nu direct de americani, dar de prietenii americanilor. Deci a susținut. Putem să spunem că asemenea fenomene se produc într-o lume în care se predică uciderea adversarului, uciderea, asasinarea liderilor politici. Atunci când de la comanda supremă a Americii se pledează pentru ucidere și se practică uciderea liderilor politici.

Când limbajul excluderii este limbajul zilei, când limbajul, aș spune, mitocănesc este cel care se practică, sigur că asemenea întâmplări pot să aibă loc. Și, mă rog, n-a ajuns omul în sala respectivă, acolo a ajuns după oamenii de la presă, i-am văzut pe unii că au plecat acasă cu diverse amintiri de pe masă, ba o sticlă de vin, ba o sticlă de șampanie, poate ori fi luat câteva tacâmuri.”

Concluzia: Împăratul este gol

Invitatul emisiunii a tras concluzia și a afirmat că SUA și Trump au probleme vizibile. „Această întâmplare, indiferent cum am lua-o, arată un singur lucru și anume că regele este gol și mie îmi pare rău că regele este gol nu îmi pare bine pentru că noi suntem partenerul, aliatul acestui rege”, a conchis Adrian Severin.

Trump afirmă că operațiunile vor continua fără acord, în timp ce Iranul avertizează că Ormuz se redeschide, dar „nu pentru tine”. Atacuri afectează infrastructuri din Golf. Întreruperea internetului din Iran a intrat acum în ziua 33, majoritatea utilizatorilor fiind deconectați de lumea exterioară timp de peste 768 de ore, potrivit grupului de monitorizare a internetului NetBlocks.

Trump afirmă că operațiunile vor continua fără acord, în timp ce Iranul avertizează că Ormuz se redeschide, dar „nu pentru tine”. Atacuri afectează infrastructuri din Golf Conectivitatea cu Lumea exterioară rămâne la 1% din nivelurile normale.

Netblocks a spus că „autoritățile își extind represiunea asupra terminalelor satelitare în încercarea de a eliminarea mijloacelor rămase de comunicare cu lumea exterioară”.

Între timp, unii oficiali, utilizatori pro-establishment și jurnaliști au acces nelimitat, în timp ce alții plătesc sume mari pentru a se conecta
online.

Câțiva oameni au făcut-o a reușit să se conecteze folosind internet prin satelit precum Starlink și alte metode, dar folosind sau deținerea Starlink poate duce la până la doi ani de închisoare în Iran.

Update 11:37 – Qatar spune că a doborât două rachete de croazieră iraniene și confirmă al treilea petrolier lovit
Ministerul apărării din Qatar confirmă că un petrolier închiriat companiei de stat QatarEnergy a fost lovit de o rachetă de croazieră iraniană în apele qatariene, potrivit Times of Israel.

Qatarul a fost vizat de trei rachete de croazieră venite din Iran, două dintre ele fiind interceptate, în timp ce a treia a lovit petrolierul Aqua 1, dar nu a provocat victime, spune ministerul.

Nava, situată la 31 de kilometri (17 mile marine) nord de centrul industrial Ras Laffan din Qatar — locul celei mai mari uzine de gaze din lume — a suferit daune deasupra liniei de plutire, dar nu a fost raportat niciun impact asupra mediului, potrivit United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO) și QatarEnergy.

Update 8:42 – Iran: Strâmtoarea Ormuz cu siguranță se va redeschide, dar nu pentru tine

Șeful Comitetului pentru Securitate Națională al Parlamentului iranian, Ebrahim Azizi, și-a folosit contul X pentru a transmite un mesaj lui Donald Trump, spunându-i: „Strâmtoarea Ormuz se va redeschide cu siguranță, dar nu pentru tine; va fi deschisă celor care respectă noile legi ale Iranului”, potrivit BBC.

Azizi a spus că „cei 47 de ani de ospitalitate s-au terminat pentru totdeauna”, referindu-se la perioada de la Revoluția Iranului din 1979.

Azizi a adăugat: „Trump și-a împlinit în sfârșit visul de ‘schimbare a regimului’ — dar în regimul maritim al regiunii!”



Reamintim că Comitetul Național de Securitate al Iranului a aprobat un plan de taxare pentru navele care traversează Strâmtoarea Hormuz.

Update 8:01 – Emirates a interzis cetățenilor iranieni să intre sau să tranziteze EAU

Site-ul companiei aeriene Emirates, cu sediul în Dubai, a anunțat astăzi că cetățenii iranieni nu au voie să intre sau să tranziteze Emiratele Arabe Unite, potrivit The Jerusalem Post.

Site-ul altui transportator, Flydubai, a spus că cetățenii iranieni care dețin o „Viză de Aur” din EAU sunt scutiți și li se permite să intre și să tranziteze țara.

Restricțiile apar pe fondul tensiunilor sporite dintre Iran și statele din Golf.

Update 7:11 – Petrolier, lovit de un proiectil în largul coastei Qatarului
Un petrolier a fost lovit de un „proiectil necunoscut” în largul coastei capitalei Qatarului, Doha, potrivit UK Maritime Trade Operations, informație preluată de BBC.

Agenția spune că nava a fost lovită „pe partea babord, provocând daune carenei deasupra liniei de plutire”, dar toți membrii echipajului au fost raportați ca fiind în siguranță.

Se adaugă că autoritățile investighează incidentul și că nu există „niciun impact asupra mediului” din cauza incidentului.

Atacul are loc la o zi după ce un petrolier care transporta două milioane de barili de petrol din Kuweit și Arabia Saudită a fost lovit de un atac cu dronă iraniană în timp ce era ancorat în largul coastei Dubaiului.

A izbucnit un incendiu care a fost stins ulterior, toți membrii echipajului fiind în siguranță și nevătămați, potrivit autorităților locale.

Președintele SUA, Donald Trump, spune că Iranul nu este obligat să accepte un acord pentru ca Statele Unite să pună capăt operațiunii militare în țară, potrivit Times of Jerusalem.

„Nu, nu trebuie să facă o înțelegere”, a declarat Trump ca răspuns la o întrebare adresată în Biroul Oval.

„Când simțim că sunt… puși în Epoca de Piatră și nu vom putea veni cu o armă nucleară, atunci vom pleca indiferent dacă avem sau nu un acord”, spune Trump. „Acum nu mai contează.”

Strategia militară și obiectivele Statelor Unite, analizate

Nu este clar dacă SUA ar înceta unilateral focul în cazul în care Iranul ar adopta o poziție similară. Declarațiile președintelui vin într-un moment în care strategia militară și obiectivele Washingtonului în conflictul cu Teheranul sunt intens analizate.

Trump a susținut că SUA a distrus deja programul nuclear al Iranului prin atacurile de anul trecut și a declarat anterior că nu se concentrează pe stocurile de uraniu puternic îmbogățit ale Teheranului, ceea ce lasă neclar care sunt obiectivele militare imediate.

„Este posibil să avem o înțelegere pentru că ei vor să facă o înțelegere mai mult decât vreau eu să fac o înțelegere”, adaugă Trump.

„Dar într-un timp destul de scurt, vom termina, iar ei nu vor putea face o armă nucleară ani de zile”, continuă el.

„Poate că peste mult timp vor putea face o armă nucleară, vei avea un președinte care va fi ca mine și va merge acolo și îi va doborî din nou”, spune Trump, recunoscând că războiul în curs cu Iranul s-ar putea să nu fie definitiv.

Declarațiile contrastează cu poziții exprimate anterior de liderul american. Cu doar trei săptămâni înainte, acesta afirmase că își dorește „să se asigure că nu trebuie să ne întoarcem la fiecare 10 ani”, sugerând o abordare mai durabilă a problemei nucleare iraniene.

Rubio: Relația cu NATO ar putea fi reevaluată

În paralel cu evoluțiile din Orientul Mijlociu, secretarul de stat american Marco Rubio a indicat că Statele Unite ar putea reconsidera relația cu NATO după încheierea conflictului.

„Cred că nu există nicio îndoială, din păcate, după ce acest conflict se va încheia, va trebui să reexaminăm acea relație. Va trebui să reexaminăm valoarea NATO în acea alianță pentru țara noastră”, a declarat Rubio la Fox News.

Acesta a precizat că „în cele din urmă” decizia va aparține președintelui Donald Trump, sugerând că politica externă americană ar putea suferi ajustări în funcție de evoluțiile conflictului.

Atacuri asupra infrastructurii din Kuweit

Pe fondul tensiunilor, un atac cu dronă atribuit Iranului a vizat rezervoarele de combustibil ale aeroportului internațional din Kuweit, provocând un incendiu de amploare, potrivit agenției de știri de stat KUNA, citată de Reuters.

Autoritățile au transmis că nu au fost înregistrate victime. „Echipele de urgență s-au grăbit la fața locului”, iar „rapoartele inițiale arată doar daune materiale la facilitatea administrată de Kuwait Aviation Fueling Company”, a declarat un purtător de cuvânt al autorităților de aviație civilă.

Intervenția rapidă a echipelor specializate a permis limitarea extinderii incendiului, iar evaluările privind pagubele sunt în curs.

Incendiu raportat și în Bahrain

Un incident similar a fost semnalat în Bahrain, unde Ministerul de Interne a anunțat că echipele de apărare civilă intervin pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o facilitate a unei companii, în urma a ceea ce autoritățile au descris drept un atac iranian.

„Echipele de apărare civilă sting un incendiu la o facilitate a companiei”, au transmis oficialii, adăugând că „autoritățile competente iau măsurile necesare la fața locului”.

Nu au fost oferite detalii despre compania afectată, eventuale victime sau amploarea pagubelor.

Într-o răsturnare de situație pe scena politică, președintele american Donald Trump a declarat marți că Statele Unite ale Americii și Iranul sunt „în negocieri chiar acum”, sugerând că regimul de la Teheran este dispus să facă concesii majore pentru a obține un acord de pace.

Chris Terheș: Înțeleg frustrarea lui  Donald Trump, dar nu poți să vii să-ți umilești aliații” 

Deși Republica Islamică Iran a negat oficial că ar purta discuții directe cu Washingtonul, dezvăluirile New York Times, citate de NBC, confirmă existența unui canal de comunicare diplomatică intensă.

Planul Trump transmis prin intermediari

Potrivit unui raport publicat de The New York Times, care citează oficiali sub protecția anonimatului, administrația Trump a trimis deja Iranului un plan detaliat de pace, structurat pe 15 puncte. Documentul a fost livrat prin intermediul Pakistanului, o mișcare care subliniază eforturile diplomatice din culise ale liderilor regionali.

Într-o declarație din Biroul Oval, președintele Trump a justificat decizia de a suspenda amenințările cu lovituri asupra infrastructurii energetice iraniene tocmai prin prisma acestor negocieri incipiente. „Vorbesc cu noi și vorbesc rațional”, a afirmat liderul de la Casa Albă, menționând că punctele „1, 2 și 3” din document vizează strict împiedicarea Iranului de a obține o armă nucleară.

Rolul Pakistanului și diplomația de culise

Prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif s-a oferit oficial să medieze discuțiile dintre cele două state beligerante, ofertă pe care Donald Trump pare să o ia în considerare serios, distribuind mesajul acestuia pe rețeaua Truth Social.

Cu toate acestea, Casa Albă păstrează o abordare prudentă. Secretarul de presă Karoline Leavitt a subliniat că „SUA nu vor negocia prin intermediul presei”, confirmând totuși explorarea acestei noi ferestre diplomatice, în timp ce operațiunile militare continuă conform planului.

Echipa de negociatori americani este una de top, implicând oficiali cu greutate precum vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio, trimisul special Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele și consilierul de încredere al președintelui.

Victoria declarată și paradoxul militar

În ciuda declarațiilor optimiste în care Donald Trump a susținut că „SUA au câștigat deja războiul” și că Teheranul a acceptat să renunțe la programul său nuclear, realitatea de pe teren rămâne tensionată. Casa Albă nu a renunțat la planul de a solicita Congresului un pachet de finanțare suplimentară masiv, estimat la 200 de miliarde de dolari, pentru susținerea efortului de război.

Mai mult, The Wall Street Journal a dezvăluit că Pentagonul pregătește desfășurarea a aproximativ 3.000 de soldați din Divizia 82 Aeropurtată în Orientul Mijlociu.

Întrebată despre aceste planuri de suplimentare a trupelor în plin proces de negociere, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a reiterat poziția de forță a administrației: „Președintele Trump are întotdeauna toate opțiunile militare la dispoziție”, scrie NBC.

Un producător ucrainean de drone a obținut un contract important cu Pentagonul în programul „Drone Dominance”, marcând un pas semnificativ în consolidarea cooperării militare între Statele Unite și Ucraina. Acordul va permite companiei să furnizeze tehnologie avansată de drone pentru a îmbunătăți capacitățile de atac aerian ale forțelor americane, informează united24media.com.

Un producătorul ucrainean de drone câștigă contractul cu Pentagonul 

Programul „Drone Dominance” este conceput să testeze și să integreze dronele inovatoare în operațiuni militare, oferind astfel un avantaj tactic semnificativ pe câmpul de luptă. Colaborarea cu producătorul ucrainean va contribui la diversificarea surselor de tehnologie și la accelerarea implementării soluțiilor autonome în armata americană.

Mai exact, producătorul ucrainean de tehnologii de apărare a reușit să încheie un contract militar cu Statele Unite. Acordul a venit după ce drona FPV de atac a companiei, destinată operațiunilor de primă linie, s-a clasat pe locul șase în programul extrem de competitiv al programului „Drone Dominance”, organizat de Pentagon.

Modelul F10, produs de marca ucraineană F-Drones și prezentat în competiție de Ukrainian Defense Drones Tech Corporation (UDD), a obținut un punctaj de 72,9 din 100 în prima rundă a selecției, demonstrând performanță și fiabilitate notabile.

Înșelătoriile s-au mutat pe Tiktok, iar infractorii apelează la  latura sensibilă a românilor

F10 se numără deja printre cele mai solicitate drone FPV pe frontul ucrainean

Surse apropiate procesului de selecție au declarat pentru Defender Media că Pentagonul a preferat modelul F10 în mare parte datorită eficienței lanțului de aprovizionare implementat de companie.

F-Drones a redus astfel dependența de piețele externe instabile, fabricând o parte considerabilă a componentelor pe plan intern, în Ucraina, și completând restul necesarului prin parteneri europeni de încredere.

După ce în 2024 compania a început producția locală a cadrelor și antenelor din carbon, aceasta și-a extins rapid capacitățile, iar până în 2025 a ajuns să fabrice și controlere de zbor, controlere electronice de viteză, modemuri radio și sisteme de transmisie video proprii.

F10 se numără deja printre cele mai solicitate drone FPV pe frontul ucrainean. În prezent, modelul poate fi achiziționat prin platforma guvernamentală Brave1 la aproximativ 27.000 UAH (611 USD), alături de alte drone populare ale producătorului, precum F7 de șapte inci și seria de interceptori LITAVR.

Ucraina a ajuns să fie considerată un actor major pe scena globală a tehnologiilor de apărare

Includerea producătorilor ucraineni în programul „Dominanța Dronelor” derulat de Pentagon deschide o etapă nouă în modul în care Statele Unite își concep achizițiile din domeniul apărării. În contextul în care Departamentul Apărării încearcă să își modernizeze rapid flotele de sisteme fără pilot folosind tehnologii deja verificate în luptă, atenția se îndreaptă tot mai mult către inovatorii din Ucraina, ale căror echipamente au fost testate în confruntări de mare intensitate.

O analiză recentă arată că Ucraina a ajuns să fie considerată un actor major pe scena globală a tehnologiilor de apărare. Industria locală și-a extins capacitățile de producție până la nivelul a milioane de unități și a reușit, în același timp, să reducă semnificativ dependența de componente provenite din China.

Prin acorduri de achiziție pentru platforme de atac compacte și eficiente, precum quadcopterul F10 (ridicat și propulsat de patru rotoare), Pentagonul urmărește să introducă rapid în dotare mii de drone cu costuri reduse. În paralel, strategia vizează și consolidarea unor lanțuri de aprovizionare sigure în rândul statelor aliate.

Activitatea economică din SUA a înregistrat o creștere modestă în ultimele săptămâni, în timp ce nivelul prețurilor a continuat să urce, iar piața muncii a rămas relativ stabilă, potrivit celui mai recent raport publicat miercuri de banca centrală americană, cunoscut sub numele de „Cartea bej” („Beige Book”), potrivit US News.

Documentul oferă o imagine asupra evoluțiilor economice din SUA care este diferite regiuni ale țării și include informații obținute din sondaje și discuții cu lideri de afaceri și organizații comunitare.

Raportul menționează și efectele unor politici recente asupra mediului economic, inclusiv măsurile privind imigrația adoptate de administrația fostului președinte Donald Trump, care au influențat activitatea unor companii și situația angajaților din anumite zone ale țării.

Potrivit documentului, „per ansamblu, așteptările economice au fost optimiste, majoritatea districtelor (Fed) anticipând o creștere ușoară până la moderată în lunile următoare”.

Raportul „Beige Book” indică o creștere economică moderată a SUA

Raportul realizat de Rezerva Federală reprezintă o sinteză a informațiilor economice colectate din cele 12 districte regionale ale instituției și este publicat înaintea reuniunilor în care oficialii stabilesc politica monetară.

Documentul oferă o perspectivă detaliată asupra evoluției economiei, pe baza datelor calitative provenite din mediul de afaceri.

Conform celei mai recente ediții, șapte dintre cele 12 districte au raportat o expansiune economică, în timp ce cinci au semnalat activitate stabilă sau în scădere. Comparativ cu raportul anterior publicat în luna ianuarie, datele indică o ușoară încetinire a ritmului de creștere.

În ceea ce privește evoluția prețurilor, raportul notează că „în general, companiile se așteptau ca prețurile să crească într-un ritm ceva mai lent pe termen scurt”.

Totuși, nivelul inflației rămâne ridicat, iar acest factor continuă să fie monitorizat atent de banca centrală.

Informațiile incluse în raport au fost colectate până la data de 23 februarie, înainte de unele evoluții geopolitice recente și după decizia Curții Supreme a Statelor Unite de a invalida o parte dintre tarifele globale impuse anterior de administrația Trump.

Politica monetară rămâne prudentă

În cadrul ședinței din 27-28 ianuarie, Rezerva Federală a decis să mențină rata dobânzii de referință în intervalul 3,50% – 3,75%. Decizia a venit după o serie de reduceri ale dobânzii adoptate în ultimele trei reuniuni din 2025.

Oficialii băncii centrale au justificat menținerea dobânzii prin stabilizarea pieței muncii și prin faptul că inflația continuă să se situeze la un nivel ridicat.

Datele economice publicate ulterior au indicat o creștere constantă în sectorul manufacturier și o majorare a prețurilor de gros în luna ianuarie, fără semne evidente de deteriorare a pieței muncii.



În acest context, analiștii financiari se așteptau deja ca banca centrală să păstreze dobânzile neschimbate și la reuniunea programată pentru 17–18 martie.

Creșterea prețurilor petrolului, pe fondul tensiunilor geopolitice recente, ar putea menține presiunea asupra inflației și ar putea determina banca centrală să adopte o abordare prudentă pentru o perioadă mai lungă.

Piața muncii și impactul politicilor privind imigrația din Statele Unite

Raportul evidențiază și efectele măsurilor de restricționare a imigrației asupra pieței muncii din anumite regiuni ale Statelor Unite. În unele zone, companiile au raportat dificultăți în găsirea forței de muncă, iar aceste evoluții au influențat inclusiv nivelul cererii din partea consumatorilor.

Exemplele menționate în document indică faptul că anumite comunități, inclusiv cea din Minneapolis, au resimțit efecte asupra activității economice locale. Reducerea disponibilității forței de muncă a fost identificată drept unul dintre factorii care pot afecta ritmul de creștere economică.

Observațiile din raport par să confirme evaluările recente ale oficialilor Rezervei Federale, potrivit cărora piața muncii din Statele Unite se stabilizează, însă inflația rămâne o provocare pentru politica monetară.

Schimbări posibile la conducerea Rezervei Federale
În același timp, scena economică americană este marcată și de evoluții instituționale. Fostul președinte Donald Trump a înaintat Senatului nominalizarea lui Kevin Warsh pentru funcția de președinte al Rezervei Federale, înlocuindu-l pe actualul șef al instituției, Jerome Powell, al cărui mandat se încheie la mijlocul lunii mai.

Potrivit informațiilor din spațiul public, Warsh ar putea susține reduceri ale dobânzilor, o direcție susținută de Trump.

Republicanii se aliniază în spatele lui Trump. Atacurile lansate de Statele Unite asupra Iranului, într-o operațiune comună cu Israelul, au generat reacții puternic polarizate pe scena politică de la Washington, potrivit Al Jazeera.

Decizia președintelui Donald Trump de a ordona bombardamentele, în timp ce negocierile privind programul nuclear iranian erau încă în desfășurare, a fost întâmpinată cu sprijin ferm din partea majorității republicanilor și cu critici din partea mai multor lideri democrați.

În centrul reacțiilor se află și informația privind moartea liderului suprem iranian, Ali Khamenei, în urma atacurilor americano-israeliene.

Sprijin solid din partea republicanilor pentru Trump

Lideri importanți ai Partidului Republican s-au aliniat rapid în spatele președintelui. Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a declarat:

„Astăzi, Iranul se confruntă cu consecințele severe ale acțiunilor sale malefice”.

Acesta a susținut că administrația Trump a încercat inițial soluții diplomatice:

„Președintele Trump și administrația au depus toate eforturile pentru a urmări soluții pașnice și diplomatice ca răspuns la ambițiile nucleare susținute ale regimului iranian, la dezvoltarea terorismului și la uciderea americanilor – și chiar a propriului popor”.

Mesajul potrivit căruia diplomația ar fi fost epuizată înaintea intervenției militare a fost reluat și de senatorul Chuck Grassley, care a scris pe platforma X:

„Președintele Trump a oferit Iranului o mulțime de oportunități de negociere”

Congresmanul Randy Fine și-a exprimat, la rândul său, susținerea:

„Suntem alături de dumneavoastră, domnule președinte. Vom tăia capul șarpelui terorii musulmane, vom aduce pace durabilă în Orientul Mijlociu și vom salva poporul iranian. Să cadă bombele.”

Senatorul Lindsey Graham a afirmat că folosirea forței militare transmite un mesaj și altor actori internaționali:



Lindsey Graham / sursa foto: Wikipedia

„Tot ce pot spune despre președintele Trump, nu am întâlnit niciodată un om ca el. Nu am întâlnit pe nimeni atât de hotărât să fie un făcător de pace, dar nu vrei să ajungi de partea lui rea”.

Voci republicane critice

Deși sprijinul în tabăra republicană a fost predominant, au existat și poziții divergente. Fosta aliată a lui Trump, Marjorie Taylor Greene, a pus sub semnul întrebării utilitatea conflictului:

„Războiul cu Iranul ajută la criza de sănătate mintală din America sau la pandemia de dependență de droguri din America? Nu. Războiul cu Iranul face ceva pentru a ajuta familiile americane să rămână unite și să supraviețuiască? Nu, deloc.”

Ea a adăugat:

„În câteva ore de la începerea războiului cu Iranul s-a raportat că aproximativ 40 de fete nevinovate, eleve, din Iran au fost ucise de bombele Israelului. Și nu le pasă”.

Congresmanul Tom Massie a declarat: „Mă opun acestui război. Acesta nu este ‘America First’”, anunțând că va susține un proiect de lege pentru limitarea puterii președintelui de a ataca Iranul fără aprobarea Congresului.

Reacția democraților față de acțiunea lui Trump

În tabăra democrată, reacțiile au vizat în principal legalitatea intervenției. Liderul minorității democrate din Camera Reprezentanților, Hakeem Jeffries, a afirmat:

„Nu voi vărsa lacrimi în legătură cu moartea lui. Și-a brutalizat propriul popor și a construit un Iran care este cel mai mare sponsor statal al terorii din lume”.

Totuși, Jeffries a subliniat incertitudinea privind pașii următori:

„Ceea ce urmează este neclar pentru că administrația Trump nu a fost capabilă să articuleze un plan, unul care să asigure că forțele SUA nu vor fi prinse într-un război fără sfârșit în Orientul Mijlociu”.

Senatorul Tim Kaine a contestat ideea unei amenințări iminente: „Nu a existat nicio amenințare iminentă din partea Iranului la adresa Statelor Unite care să justifice trimiterea fiilor și fiicelor noastre într-un nou război în Orientul Mijlociu”.

Pe de altă parte, senatorul democrat John Fetterman a susținut intervenția:

„Președintele Trump a fost dispus să facă ceea ce este corect și necesar pentru a produce o pace reală în regiune. Dumnezeu să binecuvânteze Statele Unite, armata noastră măreață și Israelul”.

Atacurile asupra Iranului au adâncit astfel diviziunile politice din Statele Unite, atât între partide, cât și în interiorul acestora, în timp ce dezbaterea privind legalitatea și consecințele intervenției continuă la Washington.