Republica Moldova se află în plin atac propagandistic lansat de Rusia, iar situația tinde să degenereze. Într-o perioadă crucială pentru viitorul țării.

Rusia pune contre Republicii Moldova, țară aflată în plin proces de integrare europeană. În Basarabia, în acest an, vor avea loc alegeri, plus un referendum, iar Kremlinul lucrează la nivel propagandistic pe toate canalele. Nu numai Transnistria este un cartof fierbinte pentru Chișinău, ci și Găgăuzia.

Ion Tăbîrță, analist politic în țara vecină, este de părere că rușii se vor folosi de această regiune. „În context intern va fi folosită mai mult UTA Găgăuzia deoarece este în câmpul constituțional al Republicii Moldova, iar regiunea transnistreană nu, iar evident tot acest lucru se va face în preajma alegerilor prezidențiale, dar în mod special ale celor parlamentare și se dorește scăderea ratingului electoral al partidului de guvernământ, al președintelui Maia Sandu. Astfel, ca la următoarele scrutine să avem alte forțe politice care vor acumula scorul necesar ca să formeze o guvernare anti-europeană și mult mai loială Federației Ruse”, a afirmat analistul din Moldova.

Rusia va folosi Găgăuzia pentru a destabiliza Republica Moldova

El anticipează că ar putea să aibă loc proteste în Găgăuzia, cu organizare directă de la Moscova. Ce se face acum este pentru a crea un fundal informațional nepopular guvernării, nepopular parcursului european și anume scopul este în continuare neutralitate, echilibristică geopolitică în perspectiva schimbării guvernării de la Chișinău. Noi trebuie să înțelegem că aceste proteste în Găgăuzia sunt organizate de către Ilan Șor. El anterior în toamna 2022, dar și iarna 2023, a organizat aici proteste.

Ele, sigur, pot fi începute din Găgăuzia și ulterior prelungite în Chișinău sub pretextul că Găgăuzia sau întreaga populație își dorește să dea jos actuala guvernare care nu mai e populară, dar trebuie de văzut până la urmă care este intenția. Totuși, Găgăuzia nu este conectată la întreaga R. Moldova și noi cumva exagerăm dacă spunem că cei din nordul R. Moldova sau de la Chișinău cunosc bine ce se întâmplă acolo. Se poate crea un cadru informațional sub pretextul căruia protestul s-a început în Găgăuzia și să migreze spre Chișinău, încercând să-i dea o amploare națională”. A mai spus Ion Tăbîrță, conform deschide.md.

Comisiile de buget-finanţe ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au adoptat sâmbătă bugetul pentru Ministerul Muncii în forma iniţiatorului. Raluca Turcan a afirmat, la dezbaterile în comisii, că bugetul asigurărilor sociale de stat este cu 10% mai mare decât anul 2020 şi cu 20% mai mare decât în 2019, iar peste 4 miliarde lei au fost acordate pentru bugetul de şomaj.

Comisiile parlamentare au aprobat bugetul asigurărilor sociale de stat este cu 10% decât anul 2020 şi cu 20% mai mare decât în 2019, ceea ce nu poate decât să sublinieze dorinţa noastră de a distribui în economie mai multe fonduri, în condiţiile în care inclusiv la cei peste 4 miliarde lei acordaţi pentru bugetul de şomaj, o sumă considerabilă merge spre măsuri active pentru protejarea locurilor de muncă”, a declarat Raluca Turcan, sâmbătă la Parlament.

Alegerii muncipale. Românii îşi aleg duminică primarii şi consilierii locali, într-un scrutin considerat un test înaintea alegerilor legislative cruciale prevăzute în decembrie, însă ameninţat de un puternic absenteism din cauza intensificării epidemiei covid-19, relatează AFP.

Alegerii muncipale în românia, în total 43.000 de mandate sunt în joc în acest scrutin într-un singur tur, însă Bucureştiul, metropola cu trei milioane de locuitori – unde învingătorul poate anunţa culoarea politică a viitorului Guvern – atrage atenţia în mod special.

Alegerii muncipale în România, un test riscant înaintea alegerilor parlamentare din decembrie

Învins în urmă cu patru ani de social-democrata Gabriela Firea, care candidează la al doilea mandat, Nicuşor Dan speră să-şi ia revanşa, susţinut de această dată nu doar de partidul său de centru dreapta USR-Plus, ci şi de Partidul Naţional Liberal (PNL, la putere).

La nivel naţional, liberalii premierului Ludovic Orban, care conduce un Guvern minoritar, sunt creditaţi în sondaje cu şase puncte avans faţă de social-democraţii din PSD, îndepărtaţi de la putere printr-o moţiune de cenzură în urmă cu aproape un an.

După ce a dominat scena politică de la căderea comunismului, la sfârşitul lui 1989, cota încrederii în PSD s-a fărâmiţat în urma unei serii de reforme controversate ale justiţiei, pe care le-a lansat în 2017, în pofida avertismentelor Bruxellesului.

Însă PSD dispune în continuare, potrivit observatorilor, de o puternică implantare în mediul rural şi contează pe un electorat disciplinat, aflat adesea la mila ”baronilor locali”, nişte aleşi cvasi-inamovibili de care depinde acordarea ajutoarelor sociale şi atribuirea licitaţiilor publice.

În această perioadă de criză sanitară, mobilizarea este o miză majoră.

În contextul în care până în prezent s-au înregistrat 4.700 de morţi din cauza covid-19 şi 1.400 de cazuri zilnice – de patru ori mai mult decât această ţară cu 19 milioane de locuitori a înregistrat în perioada cea mai intensă a pandemiei – România se află între ţările cele mai afectate în Europa.

În contextul în care alegătorii speriaţi ameninţă să boicoteze urnele, preşedintele Klaus Iohannis, care provine din PNL, a dat asigurări că scrutinul, deja amânat o dată, nu ar prezenta ”aproape niciun risc”.

Măştile sunt obligatorii în secţiile de votare, mai puţin timp de câteva secunde, în care alegătorii le îndepărtează pentru a se identifica.

”A merge la vot nu este mai periculos decât a merge la cumpărături”, a dat asigurări miercuri, într-o conferinţă de presă, şeful statului.

ŢARĂ CU DOUĂ VIZTEZE

Potrivit psihologului Daniel David, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai de la Cluj (nord-vest), tinerii, în general favorabili dreptei, sunt tot mai puţin înclinaţi să voteze în alegerile municipale, subapreciind impactul acestui scrutin asupra vieţii lor.

”Judeţele se dezvoltă în mod inegal pentru că autorităţile locale fac diferenţa”, subliniază el.

Începerea anului şcolar la 14 septembrie a pus de altfel reflectoarele asupra unei Românii cu două viteze, în care o şcoală dintr-un sat dispune de echipamente de vârf, în timp ce şcoala din satul vecin nu are nici măcar apă curentă.

Fondurile de coeziune – din care România a absorbit 58 de miliarde de euro de când a aderat la UE în ianuarie 2007, au permis multor comune să ridice capul, însă diferenţe mari în dezvoltare rămân importante.

”Eu îmi plătesc impozitele la timp şi aştept, în schimb, ca primarul să-şi facă treaba, însă de patru ani n-a mişcat nimic”, deplânge Mirela Toader, o locutoare din Argeş (centru), care aştepată în continuare ca locuinţa sa de pe un deal să fie racordată la reţeaua de electricitate şi de apă curentă.

Economistul Daniel Dăianu, membru în conducerea BNR, a declarat, vineri, la Antena 3, că indiferent dacă unora le plac sau nu le plac băncile, stabilitatea financiară trebuie iubită pentru că o țară căreia îi lipsește stabilitatea economică are tensiuni sociale care conduc la probleme politice. Afirmațiile acestuia vin după mai multe schimburi de replici între BNR și Guvern pe tema controversatei OUG 114 care a introdus „taxa de lăcomie” pentru bănci.

„Ceea ce trebuie să subliniez și noi o subliniem cam în toate documentele elaborate în BNR este că avem nevoie de creștere economică sustenabilă, protejarea echilibrelor macro, anume dimensiunea deficitelor. România face parte din categoria țărilor care au avut sistematic deficite. Le poți avea, dar trebuie să fie ușor finanțabile și banii împrumutați să fie folosiți chibzuit, în investiții. Aceasta este rețea de succes peste tot în lume, indiferent de culoarea celor care au guvernare”, a spus Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administrație al BNR.

„Ne plac sau nu ne plac entitățile financiare, trebuie să iubim stabilitatea financiară, o țară fără stabilitate economică are tensiuni sociale și dacă tensiunile sociale se adâncesc ai probleme mari de ordin politic. Nu spun teze teoretice, sunt ușor de verificat în Europa”, a adăugat acesta.

El a adăugat că BNR nu ignoră „zgomotul politic”.

„Noi nu suntem naivi, mă refer la C.A al BNR și colegii experți, pentru că nu trăim la etajul 15. Oricât de străluciți ar fi cei din Consiliul de Administrație, te bizui pe pregătirea și buna-credință a experților. Noi nu ignorăm zgomotul politic, peste tot în lumea așa ceva poate interfera cu dialogul interinstituțional, important este să nu se iasă dintr-o albie astfel încât să fie prejudiciată calitatea actului de decizie (…) Nimeni nu este infailibil, dar important este să cunoști istorie, lecțiile din experiența proprie și a altora, un om inteligent și responsabil este și cel care învață, și cel care recunoaște rapid că a greșit”, a afirmat membrul CA al BNR.

Primăria Capitalei Gabriela Firea: “Peste 43.000 de beneficiari și plăți în valoare de circa 45 de milioane de euro, la 1 an de acordare a stimulentelor financiare pentru integrarea socială a persoanelor adulte cu handicap”

Gabriela Firea  Primăria Capitaleisa sa împlinit un an de la lansarea de proiect, destinat pentru sprijinierea persoanelor adulte cu handicap, prin acordarea de stimulente financiare pentru integrarea socială a acestora, în valoare de 500 de lei pe lună. Proiectul a fost aprobat prin HCGMB nr. 330, la sfârșitul lunii august 2017, iar depunerea dosarelor a început la data de 13 noiembrie 2017.

 Gabriela Firea: “Se împlinește un an de când Primăria Capitalei acordă sprijin financiar adulților cu handicap, obiectivul fiind de a contribui, în acest fel, la integrarea socială a acestora. Tot ce ține de asistența socială este de maxim interes pentru noi, și am căutat să avem intervenții cât mai concrete, pentru că sunt categorii de cetățeni care au nevoie de sprijin imediat, nu doar de măsuri pe termen mediu și lung. În tot acest interval, 43.137 de bucureșteni au beneficiat de stimulentul financiar, acordat prin Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București, și au fost făcute plăți în valoare de aproximativ 45 milioane de euro.”

Beneficiarii stimulentului sunt adulții cu handicap, încadraţi în oricare dintre cele 4 grade de handicap, cu domiciliul stabil de cel puțin 6 luni pe raza administrativ-teritorială a municipiului Bucureşti sau reședința pe raza administrativ-teritorială a municipiului Bucureşti de cel puțin 6 luni și al caror certificat de încadrare în grad de handicap este emis de către una din Comisiile de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap de la nivelul sectoarelor municipiului București, în conformitate cu H.C.G.M.B. nr. 330/2017 și H.C.G.M.B. nr. 297/2018.

Implementarea proiectului continuă, iar documentele necesare acordării stimulentului se depun fie la sediul din strada Constantin Mille, nr. 10, sector 1, București (zona Cercului Militar – Calea Victoriei) fie online, accesând link-ul online.dgas.ro. Informații detaliate despre procedura de lucru sunt disponibile în secțiunea dedicată proiectului din site-ul DGASMB, http://dgas.ro/stimulent-pentru-integrarea-sociala-a-persoanelor-adulte-cu-handicap/.

Proiectul are la bază Legea asistenței sociale nr. 292/2011, Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap și Strategia națională „O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități” pentru perioada 2015-2020.

DGASMB mai acordă stimulente și pentru alte categorii de beneficiari
– stimulentul pentru nou-născuți. De la începutul anului și până în prezent, 16.724 de beneficiari au intrat în posesia stimulentelor, fiind realizate plăți în valoare de 8.763.043 euro
– ajutorul social comunitar pentru familia monoparentală. Din decembrie 2017 și până în prezent, 40 de beneficiari au intrat în posesia banilor, în valoare de 33.609 euro
– stimulentul pentru copiii încadrați în grad de handicap. De la începutul anului și până în prezent, 4827 de beneficiari și o sumă de 10.032.826 euro

Mai mulţi deputaţi propun ca familiilor nevoiaşe să le fie sistate ajutoarele sociale dacă nu îşi trimit copiii la şcoală, o iniţiativă legislativă în acest sens aflându-se în consultare publică la Senat.

Propunerea legislativă pentru completarea Legii 416/2001 privind venitul minim garantat prevede ca familiile nevoiaşe care au în întreţinere copii de vârstă şcolară să poată beneficia de ajutor social doar în condiţiile în care copiii frecventează fără întrerupere cursurile şcolare.

Prin proiect se propune ca inspectoratul şcolar să transmită agenţiei teritoriale situaţia privind frecventarea cursurilor de către aceşti copii, iar plata ajutorului social să fie sistată în cazul în care se constată existenţa a peste 100 de absenţe nemotivate pe parcursul unui semestru şcolar.

În expunerea de motive, iniţiatorii menţionează că abandonul şcolar a devenit un fenomen social care a căpătat proporţii îngrijorătoare în ultima perioadă, cei mai afectaţi de acest flagel fiind copiii proveniţi din categoriile sociale defavorizate.

Semnatarii proiectului arată că unul dintre afectele imediate ale abandonului şcolar constă în implicarea acestor copii în activitatea infracţională şi că minorii care abandonează învăţământul sunt principalele victime ale reţelelor de trafic de persoane şi ale cerşetoriei.

Obsesia tinerelor, întreţinută de reţelele sociale!

Cea mai nouă obsesie a adolescentelor americane, alimentată de imaginile ideale prezentate în revistele de modă, este „thigh gap” – un spaţiu între coapse, care, atunci când picioarele sunt întinse, nu se ating. Această caracteristică fizică poate fi obţinută cu ajutorul unor privaţiuni care pot duce la anorexie şi depresie.

Pe platformele Tumblr, Pinterest şi Facebook, fotografiile abundă în coapse mai mult sau mai puţin longiline, prezentate în plan apropiat şi uneori de o subţirime insuportabilă, care provin de la fete foarte tinere, avide să prezinte în faţa lumii întregi succesul obţinut sau, după părerea lor, eşecurile lor tragice.

„Thigh gap-ul meu este uriaş, puteţi să fiţi geloase, fetelor!”, scrie pe platforma Tumblr adolescenta care foloseşte pseudonimul „foster-the-beatles”, atunci când utilizatoarea „skinnysizezero”, solidară, afirmă că „împreună, putem să fim slabe, să avem o talie de 32 cu un frumos thigh gap şi un stomac plat”.

„Am impresia că încep să am şi eu un thigh gap, sunt mulţumită de asta”, adaugă utilizatoarea „elleskyyy”, în timp ce o alta, „starvingforperfection”, se declară debusolată de „thigh gapul (ei) mediocru/ inexistent”.

Această obsesie nu este nouă, însă a fost amplificată de reţelele de socializare. Astfel, un cont pe Twitter, Cara Thigh Gap, este dedicat subţirimii extreme a modelului britanic Cara Delevingne, iar câteva zeci de pagini pe Facebook propun diverse diete şi exerciţii de gimnastică pentru a obţine un astfel de tigh gap.

„Să ai acel spaţiu este în fapt ceva foarte dificil de obţinut”, a explicat Barbara Greenberg, psiholog din statul american Connecticut, specializat în psihologia adolescenţilor, întrucât este înainte de toate „o chestiune de structură osoasă”, o particularitate pe care puţine femei o au. Pentru adolescente, o astfel de obsesie „nerealistă” înseamnă că „ele vor trebui să se înfometeze”, a adăugat Barbara Greenberg.

Şi adolescentele chiar asta fac: „Ieri, am mâncat 380 de calorii şi apoi câteva bomboane. S-au făcut 650 de calorii. E dezgustător!”, declară, cu disperare, pe Tumblr, Anastasia, o tânără germană, care spune că îl roagă pe Dumnezeu să o facă slabă. O altă adolescentă se bucură pentru faptul că va petrece ziua „la prieteni, alături de sora mea, care mă lasă să nu mănânc. E super!”.

Necesarul caloric pentru o adolescentă oscilează în jurul valorii de 2.500 de calorii pe zi, potrivit recomandărilor făcute de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Aceste diete „declanşează foarte repede tulburări ale comportamentului alimentar”, a adăugat Barbara Greenberg şi, apoi, traume de ordin fizic la nivelul creierului şi al oaselor, depresii şi comportamente suicidare, potrivit specialiştilor.

Acest ideal de subţirime – „subţire peste tot, cu excepţia sânilor” – este etalat în revistele de modă, acuză Shannon Snapp, sociolog la Universitatea din Arizona, care spune că tinerele „trebuie să înceteze să cumpere acest tip de publicaţii”.

„Mesajul este clar, el spune asta: «Dacă semănaţi cu ea, veţi fi frumoase şi acceptate»”, a adăugat Shannon Snapp, care consideră că „adolescentele sunt, fără îndoială, primele care suportă acea presiune, întrucât se află în plină pubertate”.

Adolescentele obsedate de silueta subţire „încearcă să fie acceptate social, să se încadreze în norme, la fel ca adulţii”, a adăugat Natalie Boero, sociolog la Universitatea de Stat din San Jose.

„Ele ştiu că într-o societate sexistă, corpul lor este o monedă de schimb şi vor să îşi crească ceea ce ele cred că ar fi valoarea lor socială”, a adăugat ea.

Totuşi, o adolescentă care se semnează cu pseudonimul „mannddda”, spune: „Detest când lumea îmi spune că sunt proastă dacă vreau să am un thigh gap şi dacă vreau să fiu slabă. E ceva pe care îl vreau doar pentru MINE. Vreau să mă văd în oglindă şi să fiu fericită”.

În ceea ce-i priveşte pe băieţi, care se presupune că ar fi seduşi de acel tip de siluetă, „studiile arată că ei preferă ceva mai multă carne pe oase”, afirmă Abigail Saguy, sociolog la Universitatea California din Los Angeles.

Aceeaşi specialistă în imaginea corporală este de părere că silueta subţire „a devenit tot mai mult asociată cu clasa socială şi este un mijloc care arată un statut social superior”.

În sens invers, „silueta corpolentă implică nu doar un statut inferior, dar ea poate chiar să îl declanşeze”. „Studiile arată că femeile corpolente vor fi mai puţin angajate. Dacă sunt angajate, vor fi mai prost plătite. Se vor căsători mai rar etc.”, a adăugat Abigail Saguy.

Cu toate acestea, „rezistenţa” se organizează în rândul tinerelor şi numeroase adolescente au început să ironizeze, pe aceleaşi reţele de socializare, obsesia pentru thigh gap.