Judecătoarea Cristina Tarcea, preşedintele Înalte Curţi de Casaţie şi Justiţie, a făcut cerere de abţinere în mai multe dosare aflate pe rolul Secţiei contencios-administrativ a Curţii Supreme, pe motiv că se află „în relaţii de duşmănie” cu una dintre părţile implicate. Partea vizată este chiar Inspecţia Judiciară, instituţie care în luna decembrie a exercitat o acţiune disciplinară împotriva şefei ÎCCJ.

În mai multe dosare aflate pe rolul ÎCCJ, la Completul de 5 judecători, în care Inspecţia Judiciară are calitatea de parte, cauze în care Cristina Tarcea este preşedintele Completului Civil 2 – 2018, şefa Curţii Supreme a formulat declaraţie de abţinere, invocând incidenţa dispoziţiilor art. 42 alin. 1 pct. 9 Cod procedură civilă:

„(1) Judecătorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca în următoarele situaţii: (…) 9. dacă el, soţul său ori una dintre rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, după caz, se află în relaţii de duşmănie cu una dintre părţi, soţul ori rudele acesteia până la gradul al patrulea inclusiv;”

Pe 19 decembrie 2018, Inspecţia Judiciară a anunţat că a exercitat acţiunea disciplinară faţă de judecătorul Cristina Tarcea, pentru că a refuzat nejustificat îndeplinirea unei îndatoriri de serviciu şi pentru nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor.

„În privinţa abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. f), inspectorii judiciari au reţinut că preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a refuzat nejustificat să îndeplinească îndatoririle de serviciu cu privire la constituirea completurilor de 5 şi de 2 judecători prevăzute la art. 31 alin. (1) lit. b) şi art. 32 din Legea nr. 304/2004, modificată şi completată prin Legea nr. 207/2018. Cu referire la abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. o), s-a reţinut că, prin refuzul de a implementa dispoziţiile de imediată aplicare ale Legii nr.207/2018 anterior menţionate, 40 de cauze de competenţa completurilor de 5 judecători şi 11 cauze de competenţa completurilor de 2 judecători nu au fost repartizate aleatoriu unor completuri în compunerea prevăzută de legea în vigoare la data înregistrării lor”, anunţa Inspecţia Judiciară.

Potrivit unor surse din cadrul ÎCCJ, cererea de abţinere formulată de Cristina Tarcea se dorea a fi un gest formal, însă preşedintele Curţii Supreme a avut surpriza ca în şedinţa camerei de consiliu din 17 ianuarie să îi fie aprobată solicitarea, situaţie faţă de care aceasta şi-a exprimat nemulţumirea.

Efectul de domino nu s-a oprit însă aici. După ce s-a declarat în relaţii de duşmănie cu Inspecţia Judiciară, Cristina Tarcea a ajuns în situaţia de a vota, în calitate de membru CSM, validarea procurorului Gheorghe Stan, inspector-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare, în funcţia de şef al Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie. Procurorul Stan a formulat o cerere de abţinere a Cristinei Tarcea de la dezbaterile din CSM, invocând tocmai „relaţiile de duşmănie” declarate de şefa Curţii Supreme. În cele din urmă, judecătoarea Tarcea şi-a anulat luni votul din plenul CSM, fără a influenţa în vreun fel validarea lui Stan în noua funcţie (cu 11 voturi pentru, 5 împotrivă şi 3 voturi nule).

Noul șef al ANAF, Mihaela Triculescu, este implicată în zeci de procese tocmai cu ANAF, instituție la șefia căreia tocmai a fost numită, în locul lui Ionuț Mișa.

Spre exemplu, pe rolul Tribunalului Dolj se află nu mai puţin de 23 de procese în care CII Triculescu Mihaela este parte în procese în care partea adversă este DGRFP Dolj, Finanţele Publice Locale sau Registrul Comerţului.

Pe rolul Curţii de Apel Craiova se află alte 5 procese, ultimul dintre ele fiind iniţiat, la 13 decembrie 2018 de către DGRFP CRAIOVA – AJFP DOLJ împotriva ROBELIA IMPEX SRL prin lichidator CII Triculescu Mihaela, informează Adevărul.

Numele noului şef al ANAF apare însă şi în alte procese din ţară, nu numai din Dolj, un astfel de ultim dosar fiind înregistrat la Tribunalul Arad, cu nou termen de judecată la data de 30.01.2019. Un alt proces este înregistrat chiar pe rolul Tribunalului Bucureşti, cu termen de judecată pe data de 18 ianuarie 2019.

Potrivit datelor portal.just.ro, numele noului şef al ANAF este parte în nu mai puţin de 96 de dosare, în care instanţa s-a pronunţat deja sau este în curs de judecare asupra cererilor formulate împotriva debitorilor pe care noul şef al ANAF îi reprezintă sau pe care CII Mihaela Triculescu i-a chemat în judecată.

E singură împotriva tuturor, dar nu se lasă dusă. Laura Codruţa Kovesi lasă de înteles că-şi doreşte încă un mandat în fruntea DNA. Ea este contestată pentru modul în care şi-a făcut datoria, existând chiar o petiţie în care i se cere să plece.

”NU AVEM INCREDERE IN LAURA CODRUTA KOVESI !!!

30.09.2015 SE SPUNE : NU POTI AVEA INCREDERE DECAT IN DUMNEZEU SI JUSTITIE ! TOCMAI DE ACEEA , NOI , POPULATIA , PROSTIMEA , DE , AM HOTARAT ASA : IN DUMNEZEU , SI PE TIMPUL VIETII , SI DUPA , AVEM INCREDERE , SUNTEM POPOR MAJORITAR CRESTIN-ORTODOX , SUB SEMNUL DRAPELULUI NATIONAL SI AL SFINTEI CRUCI , BUNUL DUMNEZEU ESTE CALAUZITORUL VIETIILOR NOASTRE , SEMNUL DE INTREBARE ESTE DACA PUTEM AVEA INCREDERE IN JUSTITIE ? PORNIND DE LA ACESTE REALITATI , VA INTREB , PUTEM AVEA INCREDERE IN IMPARTIALITATEA LAUREI CODRUTA KOVESI , IN FRUNTEA DNA ??? … DACA NU AVETI INCREDERE , SEMNATI PETITIA , EU VOI ASIGURA SERIOZITATEA PETITIEI , IMPREUNA CU PETITIEONLINE . COM .”

Frumoasa brunetă este şefă peste afacerişti

După ce ani buni s-a implicat activ în viaţa comunităţii româneşti din Italia, Ramona Bădescu (45 de ani) a fost numită, recent, şefa misiunii economice şi comerciale a Uniunii Camerelor de Comerţ Bilaterale în Italia.

Ramona Bădescu este îndrăgostită de Calabria, unde și-a făcut mii de poze, şi pentru felul în care a promovat această destinaţie în România, a fost desemnată de italieni ambasador al turismului din regiune

În ultimii 15 ani a stat mai mult în Italia decât în România şi s-a implicat în tot felul de proiecte legate de viaţa conaţionalilor noştri din Peninsulă. Aşa se explică faptul că vedeta TV Ramona Bădescu a fost numită consilier la cabinetul primarului Romei pe problemele românilor din capitala Italiei.

Şi se pare că şi-a făcut treaba, având în vedere că, zilele trecute, vedeta a fost numită de Uniunea Camerelor de Comerţ Bilaterale în Italia şefa misiunii economice şi comerciale româno-italiene.

Funcţia frumoasei românce nu este însă una oficială a Guvernului de la Bucureşti, ci una înfiinţată la nivelul Camerelor de Comerţ. Aceasta nu este însă singura dovadă de simpatie pe care i-au arătat-o italienii. În semn de apreciere pentru implicarea sa în relaţiile dintre cele două state, Ramona a fost numită şi ambasador al turismului calabrez în România.