Procurorul general al României a delegat-o, miercuri, pe Laura Codruța Kovesi, la Serviciul de îndrumare și control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fosta șefă a DNA urmând a coordona implementarea Strategiei Naționale Anticorupție pentru perioada 2016-2020 la nivelul unităților de parchet. Serviciul este subordonat lui Augustin Lazăr, iar Laura Codruța Kovesi va putea face verificări în numele procurorului general.

Reprezentanții Parchetului General precizează că Laura Codruța Kovesi va avea atribuții în implementarea strategiei, dar și privind actualizarea strategiilor de combatere a corupției, elaborarea de strategii sectoriale la nivelul unităților de parchet, în conformitate cu obiectivele strategice și domeniile prioritare ale instituției.

„Strategia Anticorupție își propune promovarea integrității, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional de prevenire și combatere a corupției în România.

Strategia menține paradigma care a stat la baza strategiei anterioare, și anume aceea a asimilării oricărui nou dosar al Direcției Naționale Anticorupție și al Agenției Naționale de Integritate cu un eșec de management.

Aceastムabordare va fi consolidată prin introducerea unor mecanisme concrete de gestionare a eșecului de management, dezvoltarea de măsuri particularizate post incident, și corelarea evaluăƒrii performanței manageriale cu cea a integritățăii instituționale.

Strategia promoveazムmodelul de manager de instituție care se implică efectiv în promovarea integrității instituției, care își oferă propriul exemplu de integritate și sancționeazムsau gestioneazムadecvat încălcările regulilor, de la cele de tipul abaterilor administrative, pânムla cele de nivelul infracțiunilor.

Totodatăƒ, sunt propuse modificări legislative privind trei dintre măƒsurile preventive care în vechea strategie nu au funcționat atât de bine și care în practicpƒ nu și-au dovedit eficiența (consilierul de etică, interdicțiile post angajare și protecția avertizorului în interes public).

SNA 2016-2020 continuă sムacorde prioritate măsurilor preventive în sectoarele expuse la corupție. Progresul limitat al prevenției în intervalul 2012 – 2015 a condus la alegerea strategică de a menține sectoarele identificate în strategia anterioară și suplimentarea acestora cu cele ale educației și sănătății.

SNA contribuie și la dezvoltarea componentei internaționale, aderarea României la Convenția anti-mită a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică continuând sムfie un obiectiv strategic național și o prioritate a agendei naționale anticorupție.

Strategia urmărește creșterea gradului de cunoaștere și înțelegere a standardelor de integritate de către angajații și beneficiarii serviciilor publice, dar și consolidarea performanței de combatere a corupței prin mijloace penale și administrative, precum și creșterea gradului de recuperare a produselor infracțiunilor, urmând cele mai bune practici din alte state membre UE și consolidarea practicii judiciare, prin Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate”, se arată în informațiile postate pe site-ul Ministerului Justiției.

Serviciul de îndrumare şi control exercită atribuţiile în legătură cu controlul ierarhic şi alte atribuţii ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prevăzute în Codul de procedură penală şi legi speciale, fiind subordonat lui Augustin Lazăr.

Procurorii din cadrul Serviciului de îndrumare şi control au următoarele atribuţii, din dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:

1. în numele procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită atribuţiile de control ierarhic specifice acestei funcţii;
2. analizează plângerile formulate împotriva măsurilor dispuse şi a actelor de urmărire penală efectuate de procurorii şefi direcţii şi secţii, precum şi plângerile formulate împotriva măsurilor dispuse şi a actelor de urmărire penală efectuate de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel ori a soluţiilor dispuse de către aceştia, supuse controlului ierarhic al procurorului general, şi propun măsuri de soluţionare, potrivit legii;
3. analizează conflictele de competenţă apărute între procurori şi propun măsuri de soluţionare, potrivit legii;
4. analizează cererile de trimitere a unei cauze penale de la un parchet la un alt parchet egal în grad şi propun măsuri de soluţionare, potrivit legii;
5. analizează cererile privind abţinerea şi recuzarea procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, precum şi a procurorilor şefi din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de competenţa procurorului general, şi propun măsuri de soluţionare, potrivit legii;
6. analizează propunerile de acordare/retragere a avizului conform pentru lucrătorii poliţiei judiciare şi întocmesc documentaţia aferentă;
7. analizează propunerile de acordare/retragere a avizului conform pentru numirea ca organe de cercetare penală speciale a ofiţerilor anume desemnaţi şi întocmesc documentaţia aferentă;
8. analizează propunerile de emitere a avizului necesar numirii inspectorilor antifraudă în cadrul Direcţiei generale de combatere a fraudelor, întocmesc documentaţia aferentă avizării, precum şi a detaşării acestora la parchete; analizează propunerile de revocare din funcţie a inspectorilor antifraudă şi întocmesc documentaţia aferentă măsurii;
9. în conformitate cu dispoziţiile art. 65 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, efectuează activităţi de coordonare şi control la parchete şi propun măsuri de înlăturare a deficienţelor constatate, inclusiv sesizarea Inspecţiei judiciare;
10. efectuează actele prevăzute în art. 44-49 şi art. 51 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care derivă din calitatea procurorului general de titular al acţiunii disciplinare;
11. centralizează şi analizează datele şi informaţiile rezultate în urma acţiunilor de coordonare şi control;
12. exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului şef serviciu.

Cei doi afacerişti arestați în Israel nu sunt deloc străini de România şi au conexiuni cu politicieni de la vârf. Tal Siberstein este cunoscut în calitate de strateg al lui Traian Băsescu, dar și consilier al Călin Popescu Tăriceanu. Beny Steinmetz este unul dintre cei mai bogaţi afacerişti israelieni, investitor în proiectul Roşia Montană prin firma canadiană Gabriel Resources.
Benjamin Steinmetz este însă unul dintre cei mai discreţi miliardari din Israel, cu o avere estimată la circa două miliarde de dolari. În România, ținta lui Steinmetz a fost zăcămintele de la Roșia Montană. Împreună cu oamenii de afaceri americani Seth Klarman şi John Paulson, acesta controlează compania Gabriel Resources, cea care a încercat să dezvolte o mină de aur în România.
Grupul israelian fondat de omul de afaceri, BSG, anunţa, în 2006, investiţii de jumătate de miliard de euro în mai multe proiecte rezidenţiale din România. A cumpărat terenuri în Capitală, dar şi în zonele limitrofe, a preluat proiecte începute de alte companii, a făcut credite pentru a ridica mii de vile şi apartamente. Însă criza financiară a dus la colapsul firmelor prin care grupul lucra în ţara noastră, aşa că băncile au scos la licitaţie terenurile pentru a recupera sumele investite.
Compania afaceristului israelian a fost implicată, în 2007, într-un scandal privind concesionarea unui zăcământ de diamante în Sierra Leone, a cărui miză s-a ridicat la 2,5 miliarde de dolari. Corporaţia lui Steinmetz le-a promis locuitorilor case noi, condiţii civilizate de trai, investiţii şi multe altele.
Când locuitorii au cerut respectarea contractului, au fost împuşcaţi de armată. În 2013, Steinmetz a pus mâna dubios cel mai important zăcământ de fier din Guineea (cumpărând cu 167 de milioane de dolari, zăcăminte a căror valoare este estimată la peste 5 miliarde de dolari). Departamentului de Justiție al SUA și al FBI au deschis anchete în acest caz. Steinmetz a intenționat să dezvolte afaceri în zona imobiliară însă proiectul Planorama, din Doamna Ghica, București, s-a dovedit un mare eșec.
De cealaltă parte, Tal Siberstein a început să lucreze pentru politicienii din România în 2002. Dacă la început a colaborat cu PD-ul lui Traian Băsescu, în 2004 a aderat la campania pentru prezidenţiale a social-democratului Adrian Nastase. Ulterior, a devenit şi sfătuitorul lui Călin Popescu Tăriceanu şi al PNL. Jurnalul Naţional scria în 2008 că Tal Siberstein ar fi fost în relaţii apropiate chiar şi cu Vasile Blaga. Tal l-ar fi ajutat în secret în campania electorală pe Blaga pe vremea când acesta din urmă era candidatul PD-L la Primăria Capitalei. Vasile Blaga, Adriean Videanu şi Liviu Negoiţă ar fi apelat la Tal Silberstein pentru interpretările sondajelor de opinie şi pentru sfaturi în privinţa demersurilor de campanie.
Tal Silberstein a profitat de relaţiile sale cu şefii statului pentru a obţine avantaje financiare, astfel că acesta a fost implicat, potrivit DNA, în procesul de revendicare de către Paul Lambrino a unor terenuri şi imobile, procurorii cerând arestarea acestuia. Între 2008 şi 2009, Silberstein era deja implicat în afacerile retrocedărilor ilegale prin intermediul firmei pe care acesta o controla. Mai exact, mai multe terenuri şi clădiri din Snagov şi Bucureşti, retrocedate către Prinţul Paul, au fost vândute către firma ofiţerului israelian.