Nici măcar cele mai puternice economii din Europa, Germania și Franța nu vor scăpa de recesiune, dacă luăm în considerare datele furnizate de agenția S&P Global. Potrivit unui sondaj publicat astăzi, vineri 15 decembrie, activitatea economică a Europei a scăzut surprinzător în ultima lună din 2023.

Recesiune, un cuvânt care provocă fiori investitorilor și cetățenilor deopotrivă și care a fost utilizat de analiștii Bloomberg pentru a descrie traiectoria economiei din zona euro. Potrivit unui sondaj publicat astăzi, vineri 15 decembrie, activitatea economică a Europei a scăzut surprinzător în ultima lună din 2023.

Europa riscă să intre în recesiune

Nici măcar cele mai puternice economii din Europa, Germania și Franța nu vor scăpa de recesiune, dacă luăm în considerare datele furnizate de agențiile de rating. Cândva motorul economiei europene, Germania suferă la capitolul servicii și industrie. Situație pe care o regăsim și în a doua economie a Europei, Franța.

Indicatorul PMI (Composite Purchasimg Managers) din zona euro, calculat de S&P Globlal, considerat a fi un bun indicator al economiei a scăzut în decembrie până la 47 de puncte de la 47,6, procent raportat în luna precedentă, în condițiile în care analiștii au estimat un prag de 48 de puncte în decembrie. Este pentru a șaptea lună consecutiv câd indicele PMI scade.

Indicatorii PMI au scăzut sub pragul de 50 de puncte

Concret, un indicator PMI de peste 50 de puncte indică o creștere ecomincă în timp ce o valoare mai mică de 50 de puncte reflectă contractarea economiei până la nivel de recesiune. „Evoluţia indicatorului PMI în decembrie demonstrează şi mai mult că economia zonei euro este în recesiune”, a apreciat Andrew Kenningham de la Capital Economics.

În Germania, activitatea economică a înregistrat un regres semnificativ, indicând recesiune în ultimul trimestru al acestui an. Nici Franța nu stă mai bine. A doua economie a Europei a scăzut mult mai rapid decât estimau analiștii. Motivul: lispa cererii de bunuri și servicii.

Scenariul de recesiune este valabil și în Franța

Este pentru a doua lună consecutiv când firmele au fost nevoite să-și concedieze angajații. Indicatorul care măsoară gradul de angajare scăzut de la 49,7 puncte la 49,6. Cel mai redus nivel din ultimii trei ani.

În sectorul serviciilor, indicel PMI dominat în zona Schengen a scăzut, de asemenea, de la 48,7 la 48,1 puncte. Asta în pofida estimărilor făcute de analiști, prognozate la 49 de puncte. În aceste condiții, Europa se îndrepată cu pași repezi spre recesiune.

„Aceste date confirmă aşteptările noastre privind continuarea declinului economiei din zona euro în trimestrul patru din 2023, contrar previziunilor BCE„, susţine Christoph Weil de la Commerzbank. Și unitățile de producție au parte de o lună proastă.

Indicatorul pentru activitate în industrie, pentru luna decembrie, a fost raportat la 44,2 puncte, deși analiștii au estimat un nivel de 44,6 puncte. Ultima dată când indicatorul s-a situat peste pragul de 50 de puncte a fost în urmă cu 18 luni.

Guvernul nu va putea majora pensiile cu mai mult de 10% din toamnă, în loc de 40% cât era prevăzut, consideră agenția Standard & Poor’s (S&P) în raportul prin care a confirmat ratingul României la ”BBB-/A-3”, cu perspectivă negativă.

Guvernul nu pot crește pensiile cu mai mult de 10%

S&P crede că efectele negative fiscale induse de pandemie vor furniza Guvernului contextul politic pentru a reduce costul majorărilor de pensii prevăzute în septembrie 2020.

Dar, în perspectiva alegerilor, agenţia crede că se va renunţa la majorarea iniţială şi pensiile vor creşte cu aproximativ 10% (în loc de 40% prevăzut în legislaţia anterioară), ceea ce va adăuga aproximativ 1% din PIB la deficitul bugetar în 2021.

Altfel spus, dacă România va majora cu mai mult de 10% pensiile, este foarte posibil ca agenția să înrăutățească ratingul de țară, ceea ce ar afecta grav economia oricum aflată în declin

Guvernul nu pot crește pensiile cu mai mult de 10%

Ce spune S&P despre situația României

S&P a confirmat vineri ratingul României la ”BBB-/A-3” pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală şi a menţinut perspectiva negativă.

Deşi agenţia se aşteaptă ca efectele economice şi fiscale negative provocate de pandemia de coronavirus (COVID-19) să ducă la majorarea datoriei guvernamentale nete a României la 43% din PIB în 2020, estimează că vor avea loc măsuri semnificative de consolidare după alegerile generale din 2020.

Perspectiva ratingului României rămâne negativă deoarece agenţia vede riscuri la adresa balanţei de plăţi externe şi a echilibrului bugetar în următoarele 18 luni, dacă factorii de decizie politică nu pot stabiliza şi consolida orientarea bugetară după această recesiune indusă de pandemie.

S&P apreciază că România are acces solid pe piaţă, ceea ce atenuează riscurile asociate cu necesităţile de finanţare ridicate pe termen scurt ale sectorului public.

S&P recunoaşte statutul României de membru al UE ca o ancoră politică cheie, care este în beneficiul cadrului instituţional al ţării şi care va aduce probabil sprijinul financiar din fondurile structurale extraordinare alocate pentru acest an.

S&P estimează că economia României se va contracta cu 5,5% în 2020, după ce anterior previzionase un avans de 3,5%, şi se aşteaptă ca Executivul să revizuiască planificata majorare a pensiilor din acest an.

Restricţiile introduse pentru a stopa răspândirea pandemiei vor afecta semnificativ cererea internă, în special în trimestrul doi din 2020, avertizează agenţia.

Cererea externă slabă va afecta semnificativ exporturile

Mai mult, cererea externă slabă din partea partenerilor comerciali cheie va afecta semnificativ exporturile României pe ansamblul acestui an, din care peste 20% merg spre Germania şi 10% spre Italia, ţări care se vor confrunta cu recesiuni severe în 2020.

În prezent, S&P estimează că activitatea economică în România se va redresa gradual de la mijlocul acestui an şi în 2021 se va înregistra o creştere de 4%.

Guvernul româniei: Deficitul de cont curent al României va creşte, ajungând la aproximativ 5% din PIB în 2020, avertizează S&P. Până în 2023, deficitul de cont curent se va situa în jur de 4% din PIB, în urma majorării cererii şi a redresării solide a exporturilor în 2021.